Decizie CCR care dă puteri mai mari DIICOT: poate ancheta și fapte care nu sunt direct în competența sa. Caz judecat la Alba Iulia

Curtea Constituțională a României a stabilit că este constituțională prevederea legală care permite DIICOT să cerceteze, în același dosar, și infracțiuni care nu ar intra separat în competența structurii specializate, dacă acestea au legătură cu fapte aflate în competența DIICOT. Decizia CCR dă puteri mai mari DIICOT care poate extinde cercetarea penală și pe alte infracțiuni care nu sunt de competența sa directă.

Decizia nr. 332 din 16 aprilie 2026 a fost publicată în Monitorul Oficial din 17 septembrie 2026 și are la origine o excepție de neconstituționalitate ridicată într-un dosar aflat pe rolul Curții de Apel Alba Iulia - Secția penală.

Ce prevedere a fost contestată la Curtea de Apel Alba Iulia

DIICOT poate ancheta și fapte care nu sunt direct în competența sa. Decizia a fost luată în urma unui dosar judecat la Curtea de Apel Alba Iulia. CCR a analizat articolul 11 alin. (1) pct. 5 din OUG nr. 78/2016 privind organizarea și funcționarea DIICOT.

Potrivit prevederii, în competența DIICOT intră și „infracțiunile care au legătură”, în sensul articolului 43 din Codul de procedură penală, cu infracțiunile care sunt atribuite direct structurii specializate.

Publicitate

Excepția a fost ridicată de Boian Liviu Mihai, în Dosarul nr. 2.049/85/2021/a1 al Curții de Apel Alba Iulia.

Acesta a susținut că norma îi permite unui procuror DIICOT să efectueze urmărirea penală și să trimită în judecată o persoană inclusiv pentru fapte care, analizate separat, nu ar fi de competența DIICOT, numai pentru că acestea sunt conexe unor infracțiuni aflate în competența structurii.

Autorul excepției a invocat, între altele, principiul egalității în fața legii, dreptul la un proces echitabil și dreptul la apărare.

Când pot fi reunite cauzele

Curtea Constituțională arată că articolul 43 din Codul de procedură penală permite reunirea cauzelor în mai multe situații.

Printre acestea se află cazurile în care:

• există o infracțiune continuată;
• există un concurs formal de infracțiuni;
• mai multe acte materiale formează o singură infracțiune;
• două sau mai multe infracțiuni au fost săvârșite de aceeași persoană;
• la comiterea unei infracțiuni au participat mai multe persoane;
• între mai multe infracțiuni există o legătură, iar reunirea dosarelor este necesară pentru buna înfăptuire a justiției.

Regulile privind reunirea cauzelor sunt aplicabile și în faza urmăririi penale.

CCR: extinderea competenței DIICOT nu este arbitrară

Judecătorii constituționali au respins argumentul potrivit căruia norma ar permite DIICOT să își extindă în mod arbitrar competența.

CCR arată că prevederea stabilește criterii „obiective, previzibile” pentru reunirea cauzelor și este justificată de necesitatea investigării unitare a faptelor de criminalitate organizată.

Potrivit Curții, cercetarea unor fapte conexe de către parchete diferite ar putea fragmenta ancheta și ar putea afecta administrarea probelor.

Reunirea dosarelor permite, în schimb, administrarea integrată a probelor și reducerea riscului apariției unor situații de fapt sau de drept contradictorii.

CCR mai arată că scopul reunirii cauzelor este inclusiv „aflarea adevărului”, prin efectuarea cercetărilor de aceleași organe judiciare și administrarea coerentă a probelor.

De ce este diferită situația față de o cauză disjunsă

Autorul excepției a invocat și o decizie mai veche a CCR, din 2021, prin care Curtea constatase neconstituționalitatea unei prevederi care îi permitea procurorului DIICOT să păstreze spre soluționare o cauză disjunsă, deși faptele respective nu mai erau de competența structurii.

CCR spune însă că cele două situații sunt diferite.

În cazul analizat acum nu este vorba despre continuarea urmăririi penale într-un dosar separat, disjuns și rămas în afara competenței DIICOT, ci despre reunirea unor fapte sau cauze între care există o legătură prevăzută expres de Codul de procedură penală.

Decizia CCR

Curtea Constituțională a respins, cu unanimitate de voturi, excepția de neconstituționalitate. CCR a stabilit că dispozițiile articolului 11 alin. (1) pct. 5 din OUG nr. 78/2016 sunt constituționale în raport cu criticile formulate.

Decizia este definitivă și general obligatorie.

Ce înseamnă, concret, decizia CCR

Decizia confirmă că DIICOT poate instrumenta într-un singur dosar și fapte care, luate separat, ar aparține competenței unui alt parchet, dacă există legătura juridică necesară cu infracțiunile aflate în competența DIICOT și sunt îndeplinite condițiile pentru reunirea cauzelor.

Hotărârea nu înseamnă că DIICOT poate prelua discreționar orice infracțiune. Competența extinsă trebuie să rezulte din existența legăturii dintre fapte, în condițiile prevăzute de Codul de procedură penală.