Connect with us
Publicitate

EVENIMENT

Dan Motreanu despre congresul PNL de sâmbătă: ”Este un congres ratat”, ”Ce înseamnă echipa câștigătoare? Pe cine au învins?”


Publicat

p

Preşedintele PNL Giurgiu, Dan Motreanu, a anunţat vineri că nu va candida pentru nicio funcţie la Congresul PNL, menţionând că este un „congres ratat” şi că nu este normal ca în conducerea naţională a PNL să fie oameni care nu au fost confirmaţi de votul cetăţenilor în propriile judeţe, relatează Agerpres.

„Ce înseamnă „echipa câştigătoare” atunci? Pe cine au învins?”, a afirmat Motreanu, vicepreşedinte PNL, adăugând că acest congres trebuia să pună în discuţie două teme mari: reforma internă şi găsirea de soluţii de guvernare, notează DCnews.ro

Motreanu: Nu candidez pentru nicio funcţie la acest congres al PNL

„Nu candidez pentru nicio funcţie la acest congres al PNL, deşi organizaţia pe care o conduc, PNL Giurgiu, a obţinut cel mai bun rezultat la alegerile parlamentare din 2020 – 47%, aproape dublul mediei naţionale.

Este şi cazul colegului meu, Ilie Bolojan, care conduce cea mai puternică organizaţie PNL şi este un model pentru administraţia publică românească. Performanţa, rezultatele, leadership-ul nu sunt confirmate de funcţii, ci funcţiile ar trebui să le aibă la bază şi să vină firesc ca urmare a îndeplinirii acestora. Bunul simţ ne cere asta. Asta este regula în orice organizaţie, nu doar în politică.

Sunt liberal de 30 de ani şi voi fi aici şi peste un an, şi peste doi, şi peste zece, alături de PNL, în bătăliile PNL, cu rezultate doar pentru PNL, cu sau fără funcţii. Am câştigat toate bătăliile electorale pe care le-am dus pentru PNL şi tot aici voi fi, indiferent de funcţiile trecătoare”, a scris Motreanu pe Facebook.

El a menţionat că, la alegerile parlamentare, PNL a ieşit pe primul loc în doar 12 judeţe şi, cu siguranţă, ar fi obţinut un rezultat mai bun „dacă unii colegi s-ar fi implicat cu aceeaşi pasiune, cum au făcut-o în lupta pentru funcţii în partid”.

„Nu este normal să avem în conducerea naţională a PNL oameni care nu au fost confirmaţi de votul cetăţenilor în propriile judeţe. Cum nu este normal ca vicepreşedintele regional să nu provină din prima sau a doua dintre cele mai performante filiale ale regiunii. Ce model poate reprezenta pentru celelalte organizaţii, altul decât al eşecului şi al „combinagiilor”?! Ce înseamnă „echipa câştigătoare” atunci? Pe cine au învins? Câştigă în disputa cu colegii lor mai buni din filiale precum Giurgiu, considerat fief roşu, sau câştigători consacraţi în numeroase bătălii precum Caraş-Severin sau Bihor?! Se clamează democraţia şi meritocraţia şi nu le practicăm în propriul partid?”, a mai scris Motreanu.

„De la fostul PDL am luat vasalitatea faţă de șeful partidului”

Dan Motreanu a susţinut că în urma fuziunii PNL cu PDL s-a luat „ce este mai rău de la cele două partide”.

„De la fostul PDL am luat vasalitatea faţă de şef/preşedintele partidului, faptul că i se permite orice, chiar şi când acesta ia decizii controversate, lipsa spiritului critic, punerea la îndoială şi dezbaterea unor decizii, caracteristica „politicii de gaşcă” – toate atât de străine de spiritul PNL şi de cel al unei organizaţii democratice. Un partid în care loialitatea se manifestă faţă de persoană şi din ce în ce mai puţin faţă de principii, valori, reguli şi care se plasează departe de electorat nu este pe un drum bun!

De la vechiul PNL am luat lipsa de apreciere a performanţei electorale, mentalitatea de partid balama, lipsa evaluării rezultatelor filialelor mulţumite să fie în planul doi. Unii şefi de filiale cred sincer că „dacă nu curge pică” şi nu îi deranjează dacă pierdem alegători, ei speră că şeful îi va pune pe primul loc în judeţul lor, chiar dacă suntem „mai mici”, a adăugat Motreanu.

