Connect with us
Publicitate

ACTUALITATE

De ce ies românii în stradă. Modificările din OUG privind Codurile Penale, pe înţelesul tuturor. Cum şi când se aplică


Publicat

IMG_0004Mii de oameni au ieşit în stradă, în ultimele zile, la Alba Iulia, dar şi în alte oraşe din judeţ. Alte zeci de mii au protestat în Capitală şi în alte zone din ţară. Care sunt, de fapt, modificările din Codurile Penale şi modalitatea în care a fost schimbată legislaţia, ce se mai poate face şi ce se întâmplă cu proiectul de lege privind graţierea sunt câteva dintre clarificările ce pot fi utile pentru cei care nu sunt specialişti în domeniu.

Citeşte şi FOTO- VIDEO: „Nu vă fie frică, Ardealul se ridică”. Peste 5000 de oameni în a doua zi de proteste, la Alba Iulia. Și Sebeșul s-a mișcat

O analiză interesantă a situaţiei a fost publicată de judecătorul Cristi Danileţ, membru CSM, pe blogul personal. Vă prezentăm explicaţiile prezentate de acesta:

„Adoptare. În noaptea de 31 ian/1 febr 2017 a fost publicată în Monitorul Oficial nr. 92/2017 Ordonanța de Urgență a Guvernului nr. 13/2017 care modifică Codul penal și Codul de procedură penală. În aceeași noapte a fost adoptat un proiect de lege cu privire la grațiere, dar acesta va intra în procedură legislativă la Parlament, așadar încă nu există un act normativ privind grațierea care să producă efecte.

De ce OUG? Pentru situații de urgență, când nu se poate aștepta ca Parlamentul să dea o lege, Guvernul poate să o facă în locul lui, prin OUG. Din partea introductivă a OUG nu rezultă în mod clar care ar fi fost urgența ce a impus modificarea celor două coduri, ci doar se face mențiune la apariția unor interpretări neunitare ca urmare a publicării unor decizii ale CCR.

Avizare la CSM. În domeniile care privesc justiția și codurile este obligatoriu de cerut avizul de la CSM, care are doar valoare consultativă. Cu privire la o primă variantă a textului OUG apărut săptămâna trecută, CSM a dat un aviz negativ. Dar marți s-au adus modificări importante textului inițial, astfel că MJ a considerat că e nevoie de un nou aviz de la CSM. La ora 17 a fost primită la CSM noua variantă a proiectului de OUG. Președinta CSM a fixat întâlnire a Plenului CSM pentru miercuri la ora 9.00, anunțând chiar pe ministru de aceasta. La ora 21.30 OUG era însă aprobată de Guvern, fără aviz de la CSM.

Modificarea Codului penal. Prin OUG se aduc mai multe modificări Codului penal, care vor intra în vigoare peste 10 zile (în 11 februarie – n.r.):

1.favorizarea făptuitorului. Dacă ajuți o persoană să se sustragă de la proces sau de la executarea pedepsei, comiți o infracțiune. Nu sunt sancționați însă cei care își ajută membrii de familie (părinții sau bunicii ori străbunicii, copiii sau nepoții ori strănepoții, frații sau nepoții acestora, soții sau concubinii).

OUG mai adaugă acum o categorie de persoane care nu va fi sancționată: afinii până la gradul II, adică de acum nu vor mai fi sancționați părinții și bunicii soțului, copiii și nepoții soțului, frații soțului.

Aceasta înseamnă că dosarele deschise până în prezent pentru aceste din urmă categorii de persoane trebuie închise;

OUG prevede că de acum nu vor mai fi pedepsiți cei care favorizează făptuitorii prin emiterea, aprobarea sau adoptarea actelor normative.

2.abuzul în serviciu. Reglementarea este modificată aproape în întregime, depășindu-se cerințele unei decizii a CCR (405/2016) care atrăgea atenția asupra unei singure neclarități. Sunt mai multe aspecte aici:

– de acum, fapta va fi infracțiune numai atunci când se încalcă normele dintr-o lege, OG sau OUG și se produce o pagubă de peste 200.000 lei sau o vătămare a drepturilor ori intereselor unei persoane. Asta înseamnă că, de pe data de 11 februarie 2017 faptele de abuz cu prejudiciu de cel mult 200.000 lei nu vor mai fi infracțiuni: dosarele penale în curs de soluționare vor trebui închise, iar prejudiciul va putea fi recuperat de cei interesați numai pe calea unui proces civil (reclamantul trebuie să plătească taxă de timbru, să plătească expertize etc, ceea ce nu se întâmpla în cursul procesului penal). Persoanele condamnate definitiv pentru asemenea fapte vor trebui puse în libertate și condamnarea ștearsă din cazier. Încă o precizare: pragul de 200.000 lei este ales în mod arbitrar;

