Descoperiri arheologice: Altarul şi o parte din praetorium-ul castrului roman, scoase la iveală în interiorul Cetăţii Alba Iulia

Arheologii Muzeului Naţional al Unirii din Alba Iulia au prezentat, miercuri, calendarul descoperirilor de pe strada Mihai Viteazul, în interiorul Cetăţii Alba Carolina. Potrivit declaraţiilor directorului adjunct al instituţiei, Constantin Inel, complexul a fost studiat în integralitatea sa, iar cercetările continuă pentru stabilirea exactă a vestigiilor ce urmează să fie propuse spre conservare in situ sau marcate la nivelul caldarâmului. Indiferent de ce se va stabili la final, arheologii susţin că toate descoperirile de pe strada Mihai Viteazul sunt de o importanţă deosebită pentru cunoaşterea datelor de configurare a castrului roman.

Vă prezentăm o listă a celor mai recente descoperiri arheologice din interiorul Cetăţii şi vom lăsa la aprecierea cititorilor noştri luarea în considerare a bogăţiilor istorice ce vor fi sfârşi sau nu acoperite de nisipurile contemporane.

În zona Porţii a III-a a Cetăţii Alba Carolina, arheologii au identificat fundaţia unei barăci romane, în care erau încartiruite două centuri ale Legiunii a XIII-a Gemina. Lăţimea barăcii era de 23 de metri şi orientată aproximativ la nord-sud. Potrivit declaraţiilor directorului adjunct al Muzeului, Constantin Inel, conturul zidurilor afernte fundaţiilor va fi configurat în caldarâmul refăcut al străzii.

Publicitate

Pe terenul dintre clădirea "Ierihon" şi Comisariat, au fost descoperite ziduri din construcţii romane, plasate pe ambele laturi ale drumului via principalis. Datorită importanţei lor, vestigiile - mai precis clădirile, drumul roman şi amenajările antice - vor fi propuse spre conservare in situ, iar arheologii au anunţat continuarea cercetărilor pe întreg amplasamentul terenului aflat între clădirea "Ierihon" şi Comisariatul Militar, pentru a fi realizat un parc arheologic roman, care să asigure valorificarea ansamblului Porţii de sud a castrului.

Latura de Sud a Parcului Custozza nu este nici ea lipsită de descoperiri. Cercetările au reliefat mai multe trasee de ziduri, iar cele mai importante par să contureze o clădire romană de mari dimensiuni, posibil praetorium-ul castrului roman, adică locuinţa comandantului legiunii, compartimentată în mai multe camere pentru familie, suita de servitori şi sclavi. Tot aici s-a găsit o amenajare de piatră din epoca romană, posibil un soclu de statuie, localizat în zona din faţa clădirii "Ierihon".

În perimetrul Porţii a IV-a a Cetăţii, arheologii au identificat mai multe structuri de ziduri romane, ce pot aparţine unor barăci în care erau încartiruiţi soldaţii centurilor romane. O altă descoperire esenţială o constituie altarul roman descoperit la capătul străzii, spre Catedrala Romano-Catolică şi care pare să fie situat în interiorul unui edificiu posibil cu caracter cultic. Potrivit lui Constantin Inel, cercetările în această zonă vor continua, iar, în situaţia în care se demonstrează că este vorba de un templu, conducerea Muzeului Unirii va propune conservarea acestuia, in situ. Tot în curs de cercetare se află şi partea superioară a fundaţiilor romane, unde au fost descoperite câteva morminte de epocă medievală. În urma săpăturilor efectuate în acest sector, au fost scoase la iveală fundaţiile turnului intermediar din incintă, realizat din zidărie de piatră fasonată. Dimensiunile turnului erau de aproximativ 6,5 x 6,5 m, iar, potrivit declaraţiilor lui Constantin Inel, acesta măsura aproximativ 8 metri înălţime.

În ceea ce priveşte interiorul Parcului Custozza, Constantin Inel a afirmat că în prezent se află în faza de discuţii. "În 2009, când am fost informaţi despre acest proiect, am afirmat că suntem de părere ca Parcul Custozza să rămână o zonă cu pomi, dar nu trebuie să uităm că vorbim de un sector cu o deosebită importanţă istorică, ce ar putea reliefa vestigii romane esenţiale pentru conturarea elementelor castrului roman. Deocamdată nu s-a stabilit nimic, dar ceea ce pot spune e că, în ceeea ce mă priveşte, îmi susţin argumentele aduse în 2009. În cazul în care nu ni se va permite să realizăm cercetări arheologice în această zonă, prefer ca Parcul Custozza să rămână verde", a explicat Constantin Inel. Acesta şi-a arătat dezacordul faţă de ideea amenajării unor grădini japoneze, explicând că mai apropiată de specificul Cetăţii ar fi realizarea unor grădini princiare.

Conducerea Muzeului Naţíonal al Unirii din Alba Iulia a afirmat că încurajează organizarea unor dezbateri cu societatea civilă pe această temă şi a întărit faptul că, deocamdată, cel puţin, administraţia locală şi executantul lucrărilor s-au arătat deschişi la propunerile înaintate de arheologi. Constantin Inel a subliniat faptul că unul dintre principiile folosite în arheologie se referă la faptul că această muncă revine în sarcina mai multor generaţii. În cazul în care o parte din descoperiri vor fi din nou acoperite de pământ, urmaşii noştri vor putea duce mai departe misiunea reanaşterii Cetăţii Alba Carolina.