Eveniment
Daune de 2 milioane de euro cerute de LIDL, Primăriei Ocna Mureș, pentru surparea magazinului PLUS
Două milioane de euro este suma pe care o cere Lidl Primăriei Ocna Mureș, daune materiale produse după surparea supermarketului PLUS în anul 2010. Primarul spune că nu i se pare normal ca această greșeală făcută de cei care trebuiau să depresurizeze sondele să fie plătită de administraţia locală. A precizat că atât Tribunalul Alba cât și Tribunalul București le-au dat câștig de cauză, spunând că autorizația de construcție a fost perfect legală.
„Prin exploatările neconforme care s-au făcut, s-au surpat acele mine care au dus la prăbușirea suprafeței. În 2010, înainte de prăbușirea acelui magazin s-au făcut „n” adrese de la ISU, de la Primăria Ocna Mureș către Salina, pentru că era o problemă cu sonda 24 care era în apropierea magazinului respectiv și au fost atenționați că nu au depresurizat sonda. Nu se poate ca pe greșeala cuiva să plătească Primăria Ocna Mureș. Toate instanțele ne dau dreptate până acum. Ne cer 2 milioane de euro. Încă nu am ajuns pe fond să vedem dacă au fost despăgubiți de firma de asigurare, suntem doar pe excepții, dar ca și principiu nu este normal ca cineva să greșească și altcineva să plătească”, spune primarul din Ocna Mureș, Silviu Vințeler.
Reamintim că în 22 decembrie 2010, terenul din zona magazinului Plus s-a scufundat în galeriile de sare, o suprafaţă de aproximativ 10.500 mp fiind cuprinsă de ape şi în locul acesteia fiind creat un crater imens. Pe lângă magazin, s-au mai surpat şi mai multe immobile şi drumul de acces în oraş. La vremea respectivă, pierderile au fost estimate la 6 milioane de euro.
Retrospectiva dezastrului
Pe 22 decembrie 2010, un con de surpare plin cu apă a fost observat în “Câmpul de sonde” al S.C. “Salina”, la ora 5.30, la o distanţă de 10 metri de Magazinul “Plus”, având un diametru de 7 – 8 metri. Au fost observate fisuri la structura de rezistenţă a Magazinului “Plus”, în parcarea magazinului şi la structura de rezistenţă a Casei parohiale a Bisericii Ortodoxe.
Din craterul cu diametrul amintit ieşea apă cu presiune, ce spăla marginile acestuia şi îl mărea. La ora 09.00, craterul a ajuns la o suprafaţă de aproximativ 200 mp, cu tendinţă vizibilă de mărire. Au apărut fisuri în structura de rezistenţă la două case parohiale, clădirea Administraţiei Financiare Ocna Mureş şi pe străzile Mihai Eminescu şi Nicolae Iorga. La ora 14.30, suprafaţa craterului a fost de aproximativ 1.800 mp. Magazinul “Plus” a fost surpat în proporţie de 80% şi parcarea – pe aproximativ 50%, tendinţa de mărire a craterului fiind observată, în principal, spre Sonda 123. La ora 17.00, suprafaţa craterului a fost de aproximativ 10.500 mp, fiind afectate obiectivele menţionate.
Citeşte şi BILANȚUL DEZASTRULUI: Catastrofa de la Ocna Mureș în cifre
În urma studiilor preliminare efectuate de specialişti în teren, a fost stabilit faptul că suprafaţa aproximativă a conului de surpare era de aproximativ 6.000 mp, iar cota lacului era la 3,5 metri faţă de cota terenului înconjurător. Întinderea de apă formată în urma surpării pământului măsura o adâncime de 12 metri.
Prăbuşirea terenului s-a produs din cauza formării unui gol în subteran, în galeriile fostei mine de sare din oraş. Zona este administrată de Salina Ocna Mureş, subordonată Societăţii Naţionale a Sării. Fostul primar din Ocna Mureş, Augustin Drăguţ, a fost amendat în ianuarie 2011 cu 15.000 de lei de Inspectoratul în Construcţii Alba pe motiv că a eliberat ilegal autorizaţia de construire, fără a aştepta un aviz de la Institutul de Cercetări Miniere de la Cluj-Napoca. Fostul primar nu a plătit amenda după ce a câştigat procesul prin care a contestat sancţiunea în instanţa de judecată. Primarul a spus la vremea respectivă că documentul de la instituţia din Cluj a existat la momentul emiterii autorizaţiei dar a fost înregistrat cu întârziere la primărie. Potrivit reprezentanţilor Inspectoratului în Construcţii, în documentul de la Institutul de Cercetări Miniere se afirma că nu este recomandabilă construirea magazinului PLUS în zona respectivă. Construcţia a fost ridicată după ce reprezentanţii firmei PLUS au dat o declaraţie pe propria răspundere.
Urmăriți Alba24.ro și pe Google News