– se reduc limitele de pedeapsă de la 2-7 ani la 6 luni-3 ani sau amendă. Deci, noua lege stabilește pedepse mai mici. Efectul este că scad și termenele de prescripție a răspunderii penale, ceea ce afectează dosarele în curs: dacă până acum o infracțiune de abuz în serviciu putea fi urmărită în termen de până la 8 ani de la data comiterii, de acum acest termen va fi de 5 ani, astfel că dosarele care se află pe rolul organelor judiciare de mai mult de 5 ani trebuie închise;

– în caz de condamnare, până acum judecătorul putea interzice celui condamnat să exercite o funcție publică timp de 1-5 ani. Prin OUG se elimină această posibilitate;

– se reduc drastic pedepsele la abuzul în serviciu comis prin discriminare: dacă până acum se pedepsea cu 2-7 ani închisoare și interzicerea dreptului de a mai exercita funcția publică pentru cel care îngrădea drepturile unei persoane pe temei de rasă, naționalitate, religie, sex, dizabilitate etc, de acum se va sancționa cu închisoare o lună-un an sau amendă;

– OUG prevede că de acum nu vor mai fi pedepsiți cei care comit fapta de abuz în serviciu, inclusiv prin discriminare, prin emiterea, aprobarea sau adoptarea actelor normative. Așadar, există o categorie specială de angajați ai statului care nu pot fi trași la răspundere indiferent cât de mare ar fi paguba produsă sau cât de importantă ar fi vătămarea produsă. Mai mult, se deschide posibilitatea legiferării rasiale!

3.neglijența în serviciu. Până acum, dacă un funcționar comitea printr-o îndatorirea de serviciu o pagubă sau o vătămare, dar nu cu intenție (când ar fi fost abuz), ci prin indiferență sau neglijență, fapta era infracțiune. Peste 10 zile aceasta va dispărea cu totul din Codul penal, indiferent cât de gravă ar fi urmarea faptei. Aceasta înseamnă că dosarele penale în curs de soluționare vor trebui închise, iar prejudiciul va putea fi recuperat de cei interesați numai pe calea unui proces civil. Persoanele condamnate definitiv pentru asemenea fapte vor trebui puse în libertate și condamnarea ștearsă din cazier.

4.conflictul de interese. Luarea unei decizii de către cel care ocupă o funcție publică în folosul patrimonial al său, al soțului sau al rudei/afinului până la gradul doi este infracțiune. Codul prevedea că astfel de decizii nu pot fi luate nici pentru cei cu care ai fost în raporturi comerciale sau de muncă în ultimii 5 ani sau dacă ai primit cadouri sau donații de la aceștia.

– CCR a atras atenția că textul de lege folosește sintagma „raporturi comerciale” care nu este clarificată (dec. 603/2015) dar, în loc să fie clarificată această sintagmă, prin OUG 13 a fost cu totul eliminată referirea la ea. Mai mult, s-au înlăturat și referirile la raporturile de muncă, cadouri și donații! Prin urmare, dacă iei o decizie ca funcționar public prin care îți avantajezi fostul șef, fostul partener de afaceri sau cel care tocmai ți-a plătit o vacanță la mare, nu vei comite vreo infracțiune;

– în mod corect a fost înlăturat conflictul de interese în mediul privat, fapt conform cu decizia CCR 603/2015.

5.șoferii băuți

– se prevede că alcoolemia peste limita legală (0.8 gr/l alcool pur în sânge) este cea din momentul conducerii, nu cea de la momentul prelevării probelor biologice. Modificarea este corectă, fiind impusă de decizia CCR 732/2014.

– se introduce o nouă infracțiune: consumul de alcool sau stupefiante după producerea unui accident de circulație care a dus la uciderea sau vătămarea unei persoane se pedepsește cu închisoare 1-5 ani.

Modificarea Codului de Procedură Penală. Prin OUG se aduc mai multe modificări Codului de procedură penală, care au intrat în vigoare la momentul publicării OUG:

1.achitare în caz de prescripție: Până acum, dacă ar fi intervenit prescripția răspunderii penale, inculpatul trebuia achitat, iar acțiunea civilă nesoluționată. De acum, chiar și în această situație, judecătorul va trebui să rezolve chestiunea prejudiciului (modificare conformă cu dec. CCR 586/2016), ceea ce este în favoarea victimei.

2.prelungire control judiciar: Pentru a se ralia deciziei CCR 614/2016, OUG 13 prevede că în caz de prelungire a controlului judiciar inculpatul trebuie citat, audiat și să aibă avocat.

3.denunțul. Organele de urmărire penală află uneori de comiterea infracțiunilor de la martori, care depun denunțuri. Până la 1 febr. 2017 denunțul se putea depune oricând în termenul de prescripție al răspunderii penale, uneori la ani buni de la comiterea faptei. Prin OUG se prevede că începând cu data de 1 februarie denunțul trebuie depus în termen de 6 luni de la data comiterii faptei. Doua consecințe sunt de subliniat:

– nu sunt vizate dosarele începute până la data de 31 ianuarie 2017, inclusiv. Aceasta pentru că normele de procedură penală nu retroactivează, așa cum se întâmplă în materia normelor penale;

– nu se prevede vreo sancțiune a încălcării acestui termen. Practic, chiar dacă o faptă este adusă la cunoștința poliției sau procurorului după cele 6 luni, organul de urmărire penală se poate sesiza din oficiu.

Rămâne ca practica să decidă dacă sunt și alte consecințe.

Procedura în Parlament OUG a fost depusă ieri la Parlament. Acesta o poate aproba sau respinge, conform art. 1.15 alin. 4 Constituție. Procedura este una rapidă, însă va dura cu siguranță mai mult de 10 zile, actul normativ trebuind să treacă prin cele două Camere ale Parlamentului.

Punctele slabe ale OUG. Conform art. 115 alin. 4 Constituție, Guvernul poate adopta ordonanţe de urgenţă numai în situaţii extraordinare a căror reglementare nu poate fi amânată, având obligaţia de a motiva urgenţa în cuprinsul acestora. Or, chiar prin OUG se amână intrarea în vigoare a modificărilor aduse la Codul penal timp de 10 zile.

Ce se poate face?

– Guvernul să revină asupra OUG 13/2017 și să o modifice ori chiar abroge;

– Conform art. 146 litera d) din Constituție, Avocatul Poporului poate ridica excepţia de neconstituţionalitate a OUG. E la latitudinea sa exclusivă dacă va ataca OUG 13/2017, ceea ce poate fi făcut oricând de la momentul apariției în M.Of., căci textul Constituției nu cere ca normele din ordonanță să fie în vigoare, ci doar ca ordonanța să existe ca act normativ;

– Conform art. 146 litera d) din Constituție, CCR hotărăşte asupra excepţiilor de neconstituţionalitate privind legile şi ordonanţele, ridicate în faţa instanţelor judecătoreşti. Deci, dacă exista un proces pe rol cu termen azi-mâine-poimâine, în care sunt incidente articolele din OUG 13/2017, procurorul de ședință, eventual un procuror DNA, poate cere asta instantei, care le poate trimite la CCR;

– În temeiul art. 146 lit. e) din Constitutia Romaniei și art. 34-39 din Legea 74/1992 CSM poate declanșa conflictul constituțional între autoritățile statului – CSM, instanțele judecătorești și Ministerul Public pe de o parte, respectiv Guvernul pe de altă parte. Pe data de 1 februarie Președintele CSM a și anunțat acest lucru;

Intrarea în vigoare a OUG:

– modificările la Codul de procedură penală au intrat în vigoare pe data de 1 februarie 2017;

– modificările la Codul de procedură penală vor intra în vigoare pe data de 11 februarie 2017. Chiar dacă OUG va fi apoi retrasă de Guvern, respinsă de Parlament sau declarată neconstituțională de CCR, modificările la Codul penal își vor fi produs efectele: fiind vorba de o lege mai favorabilă inculpaților (a se vedea art. 5 alin. 2 C.pen.)

Concluzii:

OUG nu era urgentă, din moment ce pune în acord Codul penal cu decizii chiar mai vechi de un an și se dă un termen de 10 zile pentru aplicare;

Îndreptarea pe cale juridică a acestei situații poate avea loc doar până la data de 11 februarie 2017, ora 00.00″.

Vezi şi Cum se aplică OUG pentru modificarea codurilor penale. Schimbări şi din proiectul de lege privind graţierea

Evident, fără a fi amplă, ordonanta are foarte multe implicaţii juridice asupra cauzelor în curs, micşorează termene de prescripţie, conduce la clasarea a foarte multe dosare aflate în lucru în acest moment, restrânge domeniul de aplicabilitate al penalului la fapte grave etc.

Câteva judecăţi profane generale:

– nu se pune problema de a se permite furtul: prejudiciile până la 200.000 lei se pot recupera în baza dreptului muncii, prin control financiar intern sau al instituţiilor cu rol de audit (Curtea de Conturi); actele administrative abuzive pot fi anulate în contencios admnistrativ.

– pentru ” vătămare gravă, certă şi efectivă a drepturilor sau intereselor legitime ale unei persoane fizice sau juridice, astfel cum sunt prevăzute şi garantate de legile în vigoare”, calea plângerii penale pentru abuz în serviciu rămâne deschisă.

– plângerea penală trebuie să rămână ca „o ultimă soluţie”, pentru fapte grave, ar fi normal să existe un prag al prejudiciului, acesta a fost cerut şi în decizia Curţii Constituţionale.



ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Alba24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.

1 Comentariu

1 Comment

  1. constantin iacov

    luni, 19.06.2017 at 09:42

    acum romanii nu mai ies in strada?intreb si beu…

Lasă un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *


Publicitate

AIUD

Patru schituri din Arhiepiscopia de Alba Iulia, ridicate la rangul de mănăstire. Printre acestea și schitul de la Râpa Robilor

Publicat

În ședința de lucru a Sinodului Mitropolitan al Mitropoliei Ardealului s-a decis ca cinci schituri din Transilvania să fie ridicate la rangul de mănăstire, patru dintre acestea aflându-se în Arhiepiscopia Alba Iulia.

Astfel, Schitul „Hristos Pantocrator” din Alba Iulia devine „Mănăstirea Ortodoxă Hristos Pantocrator”.

Vatra monahală este situată în vestul municipiului Alba Iulia, la liziera pădurii. Istoria așezământului este legată de numele celui de-al doilea episcop al Armatei, Ioan Stroia, din inițiativa căruia, în anul 1937, a fost înființat Schitul „Nașterea Sfântului Ioan Botezătorul”.

Odată cu instaurarea regimului comunist și desființarea Episcopiei Armatei, în anul 1948, aici au viețuit episcopii Policarp Morușcă al Americii și Veniamin Nistor al Caransebeșului. Ansamblul monahal este construit în formă de cetate semideschisă, având în mijloc două locașuri de rugăciune: biserica mică „Sfântul Lazăr” și biserica mare „Sfântul Mare Mucenic Mina”.

La inițiativa Părintelui Arhiepiscop Irineu, în urma unor ample lucrări, aici au s-a construit: Cripta Ierarhilor, Căminul bisericesc Peregrinus și Centrul cultural-misionar.

De asemenea, Schitul „Sfântul Ioan Botezătorul” de la Livezile devine „Mănăstirea Ortodoxă Sfântul Ioan Botezătorul”. Situată la 10 km de municipiul Aiud, a fost înființată după anul 1990. Biserica acestui așezământ a fost ridicată din lemn, piatra de temelie fiind așezată în anul 1996.

Schitul „Sfânta Cuvioasă Parascheva” de la Subpiatră devine „Mănăstirea Ortodoxă Sfânta Cuvioasă Parascheva”.

Pe vatra unui vechi aşezământ mănăstiresc, în anul 1991 avea să fie reînfiinţat Schitul Subpiatră. Cătunul Subpiatră sau Ocnăşeşti e posibil să aibă aceeaşi vechime ca şi satul Sălciua de Jos, adică aproximativ şase sute de ani.

Biserica de lemn a schitului, declarată monument istoric, a fost edificată în anul 1797. Acest lucru se poate constata din inscripţia cu cifre chirilice şi româneşti care sunt încrustate deasupra uşii de la intrare.

Potrivit tradiţiei, biserica de lemn actuală a fost zidită pe locul unei biserici mai vechi, numită schitul Maicii Domnului. Viaţa monahală a început să se recontureze în acest loc după 1991. S-a început construirea unei noi biserici şi construirea de chilii.

