Decizie la Senat: Vârsta de votare redusă de la 18 ani la 16 ani pentru alegerile locale și europarlamentare din România

O propunerea legislativă care vizează reducerea vârstei minime de la care tinerii pot vota la alegerile locale şi europarlamentare de la 18 ani la 16 ani, a fost adoptaă tacit de Senat, informează Agerpres.

Senatul a adoptat tacit legea, termenul de dezbatere şi vot a acesteia fiind depășit după data de 4 septembrie. Nota de adoptare tacită a propunerii legislative a fost citită în plen de preşedintele interimar al Senatului Alina Gorghiu, care a condus şedinţa.

Propunerea, iniţiată de către parlamentari PNL, USR, AUR, dar şi neafiliaţi, modifică Legea nr. 115/2015 pentru alegerea autorităţilor administraţiei publice locale, astfel încât „au dreptul de a alege cetăţenii români care au împlinit vârsta de 16 ani, inclusiv cei care împlinesc această vârstă în ziua alegerilor”, scrie Agerpres.

Totodată, se propune modificarea art. 5 alin. (5) din Legea nr. 33/2007 privind organizarea şi desfăşurarea alegerilor pentru Parlamentul European, astfel încât „cetăţenii români care au vârsta de 16 ani, împliniţi până în ziua de referinţă inclusiv, au dreptul de a alege membri din România în Parlamentul European”.

Guvernul a anunțat că nu susține propunerea legislativă pentru că ar încălca prevederile constituționale. Odată votat tacit de Senat, proiectul va fi dezbătut de Camera Deputaţilor, for decizional în acest caz.

Vot de la 16 ani la alegeri locale și europarlamentare: Cum justifică inițiatorii propunerea

În expunerea de motive se arată că unele state din Europa au luat deja măsuri pentru reducerea vârstei de vot pentru tineri, cum ar fi Scoția, Austria, Norvegia, Estonia, Germania și Malta.

În 2011, Adunarea Parlamentară a Consiliului Europei a adoptat Rezoluția 1826 prin care a recomandat statelor membre să analizeze reducerea vârstei de vot la 16 ani pentru toate alegerile. O rezoluție similară a fost emisă în 2015 de Parlamentul European, pentru ”a crește egalitatea electorală în rândul cetățenilor UE”, potrivit sursei citate.

Inițiatorii mai amintesc că, pentru tinerii între 14 și 18 ani, legea recunoaște anumite capacități și responsabilități. De semenea, consideră că tinerii între 16 și 18 ani sunt suficienți de maturi pentru a se implica politic în societate și ar trebui reprezentați politic.

Exemplifică prin Codul Muncii, ce dă drept de muncă persoanelor fizice de la 16 ani, Codul Penal – prin care responsabilitatea penală în fața legii este de la aceeași vârstă, Codu Civil – capacitate deplină de exercițiu, dreptul de a se căsători sau Codul Rutier – dreptul de a obține permis (AM, A1 și B1).

Tinerii ”nu sunt scutiți de plata impozitelor sau contribuțiilor sociale, ceea ce înseamnă că contribuie la bugetele locale și de stat, fără ca opinia lor să poată fi exprimată pe calea votului”, mai explică inițiatorii.

De ce vot la 16 ani doar pentru alegeri locale și europarlamentare

Aceștia spun că au prezentat proiectul doar cu referire la alegerile locale și europarlamentare, pentru că doar în cadrul alegerilor parlamentare și prezidențiale sau la referendum cetățenii români își exercită dreptul de vot suveran.

”Până la acordarea unui drept de vot cu caracter suveran tinerilor, apreciem că se impune pilotarea acestui exercițiu democratic pentru alegerile locale și europarlamentare, iar ulterior să se evalueze impactul prezentei propuneri în vederea extinderii dreptului de vot”, se explică în expunerea de motive.

Deocamdată, propunerea pentru drept de vot de la 16 ani este pentru alegerile locale și europarlamentare din 2024.