Connect with us
Publicitate

ACTUALITATE

De MARȚI: Acțiune de deshumare a trei partizani, uciși într-o luptă cu Securitatea la 8 martie 1949, în zona comunei Cricău

Publicat

partizaniInstitutul de Investigare a Crimelor Comunismului şi Memoria Exilului Românesc (IICCMER) organizează începând cu ziua de marți, 22 august, o acţiune de investigaţii arheologice pe teritoriul comunei Cricău din județul Alba. Acţiunea are drept obiectiv deshumarea și recuperarea rămăşiţelor pământeşti ale lui Ștefan Popa, Nicolae Moldovan și Cornel Pascu, care au murit la 8 martie 1949 într-o confruntare armată cu trupe și cadre operative ale Securității.

Rezistența armată anticomunistă a cunoscut o mare amploare pe teritoriul Transilvaniei, acest fenomen atingând cote deosebite în zona Muntilor Apu­seni. Cele mai multe formaţiuni care s-au opus regimului comunist, de orientări ideologice diverse, au existat pe teritoriul fostelor judeţe Alba, Turda şi Cluj. Una din aceste organizații a fost și cea condusă de către Ștefan Popa. După confruntarea armată din 4 martie 1949 de la Bistra (zona Groși), jud. Alba, când organizația anticomunistă Frontul Apărării Naționale condusă de maiorul Nicolae Dabija a fost destructurată, Securitatea a întreprins o serie de ample acțiuni pentru capturarea partizanilor care au reușit să scape din acea înfruntare, precum și pentru arestarea tuturor celor care i-au susținut. În această campanie represivă, un obiectiv important al Securității l-a constituit anihilarea grupării conduse de Ștefan Popa, care colaborase cu maiorul Dabija și dorea unirea tuturor organizațiilor anticomuniste din zona Apusenilor. Îndeplinirea acestui obiectiv a căzut în sarcina Direcției Regionale de Securitate Sibiu, condusă în acea perioadă de locotenent-colonel Gheorghe Crăciun.

Prin planurile de măsuri adoptate, în teren au fost deplasate efective din trupele de securitate și numeroase cadre operative din structurile teritoriale subordonate Direcției Regionale de Securitate Sibiu. Multe cadre proveneau de la Serviciul Județean a Securității Poporului Alba. Operațiunile din teren au fost coordonate personal de către locotenent-colonel Gheorghe Crăciun. În ziua de 6 martie a fost încercuită zona Muntelui Capra, unde gruparea lui Ștefan Popa își avea baza și adăpostul principal. Partizanii au reușit să spargă încercuirea și cinci dintre ei s-au retras pe Valea Cricăului, într-o poiană situată sub Muntele Piatra Craivii, locul fiind cunoscut sub denumirea de Bogoloaia. Aici, în ziua de marți, 8 martie, partizanii au fost surprinși într-o locuință sezonieră, care se mai păstrează și astăzi cu unele modificări. A avut loc o confruntare armată în urma căreia trei partizani au fost omorâți și doi luați prizonieri. Între cei uciși s-a aflat și Ștefan Popa, conducătorul organizației, alături de care au fost împușcați Nicolae Moldovan și Cornel Pascu. Prizonieri au fost luați Ioan Scridon și Alexandru Maxim.

În urma investigațiilor începute pe acest caz încă din vara anului 2008 și a mai multor deplasări în zonă, pe baza audierilor și declarațiilor rudelor victimelor precum și a altor persoane care dețin informații despre cei uciși și despre tragicul eveniment, la care se adaugă informațiile preluate din documentele de arhivă, s-au obținut următoarele date despre cei care au fost uciși și capturați:

Victime ucise în luptă prin împușcare:

1. POPA _TEFAN1. Ștefan Popa. Născut la 10 decembrie 1920 în satul Bucerdea Vinoasă, com. Ighiu, jud. Alba, de religie ortodoxă, necăsătorit, fiul lui Ioan, preot ortodox, născut în Măhăceni, şi Victoria Crișan, născută în Decea. Absolvent al Liceului Titu Maiorescu din Aiud și al unei Școli Militare din București. A fost ofițer în Armata Regală și veteran de război. La începutul carierei militare a fost instructor la Școala Militară de Subofițeri de Infanterie din Lipova. În 1942 se afla într-un centru de instrucție situat în zona orașului Cernăuți, iar în 1944 îl regăsim ca sublocotenent în cadrul Batalionului I Pionieri de Munte din Aiud. După terminarea războiului și întoarcerea de pe front s-a înscris la Facultatea de Drept din Cluj. Ca student, și-a manifestat sub diferite forme opoziția față de regimul politic instaurat în țară. Din acest motiv, în primăvara anului 1948, când era student în anul III, era căutat de Siguranță, fiind dat în urmărire pe țară. Pentru a scăpa de arestare, în iulie 1948 s-a refugiat în Munții Apuseni, în zona Vârfului Capra, situat în apropiere de comuna Întregalde, jud. Alba. Aici a pus bazele unui grup de rezistență armată anticomunistă, creându-și rețele de susținere în mai multe localități din zonă. La 3 aprilie 1949, după ce a fost ucis, a fost condamnat în contumacie de Tribunalul Militar din Cluj la 15 ani de muncă silnică. Ultimul domiciliu l-a avut în satul Decea, com. Mirăslău, jud. Alba. La părinți au fost cinci copii, trei băieți (Aurel, Ștefan, Andrei) și două fete (Constanța și Lia Geta), în prezent toți decedați. Ceilalți doi frați, Aurel și Andrei, au fost condamnați politic, executând diferite pedepse privative de libertate în unele închisori și lagăre de muncă.

2. MOLDOVAN NICOLAE2. Nicolae Moldovan. Născut la 9 decembrie 1924 în Teiuș, jud. Alba, de religie greco-catolică, fiul lui Aurel și Ana. Tatăl a fost ceferist și a murit în vara anului 1949. A absolvit Liceul Titu Maiorescu din Aiud și a urmat trei ani Facultatea de Drept din Cluj, unde s-a manifestat ca opozant anticomunist. Ca să evite arestarea, în august 1948 a dispărut de la domiciliu alăturându-se lui Ștefan Popa. În 1947 s-a căsătorit cu Elisabeta Vale din satul Cetea (d. 1997), absolventă a Facultății de Medicină din Cluj, promoția 1948. Nicolae și Elisabeta au avut împreună doi copii, Ana Maria și Nicolae, amândoi decedați.

3. PASCU CORNEL3. Cornel Pascu. Născut la 1 aprilie 1923 în satul Benic, com. Galda de Jos, jud. Alba, fiul lui Simion și Maria, de religie greco-catolică. La părinți au fost trei frați: Cornel, Ioan și Petru. Cornel a fost necăsătorit și nu a avut urmași, iar Ioan a fost căsătorit dar nu a avut copii. Al treilea frate, Petru, a fost membru al unei organizații anticomuniste, fiind arestat și condamnat în octombrie 1949 la o pedeapsă de 10 ani muncă silnică și confiscarea averii. A murit la Penitenciarul din Gherla în aprilie 1953, necunoscându-se locul unde a fost îngropat. Acesta a fost căsătorit și a avut împreună cu soția sa trei copii, un băiat, decedat în tinerețe, și două fete, care trăiesc. Cornel Pascu absolvise Școala Normală și a fost învățător în satul Ghioncani din com. Întregalde. A satisfăcut stagiul militar, eliberându-se din armată cu gradul de sergent. Era membru P.N.Ț. din 1939, iar după 23 august 1944 a depus eforturi pentru reorganizarea partidului în zonă. Deoarece la domiciliul său au fost găsite materiale de propagandă ale P.N.Ț., a fost exclus din învățământ și condamnat la trei luni de închisoare, fiind închis la Penitenciarul din Alba Iulia. În 1948 a aderat la Organizația anticomunistă Frontul Apărării Naționale, condusă de maiorul Nicolae Dabija. A participat la lupta de la Bistra (zona Groși) din 4 martie 1949, dar a reușit să scape din încercuirea Securității, refugiindu-se împreună cu Ioan Scridon până în zona unde știau că se află cantonați membrii organizației lui Ștefan Popa.

Victime arestate, condamnate și ucise ulterior:

4. Ioan Scridon. Născut la 22 februarie 1922 în satul Măhăceni, com. Unirea, jud. Alba, fiul lui Dumitru și Rafila, de religie greco-catolică. A fost căsătorit, avea doi copii și locuia cu familia în satul Benic. În 1941 a fost admis la Școala de Jandarmi din Timișoara, fiind transferat în iulie 1942 la Școala de Subofițeri din Drăgășani pe care a absolvit-o în 1943. În vremea războiului a luptat pe frontul din Moldova, apoi pe cel din Apus, în cadrul Companiei 57 Poliție Sibiu. După război a fost plutonier de jandarmi în Benic, Petrești, Câmpeni și Sohodol, până în martie 1948 când a fost comprimat. A fost membru în Organizația Frontul Apărării Naționale, participând la lupta de la Bistra (zona Groși) din 4 martie 1949. A reușit să scape din încercuire împreună cu Cornel Pascu, intrând în legătură cu Ștefan Popa. În lupta de la Bogoloaia, Ioan Scridon a fost rănit și arestat de Securitate, fiind anchetat la Turda, București și Sibiu. În septembrie 1949 a fost condamnat la moarte prin împușcare de Tribunalul Militar din Sibiu. Sentința a fost executată la Sibiu în data de 28 octombrie 1949.

5. Alexandru Maxim. Născut la 22 martie 1926 în satul Ulmeni-Pământeni, com. Ulmeni, jud. Ilfov, fiul lui Constantin și Alexandrina, de religie ortodoxă. A fost necăsătorit, ultimul domiciliu avându-l în com. Sălciile, jud. Prahova. Avea un frate, Virgil Maxim, care în 1942 fusese condamnat politic la 25 de ani muncă silnică și deținut la Penitenciarul din Aiud. Pentru a-și vizita fratele, s-a stabilit temporar la Galda de Jos unde acesta era scos la muncă. Aici a stabilit relații cu mai multe persoane din zonă, punând bazele unei organizații anticomuniste, alcătuită mai ales din foști membri și simpatizanți P.N.Ț. Arestat în confruntarea de la Bogoloaia, a fost anchetat și ulterior condamnat în octombrie 1949 de Tribunalul Militar Sibiu la muncă silnică pe viață și confiscarea averii. Închis la Aiud între 5 decembrie 1949 – 12 februarie 1950, apoi transferat la Penitenciarul Tribunalului din Cluj. În 2 aprilie 1950 a fost scos din penitenciar de Securitatea din Cluj pentru cercetări suplimentare. În fapt, împreună cu alte persoane, a fost transportat undeva în județul Bistrița-Năsăud și ucis. Nu se cunoaște locul unde a fost înhumat.