De asemenea, Schitul „Înălțarea Sfintei Cruci” de la Aiud devine „Mănăstirea Ortodoxă Înălțarea Sfintei Cruci”.

La Aiud, loc de întemnițare și exterminare, comuniștii au îngropat, în cimitirul denumit de localnici „Râpa Robilor”, elita rezistenței românești.

Puținii supraviețuitori ai închisorilor comuniste au luat decizia în 1992 de a ridica în acest loc (denumit în „47-”64 „Râpa robilor”) un monument, ca simbol al biruinței lui Hristos și a credintei creștin-ortodoxe. Construcția s-a finalizat în anul 1999, iar în anul 2000 Înaltpreasfințitul Bartolomeu Anania (trecut și el prin temnița Aiudului) a sfințit Sfânta Masă din interiorul monumentului.

În anul 2001, revine în Aiud la „Râpa robilor“, pentru prima dată de la eliberarea din 1964, părintele Iustin Pârvu, starețul Mănăstirii Petru Vodă, urmând ca acesta să înființeze la Aiud un Schit cu hramul „Înălțarea Sfintei Cruci“, în care să fie pomeniți toți martirii neamului românesc.

Sursă: Reintregirea.ro

Citeste mai mult
Publicitate

CUGIR

Cod Galben de ceață densă în Alba și alte județe. Vizibilitate redusă sub 200 de metri și izolat sub 50

Publicat

ceata

Meteorologii au emis, duminică dimineaţa, mai multe avertizări de Cod galben de ceaţă densă, pentru judeţele Alba, Timiş, Arad, Cluj, Sibiu şi Harghita.

În județul Alba, localitățile vizate până la ora 10 sunt Cugir, Sebeş, Săsciori, Pianu, Şpring, Şibot, Săliştea, Gârbova, Câlnic. 

Conform Administraţiei Naţionale de Meteorologie (ANM), până la ora 10:00, ceaţa va persista în judeţul Arad, respectiv în localităţile: Pecica, Sântana, Chişineu-Criş, Nădlac, Curtici, Vinga, Macea, Secusigiu, Zimandu Nou, Şimand, Semlac, Sintea Mare, Felnac, Zărand, Şeitin, Iratoşu, Şofronea, Grăniceri, Socodor, Peregu Mare, Olari, Pilu şi Dorobanţi.

De asemenea, vor fi fenomene similare, respectiv ceaţă şi vizibilitate redusă sub 200 de metri şi izolat sub 50 de metri, în judeţul Timiş, în localităţile Timişoara, Sânnicolau Mare, Jimbolia, Deta, Variaş, Săcălaz, Ciacova, Giarmata, Dudeştii Vechi, Lenauheim, Ghiroda, Peciu Nou, Cărpiniş, Sânandrei, Comloşu Mare, Periam, Satchinez, Orţişoara, Cenad, Giroc, Moşniţa Nouă, Sânmihaiu Român, Teremia Mare, Jebel, Liebling, Lovrin, Biled, Sânpetru Mare, Denta, Cenei, Sacoşu Turcesc, Banloc, Pişchia, Tomnatic, Giulvăz, Uivar, Şandra, Şag, Moraviţa, Saravale, Dumbrăviţa, Voiteg, Becicherecu Mic, Iecea Mare, Dudeştii Noi, Gottlob, Ghilad, Birda, Pesac, Remetea Mare, Checea, Livezile, Foeni, Otelec, Beba Veche, Pădureni, Parţa, Bucovăţ, Valcani şi Giera.

Potrivit ANM, până la ora 10:00 vor fi sub avertizare de ceaţă şi vizibilitate redusă zona joasă a judeţului Cluj, localităţile din judeţul Alba: Cugir, Sebeş, Săsciori, Pianu, Şpring, Şibot, Săliştea, Gârbova, Câlnic, Cut şi mai multe localităţi din judeţul Sibiu, respectiv Sibiu, Cisnădie, Avrig, Tălmaciu, Sălişte, Răşinari, Şelimbăr, Miercurea Sibiului, Gura Râului, Racoviţa, Porumbacu de Jos, Orlat, Poiana Sibiului, Cristian, Turnu Roşu, Sadu, Şura Mică, Tilişca şi Poplaca.

 

 

Citeste mai mult
Publicitate

ACTUALITATE

Majoritatea covârşitoare a europenilor doresc renunţarea la schimbarea orei de două ori pe an

Publicat

ceas

Sâmbătă spre duminică s-a schimbat ora astfel încât cine s-a trezit odihnit la ora 8, de fapt a dormit o oră în plus. Europenii nu sunt încântați de schimbarea de două ori pe an a orei, arată un sondaj al Comisiei Europene. 

Cu toate acestea, sunt puţine şanse ca înainte de 2022 Uniunea Europeană să renunţe la schimbarea de două ori pe an a orei, deşi acest lucru era iniţial programat pentru 2019, iar 84% dintre europeni sunt în favoarea măsurii, scrie Politico.

Comisia Europeană a lansat un sondaj în 2018, în urma căruia 84% din cei peste 4 milioane de europeni chestionaţi au spus că nu mai vor să îşi dea înainte şi înapoi ceasurile. Cei mai mulţi cetăţeni europeni care au răspuns erau din Germania, dar cu toate acestea preşedinţia germană a Consiliului UE nu a făcut prea mulţi paşi pentru a mişca înainte acest dosar.

Potrivit sondajului din 2018, 78% dintre români sunt la rândul lor de acord cu anularea schimbării orei.

În acest moment, instituţiile europene se acuză una pe alta de blocarea demersului.

Ultima dată când subiectul a fost discutat de diplomaţii europene a fost în timpul preşedinţiei finlandeze, care a succedat preşedinţia României din 2019. De altfel, Finlanda a fost şi ultima ţară din bloc care să impună schimbarea orei în 1981, iar Guvernul a transmis că vrea ca ţara să treacă la ora de iarnă permanent.

Sursă: G4Media.ro

Citeste mai mult
Publicitate

ACTUALITATE

Barbarians, noul serial de senzație lansat de Netflix. Confruntarea epică dintre Imperiul Roman și populațiile germanice

Publicat

O nouă serie originală Netflix, Barbarians (Barbaren), tocmai a fost lansată pe platforma de streaming în 23 octombrie. Un serial numai bun de umplut un weekend ploios de toamnă. 

Produs în parteneriat cu Gaumont, Barbarians readuce privitorul în epoca romană în regiunile nordice ale Europei pe care acum le numim Germania și promite să fie noua senzație pentru amatorii de seriale Netflix.

Un ofițer roman este prins între imperiul măreț care l-a crescut și oamenii propriului trib, iar loialitățile sale contradictorii duc la o înfruntare istorică teribilă. Un conflict consumat în două limbi: germană și latină, un lucru mai puțin obișnuit.

Situat în anul 9 d.Hr. Germania, Barbarii sunt o dramatizare a evenimentelor care au dus la bătălia pădurii Teutoburg, în care triburile germanice s-au confruntat cu trei legiuni ale Imperiului Roman.

Această bătălie este privită ca fiind esențială, deoarece a oprit expansiunea romană în nordul Europei. Cu toate acestea, la bază, seria este despre prietenia a trei copii germani, care au fost separați în timpul ocupației romane și care se regăsesc, ani mai târziu.

Există conflicte, lupte brutale cu sabia, corăbii sângeroase, mitologie folclorică și o intrigă de dragoste de care fanii seriilor Game of Thrones și Vikings se vor bucura cu siguranță. Această serie istorică este o poveste captivantă de răzbunare și trădări.

Este primul serial istoric german de la Netflix și primul proiect Netflix de la Gaumont GmbH, o filială a companiei franceze Gaumont SA. În film, romanii vorbesc în limba latină, un lucru destul de interesant și inedit.

Gaumont a mai lucrat cu Netflix la producții precum Narcos și Hannibal, dar Babarians este primul proiect german care a fost lansat.

Seria a fost creată de Arne Nolting și Jan Martin Scharf, care au co-scris scenariul împreună cu Andreas Heckmann. Barbara Eder a regizat primele patru episoade și Steve St. Leger ultimele două din serie.

Potrivit producătorului Sabine de Mardt, semnificația istorică a bătăliei s-a dovedit a fi un fundal ideal pentru drama care se desfășoară între cei trei prieteni din copilărie.

Barbarians este o serie excelentă care dezvăluie un eveniment istoric esențial în Europa printr-o poveste captivantă de dragoste, prietenie, trădări și răzbunare. Cu doar șase episoade, care se încheie cu un fel de cliffhanger, veți fi mâncărimi pentru sezonul următor pentru a afla ce se va întâmpla în continuare.

Citeste mai mult
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate