De câte ori este bine să mănânci carne la grătar, pe săptămână. Ce spun recomandările de sănătate

De câte ori este bine să mănânci carne la grătar, pe săptămână: Carnea la grătar poate face parte dintr-o alimentație echilibrată, însă nu este recomandat să fie consumată zilnic, mai ales dacă vorbim despre carne roșie, mezeluri sau preparate arse.

Pentru un adult sănătos, una-două mese cu carne la grătar pe săptămână reprezintă o abordare moderată, cu condiția ca porțiile să fie rezonabile, iar carnea să nu fie carbonizată.

Nu există însă o recomandare medicală universală care să stabilească exact de câte ori pe săptămână poate fi consumată carnea preparată la grătar.

Publicitate

Contează tipul cărnii, cantitatea, temperatura de preparare și alimentația generală a persoanei.

De câte ori pe săptămână putem mânca grătar

O serie de reguli practice pentru adulții sănătoși pot fi acestea:

• una-două mese cu carne la grătar pe săptămână;
• alternarea cărnii roșii cu pește, carne slabă de pasăre și surse vegetale de proteine;
• evitarea, pe cât posibil, a produselor din carne procesată;
• limitarea porției de carne la aproximativ 100-150 de grame după preparare.

Aceste valori reprezintă o orientare practică. Recomandările trebuie adaptate în funcție de vârstă, greutate, nivelul de activitate și eventualele afecțiuni.

Câtă carne roșie este recomandată într-o săptămână

World Cancer Research Fund recomandă persoanelor care consumă carne roșie să nu depășească aproximativ trei porții pe săptămână, respectiv un total de 350-500 de grame de carne gătită.

În categoria cărnii roșii intră carnea de vită, porc, miel, oaie, capră și vițel.

Limita se referă la carnea roșie consumată prin toate metodele de preparare, nu numai la cea făcută pe grătar.

Dacă o persoană mănâncă friptură, tocăniță sau carne la cuptor în cursul săptămânii, aceste porții trebuie incluse în total.

Spre exemplu, trei porții de câte aproximativ 120-150 de grame înseamnă un consum săptămânal de 360-450 de grame de carne gătită:

• 3 × 120 grame = 360 de grame;
• 3 × 150 grame = 450 de grame.

Ambele variante se încadrează în intervalul recomandat de 350-500 de grame.

Micii, cârnații și baconul nu sunt echivalenți cu friptura

O atenție deosebită trebuie acordată cărnii procesate. În această categorie intră, printre altele cârnații,
baconul, șunca, salamul, crenvurștii și carnea conservată prin afumare.

World Cancer Research Fund recomandă consumarea unei cantități foarte mici de carne procesată sau chiar evitarea acesteia.

Agenția Internațională pentru Cercetarea Cancerului, instituție din cadrul Organizației Mondiale a Sănătății, a clasificat carnea procesată drept carcinogenă pentru oameni, pe baza dovezilor privind legătura cu cancerul colorectal.

Carnea roșie a fost clasificată drept probabil carcinogenă. Clasificarea arată cât de solide sunt dovezile, nu că mezelurile ar avea același nivel de risc ca fumatul.

Prin urmare, o friptură slabă de pui sau o bucată de pește făcută la grătar nu trebuie pusă în aceeași categorie cu o masă formată din mici, cârnați și bacon.

De ce poate deveni nesănătoasă carnea la grătar

Problema nu este reprezentată numai de tipul cărnii, ci și de temperatura la care aceasta este preparată.

Când carnea este gătită la temperaturi foarte ridicate, în special pe flacără directă, se pot forma amine heterociclice și hidrocarburi aromatice policiclice.

Cantități mai mari ale acestor compuși pot apărea atunci când carnea este arsă, afumată intens sau ținută mult timp pe grătar.

Institutul Național al Cancerului din SUA precizează că acești compuși se formează în carnea musculară (inclusiv carne de vită, porc, pasăre și pește) atunci când este preparată la temperaturi ridicate.

Dovezile arată efecte cancerigene la animale în cazul expunerii la niveluri mari, dar legătura directă dintre expunerea provenită din alimentație și cancerul uman nu este stabilită cu aceeași certitudine.

Cum poate fi pregătit un grătar mai sănătos

Riscul de expunere la compușii formați la temperaturi înalte poate fi redus prin câteva măsuri simple:

• evitați contactul direct și prelungit al cărnii cu flacăra;
• nu consumați porțiunile negre sau carbonizate;
• întoarceți carnea frecvent;
• alegeți bucăți mai slabe, care lasă mai puțină grăsime să picure pe cărbuni;
• preparați porții mai mici, care au nevoie de mai puțin timp pentru a se găti;
• folosiți o temperatură moderată;
• nu utilizați sosul rezultat din grăsimea și sucurile arse;
• alternați carnea cu legume pregătite pe grătar.

Institutul Național al Cancerului arată că întoarcerea frecventă a cărnii și îndepărtarea zonelor carbonizate pot reduce expunerea la amine heterociclice și hidrocarburi aromatice policiclice.

De câte ori este bine să mănânci carne la grătar pe săptămână: Ce carne este mai potrivită

Pentru mesele obișnuite sunt de preferat:

• peștele;
• pieptul sau pulpa de pui fără piele;
• curcanul;
• bucățile slabe de vită sau porc;
• frigăruile cu carne și multe legume.

American Heart Association recomandă alegerea cu prioritate a proteinelor vegetale, peștelui și cărnii slabe și limitarea produselor animale bogate în grăsimi, inclusiv a cărnii roșii grase.

Peștele poate apărea de două ori pe săptămână în alimentația unui adult, potrivit recomandărilor aceleiași organizații. O porție este de aproximativ 85 de grame după gătire.

Garnitura este la fel de importantă

O masă cu grătar devine dezechilibrată atunci când conține multă carne grasă, pâine albă, cartofi prăjiți, sosuri sărate și alcool, dar foarte puține legume.

Vezi și: Fructele și legumele toamnei: ce să pui în farfurie în septembrie, octombrie și noiembrie. Beneficii și idei de consum

O variantă mai echilibrată poate include:

• o porție moderată de carne;
• salată sau legume coapte;
• fasole, linte ori năut;
• o cantitate mică de pâine integrală sau cartofi copți;
• apă în locul băuturilor îndulcite.

Contează alimentația urmată în timp, nu doar o singură masă. American Heart Association recomandă un consum mai mare de legume, fructe și cereale integrale, alături de proteine precum leguminoasele, nucile, peștele și carnea slabă.