Trupele și cadrele operative ale Securității au înconjurat locuința unde se adăposteau partizanii, semnalul de atac fiind dat în jurul orelor 14,00-15,00. După confruntare cadavrele celor uciși au rămas pe teren vreme de mai multe zile, sub pază permanentă. Conform unor mărturii, în ziua de duminică, 13 martie, Securitatea a adus cu forța mai mulți locuitori din satele zonei ca să vadă cadavrele, scopul urmărit fiind de a se induce starea de teamă în rîndul populației. Un ofițer de securitate a ținut atunci și o cuvântare, arătând celor prezenți că toți cei care vor cuteza să se opună noului regim o să sfârșească la fel ca și cei morți. Cadavrele au fost înhumate la începutul săptămânii următoare de un localnic, într-o groapă comună, care a fost săpată pe marginea unui părău aflat într-o zonă împădurită, cunoscut de oamenii locului sub denumirea de Părăul Popii. Groapa se află nu departe de locul unde cei trei au fost uciși, nefiind niciodată marcată la suprafața solului. Locul mormântului a fost stabilit cu aproximație prin confruntări repetate cu mai mulți martori ce au fost transportați de-a lungul timpului la fața locului, fiind verificat și identificat cu precizie de echipa arheologică a institutului printr-un sondaj de teren.

Pe baza informațiilor obținute prin tortură de la prizonierii capturați la Bogoloaia, s-a aflat că într-o casă din satul Mesentea, com. Galda de Jos, erau adăpostiți alți doi membri ai organizației lui Ștefan Popa, aceștia fiind Traian Mârza din Galtiu și Traian Gligor din Livezile. Ca urmare, eforturile Securității s-au concentrat și asupra acestui obiectiv, care a fost atacat în ziua de 9 martie 1949. După o luptă disproporționată și o rezistență de mai multe ore, cei doi partizani au fost uciși, fiind îngropați a doua zi în grădina acelei case. Mormântul comun a fost căutat și descoperit, iar rămășițele pământești ale acestora au fost deshumate și recuperate printr-o acțiune a IICCMER, desfășurată în perioada 26 mai – 1 iunie 2016. Acest caz se află în cercetare la Parchetul Militar.

Cercetările de la Cricău vor fi efectuate de un colectiv de arheologi şi istorici de la IICCMER și instituțiile muzeale colaboratoare (Muzeul Național al Unirii din Alba Iulia și Muzeul de Istorie și Științele Naturii din Aiud), alcătuit din Gheorghe Petrov, Marius Oprea, Paul Scrobotă, Gabriel Rustoiu și Horațiu Groza.

Investigațiile se vor desfășura în prezenţa unui procuror militar de la Secția Parchetelor Militare din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, instituție care a fost sesizată de IICCMER în privința acestui caz şi a locului unde victimele au fost înhumate. De asemenea, la cercetări vor participa specialiști din cadrul Inspectoratului de Poliție Județean Alba și de la Serviciul Județean de Medicină Legală Alba. Acţiunea se desfășoară în colaborare cu Televiziunea Română, fiind sprijinită de către Primăria comunei Cricău și Parohia Ortodoxă din Cricău.

Locul acțiunii se află pe cursul Văii Cricăului, la o distanță de circa 8 km spre nord față de centrul comunei Cricău. Accesul în zonă se poate face cu mijloace auto de teren sau cu orice tip de mașină prevăzută cu o gardă de sol mai înaltă.

Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului și Memoria Exilului Românesc (IICCMER) este o structură guvernamentală înființată în 2005 şi aflată în coordonarea Primului Ministru. Rolul său rezidă, înainte de toate, în gestionarea și analizarea din punct de vedere științific a perioadei totalitare și a consecințelor sale. În al doilea rând, IICCMER sprijină crearea și implementarea unor instrumente educaționale cu finalitate memorială, contribuind astfel la articularea contextului în care valorile și drepturile fundamentale să fie receptate de societatea noastră post-totalitară. Nu în ultimul rând, IICCMER are rolul de a aduna, arhiva și publica documente referitoare la memoria exilului românesc.

Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți Alba24.ro și pe Google News



Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:


ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Alba24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.

Comentează

Lasă un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată.


Publicitate

ADMINISTRATIE

Drumul ”problemă” de la Oașa la Poarta Raiului trece la Primăria Șugag. Romsilva și-a dat avizul. Ce spune primarul comunei

Publicat

Veste bună pentru turismul din Alba. Consiliul de Administrație al Regiei Naționale a Pădurilor a dat aviz favorabil pentru trecerea drumului forestier din domeniu public al statului și din administrarea instituției, în domeniul public al comunei Șugag. 

Primarul din Șugag, Constantin Jinar, a declarat pentru Alba24 că a primit documentul pe care l-a așteptat cu nerăbdare și spune că pasul următor este o hotărâre de guvern prin care drumul să fie preluat de comună.

Trecerea se va face cu titlu gratuit. În toal este vorba despre 15,4 kilometri.

Potrivit documentelor, este vorba despre Oașa – Poiana Muierii, Valea Mare – Prigoana, Pârâul Canciului I+II toate de la Ocolul Silvic Blaj – Direcția Silvică Alba.

Drumul care duce spre Poarta Raiului este principala problemă în calea dezvoltării celei mai frumoase zone din județul Alba.

Primarul spune că după ce primăria va primi drumul, prioritatea sa va fi obținerea unei finanțări din fonduri europene sau naționale pentru asfaltarea lui.

Constantin Jinar a mai declarat că a fost ajutat în încercarea de a obține drumul la primărie de toți parlamentarii de Alba și de principalele instituții, inclusiv Instituția Prefectului și Armata, care deține o Cabana Șureanu, care apare în acte drept unitate militară de transmisiuni.

De asemenea, Jinar i-a mulțumit directorului Romsilva, George Mierliță, despre care spune că este ”un om de cuvânt”.

Vicepreședintele Consiliului Județean Alba, Marius Hațegan, spune că instituția pe care o reprezintă se va implica împreună cu Primăria Șugag, pentru găsirea unei soluții de finanțare.

În zonă se află pârtii de schi și unități de cazare, dar turiștii ajung greu din cauza drumului de pământ care ajunge într-o stare proastă după aproape fiecare ploaie.

Inițial, drumul a fost deținut în parte de Consiliul Județean Alba, dar nu a putut fi reparat din cauză că fâșiile de teren de pe marginea drumului erau deținute de Romsilva.

Practic, drumul era prea îngust pentru a putea fi reparat conform standardelor cerute de o investiție.

Romsilva nu a fost la vremea respectivă de acord să cedeze terenul, astfel că CJ Alba a transmis întregul drum către Romsilva.

Nici Romsilva nu l-a reabilita, astfel că acum drumul ajunge la Șugag.

Citeste mai mult
Publicitate

EDUCAȚIE

Cât vor primi profesorii în plus la salariu, de luna viitoare. Ce prevede propunerea de majorare a salariilor pentru bugetari

Publicat

Proiectul de ordonanță de urgență pus în dezbatere recent de Guvern prevede majorări salariale pentru toate categoriile de pesonal plătit din fonduri publice, inclusiv cadrele didactice.

Prin actul normativ se introduce practice o nouă excepție de la Legea salarizării 153/2017, lege neaplicată în ultimii 3 ani pentru personalul din învățământ, excepție prin care în loc să fie acordată creșterea salarială conform grilei prevăzute, pentru anul 2022, este acordat un procent de 25% din diferența între salariul prevăzut în grilă și cel din decembrie 2021, potrivit edupedu.ro.

Creșterea este de circa 4% din salariul de bază, fiind similară cu cea din ianuarie 2022. 4% înseamnă aproximativ 40-50 de lei, potrivit calculelor sindicatelor.

Conform legii în vigoare, profesorii ar fi trebuit să primească încă din 2020 o creștere de 16% pentru a ajunge la grila prevăzută de lege pentru anul 2022. Cu creșterea primită în ianuarie 2022, de 4 puncte procentuale, ar mai fi 12% creștere până la grilă, spunea ministrul Educației în ianuarie 2022, când lăsa să se înțeleagă că acești bani ar putea fi acordați la această rectificare bugetară, condiționând asta de încasările la buget.

Ce prevede proiectul de OUG

  • „(41) Prin excepţie de la prevederile alin.(1) și prin derogare de la prevederile art.38 alin.(4) și alin. (41) lit.c) din Legea-cadru nr.153/2017, cu modificările și completările ulterioare, începând cu luna august 2022, cuantumul brut al salariilor de bază, soldelor de funcţie/salariilor de funcţie și indemnizaţiilor de încadrare lunară de care beneficiază personalul plătit din fonduri publice se majorează cu ¼ din diferenţa dintre salariul de bază, solda de funcţie/salariul de funcţie, indemnizaţia de încadrare prevăzut de Legea-cadru nr. 153/2017, cu modificările şi completările ulterioare, pentru anul 2022 şi cel din luna decembrie 2021.
  • (42) Prin derogare de la prevederile art.38 alin.(4) și alin. (41) lit.c) din Legea-cadru nr.153/2017, cu modificările și completările ulterioare, începând cu luna august 2022, pentru personalul nou-încadrat, pentru personalul numit/încadrat în aceeași instituție/autoritate publică pe funcții de același fel, inclusiv pentru personalul promovat în funcții sau în grade/trepte profesionale, în perioada ianuarie-iulie 2022, cuantumul brut al salariilor de bază, soldelor de funcţie/salariilor de funcţie și indemnizaţiilor de încadrare lunară de care beneficiază aceste categorii de personal se majorează cu 1/4 din diferenţa dintre salariul de bază, solda de funcţie/salariul de funcţie, indemnizaţia de încadrare prevăzut de Legea-cadru nr.153/2017, cu modificările şi completările ulterioare, pentru anul 2022 şi cel din luna iulie 2022.”

Cum este motivată majorarea salarială

Măsura este motivată prin faptul că actuala criză generată de pandemia de COVID-19 a determinat la nivel naţional luarea unor măsuri de natură sanitară şi economică care au generat dezechilibre la nivelul indicatorilor macroeconomici, iar în lipsa unor măsuri concrete şi rapide, de creșterea prețurilor la utilități și bunuri de consum.

De asemenea, se amintește că drepturile salariale ale personalului din sectorul bugetar nu au fost majorate în ultimii doi ani ca urmare a măsurilor fiscal-bugetare adoptate în contextul economic actual, cu excepția personalului care ocupă funcţiile prevăzute în anexa nr.II „Familia ocupaţională de funcţii bugetare «Sănătate şi asistenţă socială»” la Legea-cadru nr. 153/2017, cu modificările şi completările ulterioare, precum și a personalului didactic de predare, personalul didactic auxiliar, personalul didactic de conducere şi personalul de îndrumare şi control din învăţământ care au beneficiat de la începutul anului 2022 de o pătrime din diferența dintre salariul de bază prevăzut de Legea-cadru nr. 153/2017, cu modificările şi completările ulterioare, pentru anul 2022 şi cel din luna decembrie 2021.

Prima variantă a proiectului, publicată în transparenţă în 6 august, prevedea şi că personalul din cadrul Institutului Naţional de Statistică precum şi din cadrul direcţiilor regionale şi judeţene de statistică beneficiază, începând cu luna august 2022, de salariile de bază prevăzute de lege pentru anul 2022.

Totodată, varianta iniţială a proiectului de act normativ acorda o majorare a salariului de bază cu 15% pentru complexitatea muncii pentru funcţionarii publici şi personalul contractual din cadrul Ministerului Culturii şi Ministerului Transporturilor şi Infrastructurii, personalul din cadrul instituţiilor aflate din subordinea, coordonarea sau sub autoritatea acestora, precum şi al serviciilor publice deconcentrate ale acestor ministere, şi personalul din cadrul Institutului Naţional de Statistică precum şi din cadrul direcţiilor regionale şi judeţene de statistică.

Proiectul mai propunea ca personalul prevăzut la art.5 alin.(1) din O.U.G. nr.155/2020 privind unele măsuri pentru elaborarea Planului naţional de redresare şi rezilienţă necesar României pentru accesarea de fonduri externe rambursabile şi nerambursabile în cadrul Mecanismului de redresare şi rezilienţă, cu modificările şi completările ulterioare, să beneficieze de majorarea salariului de bază, soldei de funcţie/salariului de funcţie, indemnizaţiei de încadrare cu până la 50%.

Citeste mai mult
Publicitate

ADMINISTRATIE

ANI: Secretarul comunei Pianu, Camelia Catargiu, în conflict de interese. I se reproșează o semnătură

Publicat

Agenția Națională de Integritate (ANI) a constatat starea de incompatibilitate, conflictul de interese de natură administrativă în cazul a 4 persoane, anunță instituția. 

Printre acestea se află și Camelia Cristina Catargiu, secretar al Comunei Pianu, județul Alba, căreia i se reproșează un conflict de interese administrativ.

”În perioada exercitării funcției, a contrasemnat în calitate de secretar, Dispoziția din data de 09 decembrie 2020 privind constituirea comisiei de concurs și a comisiei de soluționare a eventualelor contestații la concursul de recrutare organizat în data de 8 ianuarie 2021 pentru ocuparea unei funcției publice de consilier superior, Catargiu Camelia Cristina fiind membru remunerat în comisia de concurs.

Persoana evaluată a încălcat astfel prevederile art. 70, art. 79, alin. (1), lit. c) și alin. (2) din Legea nr. 161/2003” se arată în comunicatul ANI.

Un secretar al altei comune din județ a explicat pentru Alba24 că asemenea situații sunt întâlnite în cazul administrațiilor mici, din cauza lipsei de personal și unde abia există angajați să fie constituite comisiile.

Este praf aruncat în ochi pentru o situație minoră, este doar o problemă de procedură nerespectată.

Când e vorba de o primărie mică, uneori nu există suficienți angajați ca să te duci pe tot lanțul birocratic.

ANI ignoră situații grave de incompatibilitate, inclusiv în Alba” a spus specialistul consultat de Alba24.

Citeste mai mult
Publicitate

EVENIMENT

Luca Petru Fățan de la CS Unirea Alba Iulia a obținut prima victorie la un campionat european de box, la cadeți

Publicat

Luca Petru Fățan, sportiv legitimat la CS Unirea Alba Iulia, a obținut prima victorie la un Campionat European de Box, la cadeți, împotriva unui englez. 

A pierdut însă lupta pentru medalie, împotriva unui tânăr de origine ucraineană.

Campionatul Europeană de Box – Cadeți se desfășoară în perioada 10-21 august în Turcia, la Erzum.

Sportivul nostru, în vârstă de 14 ani, a boxat la categoria de greutate 66 de kilograme, fiind antrenat de un an de către Andrei Dărămuș.

Progresul său în această perioadă a fost vizibil. Tânărul a câștigat multe meciuri importante.

”Calificarea, în sine, la Campionatul European de Box a reprezentat o performanță importantă.

Ne bucurăm de prima victorie, ar fi fost într-adevăr un vis să vină acasă și cu o medalie, dar suntem mulțumiți de prestație.

Continuăm pregătirea, nu ne lăsăm și la viitoarele competiții vom fi mai buni”, a spus Andrei Dărămuș.

La lotul național de box, sportivul nostru s-a aflat sub coordonarea profesorului Titi Tudor.

CS Unirea Alba Iulia (director Daniela Moșneag) transmite felicitări sportivului, antrenorului și mult succes la viitoarele competiții.

Citeste mai mult
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate

Statistici T5

Parteneri Romania24.ro, Cluj24.ro, Ardeal24,ro, Botosani24.ro Copyright © 2022 Alba24.ro powered by Independent Media & More. Alba24.ro folosește fluxurile de știri ale agențiilor Agerpres și Mediafax