„Este un congres ratat”

În opinia lui Motreanu, Congresul PNL este „ratat”.

„Acest congres trebuia să pună în discuţie două teme mari: reforma internă şi găsirea de soluţii de guvernare. Este un congres ratat. Aveam nevoie să analizăm scăderea din sondajele de opinie, problemele reale de guvernare, reformele mult aşteptate, creşterea preţurilor în energie şi efectele acesteia, măsurile rapide pentru oameni şi mediul de afaceri. Ar trebui să ne îngrijoreze reacţia întârziată în gestionarea valului IV sau promovările controversate”, a adăugat liderul PNL Giurgiu.

El a punctat că timpul irosit în campania internă pentru congres va crea dificultăţi în procesul de elaborare de soluţii pentru România.

„Ceea ce nu s-a înţeles de către liderii partidului este că PNL nu îşi mai permite să rămână în paradigma actuală, „că lucrurile pot merge la fel”, iar timpul irosit acum, în campania internă pentru congres, va crea dificultăţi şi mai mari în procesul de elaborare şi comunicare de soluţii pentru România. În lipsa unei oferte moderne de politici publice, de funcţionare instituţională internă bazată pe performanţă, loialitate şi meritocraţie, generaţiile noi, cetăţenii activi care se raportează la alte referinţe îşi vor modifica opţiunile şi se vor îndepărta de PNL”, a mai afirmat Motreanu.

„Asta ar fi o pată mare pe obrazul PNL”

Dan Motreanu a transmis că speră ca viitoarea conducere care se va alege nu va include oameni cu probleme penale sau controversaţi.

„Luni, 27 septembrie, acest congres se va încheia. Ce rămâne în urma acestuia? Rămâne măcar speranţa că PNL este o opţiune a unui alt mod de a face politică? Oferă PNL certitudine sau măcar speranţă mai multă decât până acum că lucrurile se vor schimba în bine? Şi încă ceva…

Din 2014, PNL a făcut progrese importante pentru a se reforma şi pentru a atinge aşteptările cetăţenilor, prin decizii grele, uneori dureroase.

Am primit încrederea oamenilor pentru asta. Trebuie să continuăm acest parcurs, nu trebuie să renunţăm la el, iar mâine şi duminică trebuie să dovedim asta. Un exemplu ar fi faptul PNL avea o regulă a pasului în spate din partea celor cu probleme penale. De aceea sper ca viitoarea conducere care se va alege mâine nu va include oameni cu probleme de acest gen sau controversaţi.

Asta ar fi o pată mare pe obrazul PNL şi, mai ales, pe al preşedintelui Iohannis, a cărui părere pe acest subiect o ştim clar şi răspicat toţi liberalii!”, a subliniat Motreanu.

sursă: Dcnews.ro



Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:


ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Alba24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.

Comentează

Lasă un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *


Publicitate

EVENIMENT

Miniștrii propuși de Dacian Cioloș vor fi audiați în comisiile de specialitate. Când va avea loc votul în Parlament

Publicat

Miniştrii propuşi de premierul desemnat Dacian Cioloş vor fi audiaţi, marţi, în comisiile parlamentare de specialitate.

Programul audierilor începe la ora 10,00, candidaţii având la dispoziţie, în medie, câte o oră pentru a-şi expune intenţiile şi pentru a răspunde la întrebări.

Birourile permanente reunite ale Senatului şi Camerei Deputaţilor au mai decis ca votul asupra listei miniştrilor şi programului de guvernare să aibă loc miercuri.

Excepţie fac Ioana Mihăilă propusă pentru Ministerul Sănătăţii care are alocate două ore, precum şi Stelian Ion – Ministerul Justiţiei, Mihai Goţiu – Ministerul Mediului şi Corina Atanasiu – Ministerul Educaţiei, câte o oră şi jumătate.

Candidaţii propuşi de Dacian Cioloş sunt:

* Dan Barna – ministrul Afacerilor Externe;

* Nicu Fălcoi – ministrul Apărării Naţionale;

* Alin Stoica – ministrul Afacerilor Interne;

* Stelian Ion – ministrul Justiţiei;

* Dragoş Pîslaru – ministrul Finanţelor;

* Cătălin Drulă – ministrul Transporturilor şi Infrastructurii;

* Cristina Prună – ministrul Energiei;

* Claudiu Năsui – ministrul Economiei, Antreprenoriatului şi Turismului;

* George Căţean – ministrul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale;

* Mihai Goţiu – ministrul Mediului, Apelor şi Pădurilor;

* Cristian Ghinea – ministrul Investiţiilor şi Proiectelor Europene;

* Ioana Mihăilă – ministrul Sănătăţii;

* Ionuţ Moşteanu – ministrul Dezvoltării, Lucrărilor Publice şi Administraţiei;

* Oana Ţoiu – ministrul Muncii şi Protecţiei Sociale;

* Corina Atanasiu – ministrul Educaţiei;

* Monica Berescu – ministrul Cercetării, Inovării şi Digitalizării;

* Iulia Popovici – ministrul Culturii;

* Tudor Pop – ministrul Tineretului şi Sportului.

Lista cu miniştri şi programul de guvernare au fost depuse, luni, la Parlament.

Conform regulamentului, fiecare candidat pentru funcţia de ministru înscris în lista Guvernului este audiat, în şedinţă comună, de către comisiile permanente ale celor două Camere legislative al căror obiect de activitate corespunde sferei de competenţă.

În urma audierii, comisiile vor întocmi un aviz comun consultativ, motivat. Dacă, în urma audierii, un candidat pentru funcţia de ministru a primit aviz nefavorabil, prim-ministrul desemnat poate prezenta o nouă propunere sau poate să menţină propunerea iniţială.

Legislativul acordă încredere Guvernului cu votul majorităţii deputaţilor şi senatorilor. Votul este secret, cu bile. Trebuie să fie prezenţi cel puţin jumătate plus unu dintre membrii celor două Camere ale Parlamentului.

Pentru a fi învestit, Guvernul Cioloş are nevoie de votul favorabil a 234 de parlamentari. USR are 80 de deputaţi şi senatori.

În cazul neacordării votului de încredere, Parlamentul, sub semnătura preşedinţilor celor două Camere, aduce de îndată această situaţie la cunoştinţa preşedintelui României, în vederea desemnării unui alt candidat pentru funcţia de prim-ministru.

În cazul adoptării, Hotărârea Parlamentului privind acordarea votului de încredere se înaintează, de asemenea, de îndată şefului statului spre a proceda la numirea Guvernului.

Citeste mai mult
Publicitate

ADMINISTRATIE

Câți bani pe cap de locuitor a primit Alba din miliardul distribuit de Florin Cîțu primarilor. Topul județelor la nivel național

Publicat

Județul Alba a primit 36.723.000 de lei din fondul de rezervă al Guvernului, ceea ce îl situează pe locul 6 la nivel național în ceea ce privește suma alocată pe cap de locuitori. 

Este vorba despre suma de 99,03 lei, pe fiecare locuitor.

La nivel național, pe primele locuri se află Covasna, Harghita, Satu Mare, Sălaj și Giurgiu, potrivit topului realizat de Asociația Comunelor din România.

Topul a fost făcut public de Europa Liberă:

Topul alocărilor pe județe în funcție de numărul de locuitori

Nr.
crt.
Județ Populație
la 1 ianuarie 2021,
conform INSSE
Suma alocată Alocare
pe cap de locuitor
[mii lei] [lei]
1 Covasna 224.735 31.981 142,31
2 Harghita 328.733 38.238 116,32
3 Satu Mare 384.119 40.974 106,67
4 Sălaj 242.105 25.756 106,38
5 Giurgiu 266.120 26.394 99,18
6 Alba 370.821 36.723 99,03
7 Constanța 760.169 71.437 93,98
8 Teleorman 359.865 27.959 77,69
9 Mureș 587.224 42.508 72,39
10 Vâlcea 391.894 27.621 70,48
11 Caraș -Severin 311.758 21.534 69,07
12 Mehedinți 274.276 18.076 65,90
13 Bihor 614.001 38.870 63,31
14 Gorj 351.707 21.758 61,86
15 Tulcea 231.433 14.151 61,15
16 Suceava 763.452 46.293 60,64
17 Călărași 303.288 16.841 55,53
18 Arad 467.718 24.840 53,11
19 Sibiu 468.831 23.626 50,39
20 Neamț 561.352 27.864 49,64
21 Hunedoara 447.761 21.493 48,00
22 Cluj 739.293 33.213 44,93
23 Prahova 779.437 34.736 44,57
24 Maramureș 517.608 22.452 43,38
25 Botoșani 454.026 19.629 43,23
26 Ilfov 465.806 18.384 39,47
27 Timiș 759.819 29.226 38,46
28 Olt 425.595 15.803 37,13
29 Vaslui 504.378 18.647 36,97
30 Ialomița 282.320 10.216 36,19
31 Vrancea 379.779 13.188 34,73
32 Dolj 681.584 22.766 33,40
33 Buzău 455.733 14.466 31,74
34 Bistrița-Năsăud 326.580 9.797 30,00
35 Bacău 732.530 20.405 27,86
36 Galați 627.403 16.601 26,46
37 Argeș 626.489 15.372 24,54
38 lași 971.989 20.478 21,07
39 Brașov 638.702 12.638 19,79
40 Dâmbovița 514.582 10.147 19,72
41 Brăila 336.027 6.365 18,94
T O T A L 19.931.042 1.009.466 50,65

Primarii USR PLUS nu au primit nici un ban de la Guvern din acest fond.

Banii au fost împărțiți primarilor PNL, UDMR și foarte puțin a ajuns și la cei ai PSD.

Primarul din Alba Iulia, Gabriel Pleșa (USR), a fost extrem de nemulțumit de această împărțeală, în condițiile în care municipiul nu a primit nimic.

Detalii despre sumele alocate fiecărei localități, puteți citi aici: Județul Alba primește un sfert din suma cerută de la Guvern. ZERO lei pentru Alba Iulia și Lupșa, conduse de USR PLUS

Potrivit reprezentanților primăriei, Alba Iulia a solicitat 19.532.000 de lei de la Guvern, dintr-un total de peste 156 de milioane câte au fost cerute în total la nivelul județului.

Orașul nu a primit nimic, iar primarul Pleșa îl acuză pe premierul Cîțu de împărțire discreționară a banilor publici, pe criterii politice asumate.

Citeste mai mult
Publicitate

ACTUALITATE

Românii aruncă 2,5 milioane de tone de hrană pe an. Un sfert este mâncare gătită

Publicat

Aproximativ 2,55 milioane de tone de hrană se aruncă în fiecare an în România, susține Aurel Simion, secretar de stat în Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale (MADR).

Potrivit acestuia, cea mai mare pondere este de mâncare gătită, fructe şi legume.

Risipă alimentară: aproape 130 kg de hrană / cap de locuitor

„Deşi există un grad de incertitudine în ceea ce priveşte datele referitoare la risipa alimentară în Uniunea Europeană, cantitatea de alimente produsă ce este irosită pare să fie inferioară estimărilor de la nivel mondial.

Proiectul de cercetare finanţat de Uniunea Europeană estimează că aproximativ 20% din alimentele produse în Uniune sunt irosite.

Conform studiilor existente, în România se aruncă în fiecare an aproximativ 2,55 milioane de tone de mâncare, adică peste 350 de grame de mâncare, ceea ce înseamnă aproximativ 129 kg/cap de locuitor.

Din cele 129 kg/cap de locuitor risipite anual, 24% este mâncare gătită, 22% fructe, 21% legume şi 1% carne.

Cea mai mare risipă de hrană se înregistrează în mediul urban, în timp ce în comunităţile rurale se folosesc metode tradiţionale de valorificare a resturilor de alimente în gospodării.

În mediul urban peste 95% din resturile din municipii ajung la groapa de gunoi. Costurile asociate risipei de alimente sunt de cel puţin două feluri: costuri economice şi costuri de mediu.

Donarea de alimente ar trebui încurajată şi va rămâne permanent un factor esenţial de reducere a risipei alimentare”, a afirmat oficialul MADR.

Măsuri pentru reducerea risipei

Acesta a menţionat că instituţia pe care o reprezintă finanţează, în prezent, cinci proiecte ce vizează reducerea atât a risipei alimentare, cât şi gazelor cu efect de seră.

„Este bine cunoscut faptul că schimbările climatice şi sociale reprezintă provocări actuale şi stringente la nivel global şi european care impun identificarea şi aplicarea unor soluţii urgente şi adecvate.

Ministerul Agriculturii gestionează Legea 2017/2016 privind reducerea risipei alimentare şi vine cu politici de rotire a culturilor în aşa fel încât să promovăm plante care înmagazinează gazele cu efect de seră.

Ministerul finanţează cinci proiecte care au ca temă reducerea risipei alimentare şi reducerea gazelor cu efect de seră, promovează strategia pentru o economie circulară în aşa fel încât să folosim tot ceea ce producem şi cu un consum de energie al planetei mult mai mic (…)”, a spus reprezentantul Ministerului Agriculturii.

Până la 50% din toată risipa alimentară, produsă de consumatorii din oraşe

În România, prin Legea nr. 47/2016, data de 16 octombrie a fost declarată Ziua Naţională a Alimentaţiei şi a Combaterii Risipei Alimentare.

Un studiu realizat de Departamentul pentru Dezvoltare Durabilă, care evaluează percepţia populaţiei privind risipa alimentară în România, produsele de panificaţie şi mâncărurile pregătite acasă sunt cele care au cel mai mare risc de risipă în gospodăriile românilor, deşi tendinţa de risipire s-a diminuat semnificativ în ultimii ani (2020 faţă de 2016) cu 63,8%, respectiv cu 61,11%.

Conform cercetării, până la 50% din toată risipa alimentară o produc consumatorii individuali din oraşe.

„Cheltuim pe hrană 40% din venituri, iar 33% – 50% din aceasta ajunge direct în coşul de gunoi. De cele mai multe ori, cantitatea de mâncare aruncată într-o zi de o persoană reprezintă o masă completă, în jur de o jumătate de kilogram”, arată studiul citat.

Cu toate acestea, nivelul mediu al risipei în rândul consumatorului urban din România a scăzut la 6,5% în 2020, de la 10,43% în 2016, iar pentru 2030 estimările arată că se va atinge obiectivul de reducere cu 50% a risipei alimentare.

sursă: Agerpres

Citeste mai mult
Publicitate

EDUCAȚIE

Educația financiară și juridică vor fi materii obligatorii pentru elevi la școală, de anul viitor. Proiect aprobat de Parlament

Publicat

Parlamentul a aprobat luni introducerea materiilor Educația financiară și Educația juridică în școli, la nivel de învățământ primar și gimnazial.

Modificarea intră în vigoare din 2022.

Legea educației este modificată astfel încât cursul de competențe antreprenoriale va deveni cursul de competențe antreprenoriale și financiare.

În plus, în forma amendată de senatori, proiectul stabilește că elevii vor beneficia și de programe de educaţie juridică.

Elevii vor avea astfel posibilitatea de a învăța diferența dintre active și pasive, cum funcționează creditele, diferența dintre cardul de credit și cardul de debit, cum funcționează IFN-urile, care este importanța economisirii și informații de bază despre investiții la bursă.

Inițiatorii suțin că „nu este suficient ca tinerii să dobândească competenţe antreprenoriale, să ştie cum să administreze o afacere din punct de vedere financiar, ci este nevoie să înţeleagă şi să integreze şi comportamente responsabile din punct de vedere juridic”, potrivit avocatnet.ro.

„Inițiativa legislativă are drept scop introducerea educației financiare în învățământul preuniversitar, alături de educația antreprenorială. Introducerea educației antreprenoriale în școli reprezintă un aspect de natură a încuraja spiritul antreprenorial de la vârste cât mai fragede.

Stimularea educației antreprenoriale este o prioritate peste tot în lume, iar România se aliniază astfel trendului global. Totuși, trebuie să recunoaștem că nu toți absolvenții vor deveni antreprenori, însă toți vor avea nevoie de cunoștințe de bază cu privire la gestionarea unui buget propriu”, scriu inițiatorii proiectului.

sursă: avocatnet.ro

Citeste mai mult
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate

Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate