Decizie CCR privind suspendarea permisului de conducere. În ce condiții pot șoferii să conteste sancțiunea în instanță

Curtea Constituțională a României (CCR) a confirmat că judecătorii nu pot elimina sau reduce suspendarea permisului de conducere doar pentru că apreciază că sancțiunea este prea severă în raport cu abaterea comisă. Decizia, publicată miercuri, 21 octombrie 2026, în Monitorul Oficial, menține interpretarea obligatorie stabilită anterior de Înalta Curte de Casație și Justiție (ÎCCJ).

Hotărârea este importantă pentru șoferii care contestă în instanță procesele-verbale de contravenție și solicită reducerea perioadei de suspendare a dreptului de a conduce sau anularea acestei sancțiuni.

Citește și Permis suspendat chiar dacă amenda e înlocuită cu avertisment. Decizie CCR privind drepturile șoferilor care contestă sancțiunile

Prin Decizia nr. 750 publicată în Monitorul Oficial din 21 octombrie 2026, CCR a respins, în unanimitate, o excepție de neconstituționalitate referitoare la două articole din OG nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor.

Concret, atunci când suspendarea dreptului de a conduce este prevăzută obligatoriu de lege pentru o anumită contravenție, instanța nu o poate înlătura sau reduce numai pe motiv că măsura este disproporționată.

Publicitate

Acest lucru nu înseamnă însă că șoferii nu mai pot contesta suspendarea permisului. Instanțele pot verifica în continuare legalitatea și temeinicia procesului-verbal și pot anula sancțiunile aplicate nelegal.

De la ce a pornit decizia Curții Constituționale

Dosarul a avut la origine o plângere împotriva unui proces-verbal de contravenție, în care fusese aplicată și suspendarea temporară a dreptului de a conduce.

În primă instanță, plângerea a fost admisă parțial. Judecătorul a înlăturat sancțiunea complementară a suspendării permisului și a aplicat avertismentul.

Cauza a ajuns ulterior în apel, la Tribunalul Bihor, unde a fost ridicată o excepție de neconstituționalitate.

Autorul excepției a susținut că legislația nu precizează suficient de clar dacă judecătorii pot analiza separat sancțiunea principală, respectiv amenda sau avertismentul, și sancțiunea complementară, cum este suspendarea permisului.

În opinia sa, această lipsă de diferențiere ar afecta accesul la justiție și posibilitatea șoferilor de a obține un control judecătoresc efectiv asupra proporționalității sancțiunilor.

Ce stabilise deja Înalta Curte de Casație și Justiție

Problema fusese clarificată anterior de ÎCCJ, prin Decizia nr. 5 din 12 aprilie 2021, pronunțată într-un recurs în interesul legii.

Înalta Curte a stabilit că instanțele care soluționează plângerile contravenționale nu pot analiza proporționalitatea suspendării dreptului de a conduce, în cazul sancțiunilor complementare prevăzute de dispozițiile Codului rutier examinate în acea decizie.

Prin urmare, judecătorii nu pot decide reducerea perioadei de suspendare sau eliminarea acesteia exclusiv în funcție de gravitatea concretă a faptei, atunci când legea impune sancțiunea. CCR a constatat că această interpretare nu contravine Constituției.

Ce mai pot obține șoferii în instanță

Decizia CCR nu elimină dreptul conducătorilor auto de a contesta sancțiunile rutiere. Există însă o diferență între anularea unei sancțiuni aplicate nelegal și reducerea unei sancțiuni pe care legea o stabilește obligatoriu.

Astfel, instanța poate verifica dacă abaterea a fost săvârșită, dacă procesul-verbal este legal și dacă sancțiunea a fost aplicată în condițiile prevăzute de legislația rutieră.

În cazul constatării unor motive de nelegalitate sau netemeinicie, procesul-verbal și sancțiunile pot fi anulate, după caz.

În schimb, dacă fapta este dovedită, iar legea prevede obligatoriu suspendarea permisului, judecătorul nu poate reduce sau elimina această măsură doar pentru că o consideră excesivă.

De asemenea, înlocuirea amenzii cu avertismentul nu conduce automat la anularea suspendării permisului, dacă sunt îndeplinite condițiile legale pentru aplicarea sancțiunii complementare.

De ce a respins CCR excepția de neconstituționalitate

Curtea Constituțională a arătat că dispozițiile contestate nu încalcă dreptul la un proces echitabil și nici principiile constituționale invocate.

Judecătorii constituționali au reținut că instanțele au atribuția de a verifica legalitatea și temeinicia sancțiunilor, dar trebuie să respecte limitele stabilite prin legislația specială.

Totodată, CCR a constatat că argumentele prezentate nu justifică schimbarea jurisprudenței sale anterioare.

Curtea se mai pronunțase asupra aceleiași probleme prin deciziile nr. 344 din 9 iulie 2024 și nr. 516 din 17 octombrie 2024.

În plus, CCR a explicat că nu poate modifica sau completa legile pentru a extinde atribuțiile instanțelor. Această competență aparține Parlamentului.

Prin urmare, eventualele schimbări privind posibilitatea judecătorilor de a reduce sau înlătura suspendarea permisului trebuie realizate prin modificarea legislației.

Decizia CCR este definitivă și obligatorie

Decizia nr. 750 din 11 decembrie 2025 a fost adoptată cu unanimitate de voturi și este definitivă și general obligatorie.

Publicarea sa în Monitorul Oficial din 21 octombrie 2026 confirmă constituționalitatea prevederilor analizate, în interpretarea stabilită de Înalta Curte în 2021.

Important: CCR nu a introdus o nouă sancțiune și nici nu a interzis contestarea proceselor-verbale de contravenție. Decizia confirmă o interpretare juridică deja obligatorie, referitoare la limitele în care instanțele pot interveni asupra suspendării dreptului de a conduce.