Connect with us
Publicitate

ADMINISTRATIE

Deficitul bugetar al României a crescut după primele cinci luni ale anului 2022. Ce explicații are ministrul Finanțelor

Publicat

Deficitul bugetului general consolidat a crescut la 1,57% din Produsul Intern Brut după primele cinci luni ale acestui an, de la 1,23% din PIB în perioada ianuarie-aprilie, potrivit datelor publicate sâmbătă de Ministerului Finanţelor.

Soldul negativ este însă în scădere cu aproximativ 0,65 puncte procentuale faţă de cifrele consemnate în perioada similară a anului trecut, când bugetul închidea primele cinci luni cu un deficit de 2,22% din PIB.

„Execuţia bugetului general consolidat în primele cinci luni ale anului 2022 s-a încheiat cu un deficit de 20,90 miliarde lei, în scădere faţă de deficitul de 26,18 miliarde lei înregistrat la aceeaşi perioadă a anului 2021. Exprimat ca procent din Produsul Intern Brut, deficitul bugetar a înregistrat o scădere (…) de la 2,22% din PIB la 1,57% din PIB „, precizează Ministerul Finanţelor, citat de agerpres.ro.

Evoluţia este explicată de creşterea veniturilor totale cu 1,01 puncte procentuale din PIB – influenţată în principal de încasările din TVA, alte impozite pe bunuri şi servicii şi venituri nefiscale, în timp ce cheltuielile bugetare au înregistrat un avans de 0,37 puncte procentuale din PIB – preponderent pe seama cheltuielilor cu asistenţa socială şi cu dobânzile.

Veniturile bugetului general consolidat au însumat 178,97 miliarde lei în primele cinci luni ale anului 2022, cu 21,5% peste nivelul încasat în perioada similară din 2021. Evoluţia favorabilă a acestora fost influenţată preponderent de avansul veniturilor din TVA, alte impozite şi taxe pe bunuri şi servicii, venituri nefiscale şi contribuţii de asigurări.

Încasările din impozitul pe salarii şi venit au totalizat 14,24 miliarde lei în primele cinci luni, consemnând o creştere de 18,2% (an/an), susţinută de sporul încasărilor din declaraţia unică (+42,1%), impozitul pe dividende (+35,5%), respectiv impozitul aferent pensiilor (+27,2%). Totodată, veniturile din impozitul pe salarii au crescut cu 10,6%, sub evoluţia fondului de salarii din economie (+11,5%), exceptând luna mai – cu o dinamică a încasărilor din această categorie peste cea a bazei macroeconomice.

Contribuţiile de asigurări au înregistrat 57,57 miliarde lei în ianuarie-mai, în creştere cu 10,9% (an/an). Ca şi în cazul impozitului pe salarii, evoluţia este inferioară dinamicii fondului de salarii în primele cinci luni, excepţie făcând luna mai.

Încasările din impozitul pe profit au însumat 7,04 miliarde lei, în scădere cu 12,1% (an/an), ca efect al modificării termenului de plată privind impozitul pe profit
aferent anului fiscal 2021, până la data de 25 iunie 2022 (faţă de termenul de 25 martie prevăzut în anul 2021), ceea ce a condus la reducerea încasărilor din impozitul pe profit de la agenţii economici cu 19,5% (an/an), atenuată însă parţial de impozitul pe profit virat de băncile comerciale (+0,6 miliarde lei).

Încasările nete din TVA au totalizat 38,16 miliarde lei în primele cinci luni, în creştere cu 29,5% (an/an), în timp ce restituirile de TVA au consemnat un nivel de 9,68 miliarde lei.

„Dinamica veniturilor din TVA a fost influenţată preponderent de evoluţia favorabilă a bazei macroeconomice relevante”, subliniază MF.

Veniturile din accize au însumat 14,01 miliarde lei, consemnând o creştere de 1% (an/an), determinată de avansul încasărilor din accizele pentru produse energetice cu 7,5%, susţinut atât de creşterea consumului de carburanţi faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut, cât şi de majorarea accizei cu 3,6% începând cu 1 ianuarie 2022. Pe de altă parte, încasările din accizele pentru produsele din tutun au înregistrat o dinamică anuală negativă (-5,9%), evoluţie explicată într-o anumită măsură de reorientarea parţială a consumului de ţigarete către substituenţi (produse din tutun încălzit ori lichide cu conţinut de nicotină destinate inhalării cu ajutorul unui dispozitiv electronic) taxaţi cu un nivel mult mai redus al accizei.

Alte impozite şi taxe pe bunuri şi servicii au totalizat 8,32 miliarde, înregistrând un avans semnificativ faţă de anul precedent (+6,29 miliarde lei), preponderent pe
seama încasărilor suplimentare din sectorul energetic.

Veniturile nefiscale au însumat 15,54 miliarde lei, în creştere cu 59,8% (an/an), susţinută de avansul veniturilor din proprietate, dividende, redevenţe petroliere şi
vărsăminte din veniturile nete ale BNR. De asemenea, nivelul veniturilor nefiscale este determinat şi de înregistrarea sumelor din vânzarea certificatelor de emisii de gaze cu efect de seră, potrivit prevederilor art.10, din Ordonanţă de urgenţă a Guvernului nr. 115/2011.

Sumele rambursate de Uniunea Europeană în contul plăţilor efectuate şi donaţii au totalizat 12,59 miliarde lei, în creştere cu 22,2% (an/an).

În ceea ce priveşte cheltuielile bugetului general consolidat, acestea au fost în sumă de 199,87 miliarde lei şi au crescut în termeni nominali cu 15,2% comparativ cu aceeaşi perioadă a anului precedent. Exprimate ca procent din Produsul Intern Brut, cheltuielile au înregistrat o creştere cu 0,37 puncte procentuale faţă de aceeaşi perioadă a anului 2021, de la 14,7% din PIB la 15,1% din PIB.

Cheltuielile de personal au însumat 48,46 miliarde lei, în creştere cu 4,6% comparativ cu aceeaşi perioadă a anului precedent. Exprimate ca pondere în PIB, cheltuielile de personal reprezintă un nivel de 3,6% din PIB, cu 0,3 puncte procentuale mai mici faţă de aceeaşi perioadă a anului precedent.

Totodată, cheltuielile cu bunuri şi servicii, de 26,19 miliarde lei, s-au majorat cu 16,9% comparativ cu aceeaşi perioadă a anului precedent. O creştere se reflectă la bugetele locale, respectiv 21,3% comparativ cu aceeaşi perioadă a anului precedent, precum şi la bugetul Fondului naţional unic de asigurări sociale de sănătate, de 10,1%.

Cheltuielile cu dobânzile au fost de 10,92 miliarde lei. Comparativ cu aceeaşi perioadă a anului precedent plăţile de dobânzi aferente portofoliului de datorie publică s-au majorat cu 3,84 miliarde lei ca urmare a creşterii ratelor de dobânda în contextul inflaţionist manifestat îndeosebi începând cu a doua parte a anului 2021, atât pe plan intern cât şi internaţional, cât şi ca urmare a incertitudinilor generate de conflictul armat din Ucraina.

Şi cheltuielile cu asistenţa socială, de 74,1 miliarde lei, au fost în creştere, cu 17,8%. Evoluţia cheltuielilor cu asistenţa socială a fost influenţată, în principal, de majorarea de la 1 ianuarie 2022, a punctului de pensie cu 10%, respectiv de la 1.442 lei la 1.586 lei, a nivelului indemnizaţiei sociale pentru pensionari (pensia minimă) de la 800 lei la 1.000 lei, de acordarea unui ajutor financiar pentru pensionarii sistemului public de pensii cu pensii mai mici sau egale cu 1.600 de lei, astfel încât toţi cei care se încadrează în această categorie să aibă un venit de 2.200 de lei, în luna ianuarie 2022, precum şi de acordarea celei de-a 13-a indemnizaţii pentru persoanele cu
dizabilităţi.

„Totodată, se reflectă majorarea alocaţiei de stat pentru copii, astfel, alocaţia de stat pentru copii creşte, începând cu 1 ianuarie 2022, la 600 de lei pentru copiii în vârstă de până la 2 ani sau până la 3 ani, în cazul copilului cu handicap. Totodată, copiii cu handicap beneficiază de această sumă până la împlinirea vârstei de 18 ani. De asemenea, s-a majorat la 243 de lei alocaţia de stat pentru copiii cu vârsta cuprinsă între 2 ani şi 18 ani, dar şi pentru tinerii de peste 18 ani care urmează cursurile liceale sau profesionale, până la terminarea acestora, inclusiv pentru cei cu handicap care urmează o formă de învăţământ preuniversitar prevăzută de lege, dar nu mai târziu de împlinirea vârstei de 26 de ani”, semnalează MF.

Cheltuielile cu subvenţiile au fost de 4,4 miliarde lei. În principal, această sumă reprezintă subvenţii pentru transportul de călători, precum şi pentru sprijinirea producătorilor agricoli.

Alte cheltuieli au fost de 3,42 miliarde lei, reprezentând, sume aferente titlurilor de plată emise de Autoritatea Naţională pentru Restituirea Proprietăţilor, conform legislaţiei în vigoare, burse pentru elevi şi studenţi, alte despăgubiri civile.

Cheltuielile privind proiectele finanţate din fonduri externe nerambursabile (inclusiv subvenţiile de la Uniunea Europeană aferente agriculturii) au fost de 13,5 miliarde lei, cu 18,3% mai mari comparativ cu primele cinci luni ale anului precedent, iar cheltuielile pentru investiţii, care includ cheltuielile de capital, precum şi cele aferente programelor de dezvoltare finanţate din surse interne şi externe, au fost în valoare de 16,45 miliarde lei.

„Se observă o creştere a ponderii investiţiilor finanţate din fonduri externe nerambursabile postaderare, acestea reprezentând 56,6% din totalul cheltuielilor pentru
investiţii în timp ce cheltuielile de investiţii din resurse interne au înregistrat o diminuare”, punctează Ministerul Finanţelor.AGERPRES/(AS-editor: Nicoleta Gherasi)trat la aceeaşi perioadă a anului 2021. Exprimat ca procent din Produsul Intern Brut, deficitul bugetar a înregistrat o scădere (…) de la 2,22% din PIB la 1,57% din PIB „, precizează Ministerul de Finanţe.

sursă: agerpres.ro.

Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți Alba24 și pe Google News

Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți Alba24.ro și pe Google News



Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:


ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Alba24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.

1 Comentariu

1 Comentariu

  1. Petru

    sâmbătă, 25.06.2022 at 21:59

    Pe cine prostește ăsta de la finanțe ?

Lasă un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată.


Publicitate

EDUCAȚIE

Profesorii care lovesc sau abuzează emoțional elevii nu vor mai putea preda în învățământ timp de zece ani. PROIECT

Publicat

Profesorii care lovesc sau abuzează emoțional elevii ar putea fi sancționați cu desfacerea contractului de muncă, potrivit unui proiect care modifică semnificativ Legea Educației.

De asemenea, dascălii sancționați nu vor mai putea desfășura activități didactice în sistemul de învățământ timp de zece ani.

Conform proiectului privind „Legea învățământului preuniversitar România Educată”, publicat în dezbatere pe site-ul Ministerului Educației, pentru respectarea interesului superior al elevului și pentru că realitatea socială impune acest lucru, se definesc ca fiind abateri disciplinare faptele de: violenţă fizică, abuz emoțional precum și orice activităţi care pot pune în pericol sănătatea şi integritatea fizică sau psihică a antepreșcolarilor/preșcolarilor/elevilor.

În situația aplicării sancțiunii disciplinare cu desfacerea contractului individual de muncă pentru fapte referitoare la acte de violenţă fizică, abuz emoțional și orice activităţi care pot pune în pericol sănătatea şi integritatea fizică sau psihică a antepreșcolarilor/preșcolarilor/elevilor, pentru o perioadă de 10 ani persoana sancționată nu poate exercita nicio activitate didactică în sistemul de învățământ, cu pierderea calității de titular în învățământ.

Abateri disciplinare ale personalului didactic de predare

Potrivit proiectului citat, reprezintă abateri disciplinare ale personalului didactic de predare:

a) faptele de violenţă fizică, abuz emoțional;

b) orice activităţi care pot pune în pericol sănătatea şi integritatea fizică sau psihică a antepreșcolarilor/preșcolarilor/elevilor;

c) manifestarea convingerilor politice şi prozelitismul religios, în situația în care potrivit legii nu reprezintă infracțiuni;

d) activitatea de desfășurare a meditațiilor cu elevii de la propria clasă;

e) încălcarea dispoziţiilor legii, a obligațiilor din prezentul titlu, a normelor statutului profesiei, deciziilor obligatorii ale organelor profesiei la nivel naţional sau ale unității de învățământ al cărei angajat este sau în cadrul căreia prestează activități de predare-învățare-evaluare cu antepreșcolarii/preșcolarii/elevii;

f) alte fapte de natură să prejudicieze onoarea şi prestigiul unității/instituției, interesul învățământului.

În cazul abaterilor disciplinare ce privesc fapte de violență fizică, abuz eomoțional sau orice alte activităţi care pot pune în pericol sănătatea şi integritatea fizică sau psihică a antepreșcolarilor/preșcolarilor/elevilor, acestea pot fi constatate numai după solicitarea unui raport de specialitate realizat de specialiști din cadrul compartimentelor de asistență psihopedagogică.

În situația în care, persoana cercetată pentru faptele precizate anterior este încadrată în cadrul compartimentului de asistență psihopedagogică, raportul de specialitate va fi realizat de specialiști din cadrul compartimentului de asistență psihopedagogică dintr-o altă unitate de învățământ.

Sancțiuni disciplinare pentru profesori

Conform proiectului de lege, sancţiunile disciplinare care se pot aplica personalului didactic de predare, în raport cu gravitatea abaterilor, sunt:

a) avertisment;

b) diminuarea salariului de bază, cumulat, când este cazul, cu indemnizaţia de conducere, de îndrumare şi control, cu până la 15%, pe o perioadă de 1 – 6 luni;

c) suspendarea, pe o perioadă de până la 3 ani, a dreptului de înscriere la un concurs pentru ocuparea unei funcţii didactice superioare sau pentru obţinerea gradelor didactice ori a unei funcţii de conducere, de îndrumare şi control;

d) desfacerea disciplinară a contractului individual de muncă.

Pentru abaterile disciplinare grave, precum faptele de violenţă fizică, abuz emoțional sau orice alte activităţi care pot pune în pericol sănătatea şi integritatea fizică sau psihică a elevilor, profesorii nu vor putea fi sancționați cu avertisment, diminuarea salariului sau suspendare.

În funcție de gravitatea abaterii disciplinare, la aplicarea sancțiunilor se va putea dispune și măsura retragerii decoraţiilor, ordinelor, medaliilor, titlurilor primite de cadrul didactic.

În situația aplicării sancțiunii disciplinare – desfacerea disciplinară a contractului individual de muncă, pentru fapte referitoare la acte de violenţă fizică, abuz emoțional și orice activităţi care pot pune în pericol sănătatea şi integritatea fizică sau psihică a antepreșcolarilor/preșcolarilor/elevilor, pentru o perioadă de 10 ani persoana sancționată nu poate exercita nicio activitate didactică în sistemul de învățământ.

Cum vor putea fi sesizate faptele ce pot constitui abateri disciplinare

Potrivit proiectului, orice persoană va putea sesiza în scris, cu privire la săvârşirea unei fapte ce poate constitui abatere disciplinară, prin înregistrarea sesizării la secretariatul unităţii de învăţământ, pentru faptele săvârşite de personalul didactic angajat.

Pentru cercetarea abaterilor prezumate săvârşite de personalul didactic de predare din unităţile de învăţământ, se constituie o comisie de cercetare disciplinară formată din 3 – 5 membri. Dintre aceștia unul reprezintă organizaţia sindicală din care face parte persoana aflată în discuţie sau este un reprezentant al salariaţilor, iar ceilalţi au funcţia cel puţin egală cu a celui care a săvârşit abaterea.

Comisiile de cercetare disciplinară se constituie prin decizia directorului unității de învățământ abilitate în soluţionarea sesizării, după aprobarea lor de către consiliul de administraţie al unităţii de învăţământ preuniversitar, pentru personalul unităţii.

Pentru personalul didactic de predare din unităţile de învăţământ preuniversitar, propunerea de sancţionare se face de către director sau de cel puţin 2/3 din numărul total al membrilor consiliului de administraţie.

Sancţiunile, aprobate de consiliul de administraţie, sunt puse în aplicare şi comunicate prin decizia directorului unităţii de învăţământ preuniversitar.

sursa: edu.ro

foto: arhivă

Citeste mai mult
Publicitate

EVENIMENT

Atenționare Cod Galben de caniculă în Alba și alte județe din țară, până marți. Vor fi și perioade de instabilitate atmosferică

Publicat

Meteorologii au actualizat sâmbătă dimineața atenționarea Cod Galben de caniculă și disconfort termic ridicat, valabilă în Alba și alte județe din țară până marți, 9 august. 

Potrivit ANM, sâmbătă și duminică (6 și 7 august), valul de căldură va persista în cea mai mare parte a țării, disconfortul termic va fi ridicat, iar local indicele temperatură-umezeală (ITU) va depăși pragul critic de 80 de unități.

Luni și marți (8 și 9 august), valul de căldură se va restrânge spre regiunile sudice și sud-estice.

Temperaturile maxime se vor situa în general între 33 și 37 de grade, iar cele minime nu vor coborî sub 18…21 de grade.

Sâmbătă și duminică vor fi perioade scurte și pe arii restrânse cu manifestări de instabilitate atmosferică. La începutul săptămânii viitoare, instabilitatea atmosferică se va accentua și se va manifesta pe arii mai extinse în jumătatea de nord-vest a teritoriului.

sursa: meteoromania.ro

Citeste mai mult
Publicitate

ECONOMIE

Guvernul vrea să majoreze salariile de la stat. România, campioană la luat bani de la populație și firme pentru plata bugetarilor

Publicat

Guvernul pregătește noi majorări salariale, inclusiv pentru toți bugetarii, cu excepția demnitarilor și a personalului încadrat la nivelul administrației publice locale. Creșterile vor fi valabile din această lună.

România este lider în UE la alocarea din buget pentru salariile angajaților de la sta din banii strânși de la populație și firme.

Câți bugetari are România

Numărul posturilor ocupate în instituţiile şi autorităţile publice din România este de aproximativ 1.270000, iar 64% dintre acestea lucrează în administraţia publică centrală, conform datelor publicate pe site-ul Ministerului Finanţelor (MF).

Din totalul celor 807.562 de angajaţi din administraţia publică centrală, 595.034 lucrau în instituţii finanţate integral de la bugetul de stat (plus 2.879 angajaţi faţă de noiembrie 2021).

Cum justifică guvernanții majorările salariale pentru bugetari

Potrivit profit.ro, Guvernul spune că pandemia de COVID-19 a determinat la nivel național luarea unor măsuri de natură sanitară și economică care au generat dezechilibre la nivelul indicatorilor macroeconomici.

Astfel în lipsa unor măsuri concrete și rapide s-ar vulnerabiliza și mai mult categoriile de persoane vizate, prin diminuarea puterii de cumpărare, cu impact semnificativ asupra standardelor de viață ale populației și prin amplificarea riscului de sărăcire extremă.

Cu acest argument, Guvernul pregătește mai multe măsuri prin care toate categoriile de bugetari din administrația locală și centrală vor primi majorări de salarii:

• acordarea, începând cu luna august 2022, a unei pătrimi din diferența dintre salariul de bază prevăzut de Legea-cadru nr. 153/2017, cu modificările și completările ulterioare, pentru anul 2022 și cel din luna decembrie 2021, tuturor categoriilor de personal bugetar, cu excepția personalului care ocupă funcții de demnitate publică și a personalului încadrat la nivelul administrației publice locale.

• acordarea, începând cu luna august 2022, a salariilor de bază prevăzute de lege pentru anul 2022, pentru personalul din cadrul Institutului Național de Statistică precum și din cadrul direcțiilor regionale și județene de statistică,

• acordarea majorării salariului de bază de 15% pentru complexitatea muncii pentru funcționarii publici și personalul contractual din cadrul Ministerului Culturii și Ministerului Transporturilor și Infrastructurii, a personalului din cadrul instituțiilor aflate din subordinea, coordonarea sau sub autoritatea acestora, precum și a serviciile publice deconcentrate ale acestor ministere,

• acordarea majorării salariului de bază de 15% pentru complexitatea muncii personalului din cadrul Institutului Național de Statistică precum și din cadrul direcțiilor regionale și județene de statistică.

Aceste majorări salariale se vor acorda cu încadrarea în cheltuielile de personal aprobate prin buget, pe fiecare ordonator principal de credite.

În primăvară, Parlamentul a semnat majorarea salariilor bugetarilor, de la 1 iulie, cu 1/4 din diferența dintre salariul de bază prevăzut de Legea-cadru nr. 153/2017 și nivelul în plată la finele anului trecut.

România, lider în UE la cât alocă pentru salariile bugetarilor din banii strânși de la populație și firme

Datele analizate de Profit.ro mai relevă că România este, pentru al cincilea an, lider în UE după cât alocă pentru salariile angajaților statului din veniturile strânse de la populație și firme.

Statul român a urcat pe prima poziție în 2017, în contextul creșterilor salariale accelerate din acea perioadă, și s-a menținut pe acest loc inclusiv în perioada pandemiei, când statul a ajuns să dea pe salarii peste 37% din venituri.

Doi ani de înghețare a salariilor din sectorul bugetar (cu unele excepții, cum ar fi personalul medical și profesorii), corelat cu revenirea economiei și inflația care a erodat veniturile angajaților din sectorul public, au adus ponderea salariilor în venituri la cel mai redus nivel după 2017.

În ultimul an statul a angajat de patru ori mai mulți bugetari decât în anul anterior

Statul a angajat peste 17.000 de bugetari în ultimul an, de patru ori mai mulţi decât în anul anterior. Numărul de bugetari a crescut cu 17.000 în ultimul an (mai 2022 vs. mai 2021) şi a ajuns la 1,27 milioane de persoane.

Efectivul de angajaţi la stat a crescut mult mai alert decât în perioada mai 2020 – mai 2021, când s-au angajat 4.800 de salariaţi în sectorul public ♦ Este cea mai mare creştere a numărului de angajaţi din sectorul bugetar din 2019 încoace .

Cei 1,27 milioane de bugetari reprezintă un sfert din numărul total de salariaţi din România. Guvernul a îngheţat noile angajări în perioada iulie – decembrie 2022, pentru a reduce din cheltuieli.

Citeste mai mult
Publicitate

ABRUD

6 august-Ziua Minerului: Omagiu adus ortacilor uciși în greva de la 1929 și morților în accidentele din minerit. Mesajul Cupru Min

Publicat

La 6 august este marcată, în fiecare an, Ziua Minerului, pentru a comemora minerii ucişi în timpul grevei de la Lupeni din august 1929, dar şi victimele accidentelor de muncă din minerit.

Greva muncitorilor mineri de la Lupeni a izbucnit la 5 august 1929, din cauza nerezolvării conflictului de muncă dintre minerii din Valea Jiului şi societăţile carbonifere referitor la încheierea noului contract colectiv de muncă, în care muncitorii cereau să se prevadă: ziua de lucru de opt ore, mărirea salariilor cu 40%, revizuirea salariilor pe categorii, distribuirea retroactivă a unui procent de 15% din veniturile societăţii, desfiinţarea amenzilor ş.a., se arată în volumul ”Istoria României în date” (Editura Enciclopedică, Bucureşti, 2003).

În condiţiile altercaţiilor dintre grevişti şi ostaşii trimişi să restabilească ordinea, a doua zi, la 6 august, s-a deschis focul asupra minerilor, 22 de mineri fiind ucişi şi alţi 58 răniţi, potrivit sursei citate.

The NewYork Times: Greviştii morţi sunt duşi în grabă cu căruţele spre morminte

The New York Times publica un reportaj cu titlul „Greviştii morţi sunt duşi în grabă cu căruţele spre morminte”, în care preciza că numărul oficial al victimelor masacrului din Lupeni a fost de 22 de persoane, majoritatea mineri, iar autorităţile s-au grăbit să îi îngroape, ducând cadavrele la groapă cu căruţele de transport bălegar.

Lupeni 1929, localnici alungaţi cu baionetele din cimitir

„S-au petrecut scene sfâşietoare la înmormântarea celor 22 de victime ale trupelor care au deschis focul asupra greviştilor de la Uzina Electrică, după ce minerii au oprit din funcţiune maşina de pompare.

Un cordon de militari înconjoară spitalul în care se află mai mult de 200 de răniţi, în timp ce mai multe mii de muncitori care s-au adunat afară au fost alungaţi cu baionetele.

Cadavrele au fost puse în sicrie rudimentare şi încărcate pe căruţe de cărat bălegar care au fost furnizate la ordinul directoratului minelor. Când au apărut carele şi sicriele au fost încărcate s-au făcut auzite lamentaţii amare, cortegiul fiind îndemnat de militari să grăbească pasul.

Mulţimea imensă adunată lângă cimitir a fost împinsă înapoi mai multe sute de metri, şi la patru ore după înhumarea morţilor o companie de infanterie încă mai păzea cimitirul în poziţie de tragere.

După înmormântare, ofiţeri precedaţi de toboşari, au citit un ordin prin care se impunea starea de asediu după ora opt seara, ordonând ca toată lumea să fie în casă la acea oră, deşi era o seară sufocantă.

Toate hotelurile şi restaurantele, inclusiv cele ale staţiunii, sunt închise, iar vânzarea de băuturi alcoolice este interzisă până la noi ordine. Detaşamente de soldaţi continuă să răscolească pădurea în căutarea cadavrelor, căci mulţi din cei grav răniţi au fugit panicaţi după deschiderea focului.

N-au fost găsite alte cadavre, dar 25 de mineri încă lipsesc de la căminele lor. Deşi afişează un calm exterior, temperamentul localnicilor, se spune că este periculos. În continuare au loc arestări, iar trenuri cu trupe încă mai sosesc în regiune”, relata The New York Times, în ediţia din 10 august 1929, potrivit adevărul.ro

Greva minerilor din 1977

O altă grevă a minerilor din Valea Jiului, cu 35.000 de participanţi, a avut loc între 1-3 august 1977, fiind revendicate cu acest prilej îmbunătăţirea condiţiilor de viaţă şi de muncă. Această grevă a minerilor ”este considerată a fi cea mai mare acţiune revendicativă organizată a muncitorilor de la instaurarea comunismului în România”, potrivit lucrării citate.

În fiecare an, cu ocazia Zilei minerului – 6 august, au loc depuneri de coroane la monumentul ridicat în curtea minei Lupeni, unde a avut loc greva din august 1929, precum şi slujbe de pomenire şi depuneri de coroane de flori la troiţele şi monumentele dedicate minerilor.

Mesajul conducerii Cupru Min Abrud de ziua Minerului

”ZIUA MINERULUI – NOROC BUN ȘI LA MULȚI ANI!

Ziua Minerului – 6 august – este în primul rând una a recunoștinței, fiindcă marchează sacrificiile și lupta ortacilor predecesori, pentru condiții de lucru omenești. Lor le mulțumim și datorită lor mineritul a devenit azi o ocupație mai puțin periculoasă și remunerată decent.

Conducerea executivă și Consiliul de Administrație al Cupru Min mulțumesc celor care sunt și au fost salariați ai societății, pentru munca lor dedicată!

Fără ei compania n-ar fi reușit să parcurgă momentele complicate din ultimul an, să atingă performanțele cu care se mândrește și să-și mențină producția dezvoltată la cel mai mare zăcământ de cupru din țară.

Datorită lor am reușit să investim în retehnologizare și în automatizarea proceselor. Cupru Min a investit exclusiv din banii proprii, fără credite bancare, reușind să fie o societate cu zero datorii. Sunt performanțele recente cu care ne mândrim, după 44 de ani de activitate, împliniți anul acesta.

”Iarna blândă, prețul mondial avantajos al cuprului dar și pandemia, care doar ne-a dat târcoale, sunt semnele că Sf. Varvara, patroana minerilor, îi ocrotește pe cei curați la suflet. Ne bucurăm că avem bogățiile pe care știm să le exploatăm.

Încercăm să fim la fel de buni precum cei care nu mai sunt printre noi și să arătăm că mineritul are perspective, în ciuda rezervelor mai sărace. Pe de altă parte, nu ne putem veseli minerește când vedem ape învolburate și dramele oamenilor din Apuseni, pe cei care și-au pierdut locul de muncă sau agoniseala ”, le transmite colegilor de muncă, directorul Cupru Min, Tiberiu Rațiu.

Președintele Consiliului de Administrație al companiei, Adrian Oprițescu afirmă că: ”Ziua Minerului găsește Cupru Min Abrud, în aceste vremuri dificile pentru întreaga lume, ca o companie națională de succes, responsabilă cu angajații săi și cu comunitatea.

Ca inginer minier le mulțumesc ortacilor din Roșia Poieni dar și celorlalți angajați, în numele Consiliului de Administrație, fiindcă ei sunt și rămân prima resursă a companiei.”

Ziua Minerului se bazează pe două borne istorice. Prima este greva din Valea Jiului, în 5-6 august 1929, declanșată în urma conflictului de muncă referitor la revendicările ortacilor: ziua de lucru de 8 opt ore, mărirea salariilor cu 40% și revizuirea pe categorii, distribuirea retroactivă a unui procent de 15% din veniturile societăţii. Greva a degenerat în violențe și deschiderea focului de către jandarmi și grăniceri, soldată cu moartea a 22 de mineri și rănirea altor circa 150.

Al 2-lea reper este revolta din aceeași Vale a Jiului, în 1-3 august 1977, cu 35.000 de mineri în grevă, considerată cea mai mare acţiune revendicativă a muncitorilor, în regimul comunist.

Ziua Minerului este marcată tradițional sub auspiciile Sf.Varvara, mucenița protectoare a ortacilor (dar și patroana spirituală a geologilor, arhitecţilor şi a geniștilor).

De Ziua Minerului, conducerea Cupru Min dorește tuturor ortacilor din România sănătate și la mulți ani! Noroc bun și s-auzim de bine!

Citeste mai mult
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate

Statistici T5

Parteneri Romania24.ro, Cluj24.ro, Ardeal24,ro, Botosani24.ro Copyright © 2022 Alba24.ro powered by Independent Media & More. Alba24.ro folosește fluxurile de știri ale agențiilor Agerpres și Mediafax