Connect with us
Publicitate

ACTUALITATE

DOCUMENT | ”Magnații” aurului de la Roșia Montană de la începutul anilor 1900. Cuxele fraților Faur și cele ”17 măji metrice” ale lui Mihăilă Gritta


Publicat

Pământul Roșiei Montane, cea mai veche localitate minieră din țară, a fost cutreierat de mai bine de două milenii de localnici, dar și de aventurieri veniți de la mii de kilometri distanță, în căutarea aurului, dornici de îmbogățire peste noapte. Au început romanii, au continuat după zece secole minerii germani aduși de regii Ungariei, i-au urmat îndeaproape austriecii, iar după 1918 și statul român, până în 2006, când guvernul a decis închiderea minelor.

De la prima mențiune a localității din Munții Apuseni pe o tăbliță cerată, în urmă cu 1882 de ani, Roșia Montană a fost în vizorul căutătorilor de aur, localnici, dar și străini. Multă vreme, singurele metode de extragere a preţiosului metal din Munții Apuseni au fost spălarea nisipului aurifer şi căutarea micilor fire de aur din piatră.

Hurca şi şaitrocul, uneltele tradiţionale ale căutătorilor de aur

Una din cele mai vechi metode de obtinere a prafului de aur era spălatul acestuia cu şaitrocul, un troc confecţionat din lemn de paltin. Se lua praful de minereu şi se punea în saitroc, era turnată apa, iar apoi începea procedeul de spălare a aurului. Hurca era o altă unealtă folosită cu succes de căutătorii metalului nobil. Avea forma unei lăzi unde se punea minereul. Partea inferioară a hurcii era ca un ciur pe unde „scăpa“ praful de aur, iar minereul rămas se zdrobea şi se băga din nou prin hurcă. Spălarea aluviunilor se făcea pe starloste, care era un plan înclinat construit din lemn, peste care se punea o pătură de lână, care ajuta la „captarea“  prafului de aur.

Frații Faur, proprietari de mine la Roșia Montană

Prelucrarea minereului se făcea cu ajutorul râjnițelor și a șteampurilor din lemn. Scoaterea minereului aurifer din adâncurile Roșiei Montane a fost practicat până în secolul al XVII-lea, doar de asociaţii particulare, formate din posesori de șteampuri. Scopul asocierii în cuxe (acțiuni, participațiuni) era de a primi dreptul de concesiune a zăcământului aurifer. Una dintre asociațiile miniere care a exploatat în anticul Alburnus Maior a fost cea a fraților Faur.

Informații prețioase despre minele fraților Faur de la Roșia Montană găsim într-un inventar încheiat în 1948, anul în care autoritățile comuniste au decis ca toate bogățiile subsolului să intre în proprietatea statului.

Din documentul datat 31 iulie 1948, aflat la Arhivele Naționale Alba, aflăm că „Asociația minieră pe cuxe Fraţii Faur și Cons. Roșia Montană“ deținea permise de exploatare pe 24 de hectare în perimetrul „Prof. Mrazek“  și pe alte 5 perimetre de exploatare cilindrică, în „Tâlhărița“. Valoarea: 1,5 milioane de lei.

Frații Faur dețineau și drepturile miniere ale Asociației „Sfântul Gheorghe Șuluțiu“: două hotare mici (drept de galerie), patru hotare sferice, 17 concesiuni prismatice; dar și drepturile fostei Asociații „La Țigani“: 33 de concesiuni prismatice. Autoritățile comuniste le-au apreciat la 1, 73  milioane de lei.

Dintr-un certificat de cuxă (acțiune) din 1933, dat de Inspectoratul minier Abrud, aflăm că Leno F.Faur deținea șase cuxe în Asociația minieră „Poiana Lungă“. În contul Asociației „Frații Faur“ figurau, în iulie 1948,  galeriile „Mănești“. „Tâlhărița“; „Bute“, „Țigani“, „Contact“, în lungime totală de 2,2 kilometri. În plus, deținea dreptul de servitute a galeriei „Ferdinand“.

În inventarul Asociației „Frații Faur“ figurează clădiri industriale, administrative, construcții miniere subterane, căi de comunicație. Valoarea totală: 2,8 milioane lei.

Tot din documente aflăm că Asociația minieră deținea un lac artificial(tău) de 4.500 metri cubi apă, ce era ridicat pe terenul Bisericii Greco-Catolice din Roșia Montană, evaluat la 8.000 de lei.

Asociația deținea pentru transportul minereului din subteran o linie ferată cu ecartament îngust, pe o distanță de 2,3 kilometri. O altă linie ferată era montată pe 570 de traverse din stejar, prinse în cuie țigănești și avea o lungime de 820 metri. Practic, legau galeriile Asociației de uzina de șteampuri, instalații pentru zdrobirea minereului aurifer, puse în mișcare de tăuri încă de pe vremea Imperiului Austro-Ungar. Din inventar aflăm că suprafața totală a uzinei de șteampuri era de 1.006 metri pătrați.

În registrul Asociației figurau și 24 de vagoneți din lemn și fier pentru transportul minereului, lemnului și a apei. Frații Faur mai dețineau autoturisme, printre care un Red Star din 1931, și alte mijoace de transport  în valoare de 71.900 de lei, dar și mobilier estimat la 185.000 de lei.

Registrul a fost întocmit de autoritățile comuniste în cel mai mic detaliu, în sensul că sunt contabilizate și 1.586 de perechi de cisme de cauciuc, 300 de cuiere de metal, singura cratiță de fontă, 25 de sticle goale, 10 săpuniere, șorțul de piele degradat….

Proprietar de mină, ctitor de șapte biserici și școli

Mihăilă Gritta este un alt nume legendar de proprietar de mină la Roșia Montană. Din mina care i-a purtat numele, aflată în masivul Cetate, se spune că ar fi scos „17 măji metrice”, cantitate echivalentă cu 1,7 tone de metal nobil! Totul s-ar fi întâmplat la cumpăna secolelor XVIII-XIX.

Grita poate fi considerat și un mare filantrop, dacă luăm în calcul faptul că din banii obținuți pe aur a ridicat în zona Apusenilor șapte biserici și tot atâtea școli confesionale. Cu certitudine se cunosc cinci, cele de la  Roşia Montană, Bucium Cerbu, Mogoş (judeţul Alba), Geoagiu Joseni şi Geoagiu Gelmar (judeţul Hunedoara).

Momentul naționalizării bogățiilor subsolului de către autoritățile comuniste, în 1948, a găsit majoritatea minelor particulare din Roșia Montană  înglodate în datorii, în pragul falimentului.

160 de ani de minerit de stat la Roșia Montană

De minerit de stat la Roșia Montană putem vorbi după venirea austriecilor în Transilvania. O preocupare a Curții de la Viena a fost să pună cap la cap o serie de legi şi proiecte care au contribuit la creşterea capacităţii de scoatere a aurului din adâncuri. Data oficială: 17 iulie 1846, când are loc şedinţa de înfiinţare a Întreprinderii miniere de stat, sub denumirea de „Galeria Regală Sfânta Cruce Orlea”. A fost coridorul subteran care i-a dus pe băieși (mineri) spre adâncurile Roșiei Montane. De exploatare exclusiv subterană  vorbim până la începutul anilor 1970. Este momentul în care regimul comunist a decis să treacă la exploatarea de suprafață, prin excavarea masivului Cetate. Timp de 35 de ani, până în 2006, de aici s-au scos 15 milioane de tone de minereu, prin detonări  repetate. Mineritul e suprafață a lăsat și urme: masivul a fost „decapitat“ de la 1004 metri la 780 metri! Statul nu a intervenit să refacă zona, niciun copac nu a fost plantat în cei 35 de ani.
„Din punctul meu de vedere, prin exploatarea globală a masivului Cetate din Roșia Montană, între 1971 şi până la închiderea Întreprinderii miniere în 2006, s-a pierdut un tezaur inestimabil al poporului român şi chiar universal. Mă refer la lucrările miniere de pe vremea dacilor şi romanilor“, apreciază Aurel Sîntimbrean, fostul inginer geolog-șef de la fosta exploatare de stat.

Nicu NEAG ©Alba24.ro



Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:


ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Alba24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.

2 Comentarii

2 Comments

  1. Rusu Mirel

    luni, 18.11.2013 at 15:52

    RMGC este un proiect care genereaza locuri de munca intr-o tara in care rata somajului este mare. 78% din beneficiile aduse de proiectul minier vor ramane in Romania. Participatia statului este de 25% iar redeventa de 6% una din cele mai mare redevente din Europa.

  2. Tudor Pop

    luni, 25.11.2013 at 23:08

    RMGC este in parteneriat cu comunitatea locala, 90-95% din locuitorii din zona ne sustin. Astazi, fara ca RMGC sa porneasca mina si fara ca sa aiba o perspectiva clara si imediata in obtinerea permiselor, au aproape 500 de angajati. In plus, asiguram 210 locuri de munca indirecte, prin contractele pe care le avem in zona.
    RMGC investeste masiv și in programe de patrimoniu, tocmai in sprijinul dezvoltarii acelei comunitati.

Lasă un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *


Publicitate

EVENIMENT

Muzeul Unirii din Alba Iulia cumpără un spectrometru portabil cu tub de raze X, pentru analiza pieselor de patrimoniu

Publicat

Muzeul Național al Unirii din Alba Iulia cumpără un spectrometru portabil cu tub de raze X pentru analiza nedistructivă a pieselor de patrimoniu. 

Muzeul Național al Unirii din Alba Iulia a lansat joi, 24 iunie, în Sistemul Electronic de Achiziții Publice (SEAP) o licitație pentru achiziția unui spectrometru portabil cu tub de raze X (XRF).

Valoarea totală estimată este de 223.695 de lei, fără TVA.

Potrivit caietului de sarcini, se dorește achiziția unui spectrometru portabil cu tub de raze X (XRF) pentru analize nedistructive, de ultimă generație, precum și instruirea personalului pentru utilizarea acestuia.

Echipamentul este necesar pentru efectuarea de analize elementare nedistructive asupra pieselor de patrimoniu, pentru creșterea calității activităților de investigații fizico-chimice, a cercetării arheometrice și a intervențiilor de restaurare / conservare a bunurilor culturale, conform legislației și metodologiei specifice în domeniul în vigoare.

Spectrometrul va avea o greutate de maxim 2 kg (cu acumulator inclus) și o autonomie de minim trei ore. Acesta va permite detecția elementelor chimice (metale/nemetale) în câteva secunde.

sursa foto: bruker.com

Citeste mai mult
Publicitate

EVENIMENT

Ministrul Dezvoltării: Apartamentele ANL se ieftinesc la nivelul celor din 2019. Prețul calculat pentru locuințe din Alba Iulia

Publicat

ANL

Prețurile de vânzare ale locuințelor ANL vor scădea în acest an la nivelul celor din 2019, potrivit unei modificări legislative inițiate de ministerul Dezvoltării și adoptate joi de Guvern. Este vorba de o Ordonanță de urgență care modifică legea ANL, stabilind că prețul de vânzare a locuințelor pornește nu de la costul construirii unui nou imobil, ci de la costul de construcție al imobilului în cauză, redusă cu amortizarea, chiria plătită, cu o pondere conformă gradului de indice al localităților.

„Anul trecut, din cauza formulei existente până în prezent, la sfârșitul lunii iulie 2020 a avut loc o creștere cu 60-70% a prețurilor de vânzare a apartamentelor destinate tinerilor. Reglementarea aflată în vigoare vorbea de o valoare de înlocuire care se aplica – era un mecanism care avea in vedere pretul de construcție al imobilelor din anul anterior vânzării. Drept urmare în 2020 a intervenit efectul OUG 114 cu creșterea prețurilor materialelor de construcții, respectiv creșterea finanțării resursei umane din domeniul construcțiilor, și acest lucru s-a evidențiat în această creștere a prețurilor.

Citește și Amenajarea unui teren din Alba Iulia pentru construcția de locuințe ANL, din nou la licitație. Alei, parcări și utilități

Ceea ce am propus noi a fost o întreagă regândire a mecanismului de determinare a prețurilor de vânzare a locuințelor, astfel încât pe baza acestui mecanism prețurile să revină acolo unde au fost în 2019.

Mecanismul pe care noi l-am propus și Guvernul l-a aprobat are în vedere prețul de construcție al imobilului respectiv al apartamentului pe care-l ocupa tinerii, din care se scade amortizarea, adică nivelul chiriei aplicate pentru că este un venit care deja s-a încasat de-a lungul timpului. Se aplică apoi un coeficient de indice al localităților pentru că nu poate fi același preț în București și într-un oraș din provincie și de asemenea se aplică și o inflație la acest mecanism”, a declarat joi ministrul Cseke Attila la finalul ședinței de Guvern.

* de la minutul 1:05:00

Cum vor scădea prețurile locuințelor ANL: Estimări pentru locuințe din Alba Iulia, Timișoara, Bacău și Hunedoara

Ministrul a prezentat și câteva exemple de prețuri ale unor locuințe ANL din 2019 și 2020 pe mecanismul de până acum, respectiv prețul estimat pentru 2021 după intrarea în vigoare a OUG-ului adoptat joi, 24 iunie.

În municipiul Alba Iulia un apartament de 88 mp

  • în 2019 prețul de locuință a fost de 129.615 lei
  • în 2020 prețul simulat al aceluiași apartament, pentru că nu s-a vândut, a urcat la 220.047 de lei
  • în 2021 prețul va fi 129.712 lei în urma adoptării acestei OUG

În municipiul Bacău apartament de 84 mp construit în 2006

  • în 2019 prețul de locuință a fost de 127.649 lei
  • în 2020 prețul simulat pentru același apartament a fost de 214.806 lei
  • în 2021 prețul acestui apartament va fi de 115.915 lei în urma adoptării acestei OUG.

În județul Hunedoara, municipiul Lupeni, 71,4 mp, anul construcție 2013

  • în 2019 prețul de locuință a fost de 111.375 lei
  • în 2020 prețul simulat pentru același apartament a fost de 184.678 lei
  • în 2021 prețul acestui apartament va fi de 108.364 lei în urma adoptării acestei OUG.

În Timișoara apartament 77,36 mp, anul construcției 2007

  • în 2019 prețul de locuință a fost de 114.660 lei
  • în 2020 prețul simulat pentru același apartament a fost de 194.838 lei
  • în 2021 prețul acestui apartament va fi de 119.278 lei în urma adoptării acestei OUG.

„Prețurile diferă de la un apartament la altul pentru că are în vedere valoarea de construcție de la momentul dării în folosință și contează mult și amortizarea – respectiv nivelul chiriei și cât timp s-a încasat chiria la aceste locuințe. Prețurile apartamentelor destinate vânzarii tinerilor care sunt chiriași în imobilele ANL nu vor mai crește anul acesta, iar pretul va reveni în jurul valorii din anul 2019”, a mai declarat joi ministrul Dezvoltării.

În baza acestei Ordonanțe de urgență (OUG), în 90 de zile se vor emite norme metodologice de către Ministerul Dezvoltării.

sursa: hotnews.ro

foto: arhivă

Citeste mai mult
Publicitate

EVENIMENT

Jurnalismul în 2021: RAPORT despre starea presei. O publicație din Alba a devenit campioană la contractele cu statul

Publicat

Realizarea raportului „Jurnalismul în 2021: o cursă cu obstacole și cu tot mai puțini câștigători” a fost coordonată de către Centrul pentru Jurnalism Independent. Lucrarea a fost publicată cu sprijinul financiar al Fundației Friedrich Naumann pentru Libertate România.

Cristina Lupu (autoare) și Ioana Avădani (editor) fac o radiografie a mass-media din România trecută printr-un an 2020 total atipic din cauza pandemiei și a crizelor declanșate de aceasta.

Un an în care presa a trebuit să se reinventeze și să facă față nu doar turbulențelor economice deja normale pentru acest sector dar și unor situații greu de prevăzut cu un an în urmă.

Pandemia declanșată de coronavirus a adus cu ea și audiențe nesperat de mari dar și obstacole sau circumstanțe nemaiîntâlnite până acum.

Cel puțin la începuturile pandemiei, media s-a lovit ca de un zid de blocada informațională instituită de un guvern care pusese țara în stare de urgență și nu prea știa cum să gestioneze o situație cu care România nu s-a mai întâlnit.

Presa amenințată cu represalii dacă folosește alte surse decât cele oficale

Informațiile erau puține și livrate cu zgârcenie iar presa era amenințată cu represalii dacă furniza alte știri referitoare la pandemie decât cele puse la dispoziție de oficiali. Sursele jurnaliștilor erau la rândul lor intimidate și refuzau să mai comunice lucruri pe canale neoficiale.

Peste toate astea se suprapunea interdicția de circulație care făcea și mai dificilă documentarea și munca de jurnalist.

Pandemia a mai adus ceva: o polarizare nemaivăzută a societății și o radicalizare incredibilă a opiniilor în spațiul public.

Oameni care până ieri citeau presa și eventual comentau sub pseudonime direct pe site-uri acum s-au dezbrăcat de orice inhibiție și au început să comenteze pe Facebook de pe conturile personale.

Valuri de ură, jigniri și teorii conspiraționiste s-au revărsat deavalma asupra jurnaliștilor sau a celor care îndrăzneau să aibă o opinie. Jurnaliștii au devenit țintă predilectă pentru cei care vedeau peste tot o conspirație, un fake news mondial plătit de o cabala interesată să preia conducerea lumii printr-o criză sanitară falsă.

Au existat și câștigători ai pandemiei în rândul presei.

Cu ajutorul guvernului, unele companii de media au realizat în 2020 cifre de afaceri la care nici nu visau.

Televiziunile au fost marii câștigători ai acestui val de generozitate din banii publici însă nici presa scrisă sau online nu s-au putut plânge.

Publicitatea din bani publici. La cine s-au dus banii din taxe și impozite

Despre publicitate din bani publici vorbește raportul într-un capitol dedicat special. Sunt analizate acolo contractele acordate atât de guvern cât și de diverse instituții publice, începând cu primării, consilii județene sau alte entități bugetare.

Centrul pentru Jurnalism Independent a monitorizat alocările directe de publicitate prin platforma elicitatie.ro, prin Sistemul Electronic de Achiziții Publice, după o serie de 19 CPV-uri.

Conform acestei monitorizări, în perioada 2 martie – 6 decembrie 2020 au fost alocate peste 5.500 contracte, cu o valoare totală de aproximativ 19 milioane lei (3,93 milioane euro).

Așa aflăm, de exemplu, că o comună din județul Cluj (Florești) se află pe locul trei în topul instituțiilor publice care au achiziționat servicii de promovare media în această perioadă, cu un număr de 15 contracte, în valoare totală de 262.401,24 lei + TVA.

Sau că există instituții media care adună un număr mare de contracte de publicitate din bani publici.

Din monitorizare a reieșit că există 30 companii care au mai mult de 40 contracte, iar una dintre companiile media – cotidianul Unirea din Alba Iulia – a beneficiat de 204 contracte în perioada 2 martie – 6 decembrie 2020, în valoare totală de 292.571 lei.

Pe locul doi se află publicația Servus Hunedoara, cu 130 de contracte în valoare de 116.442,45 lei.

Raportul INTEGRAL AICI:  Jurnalismul-in-2021.-O-cursa-cu-obstacole-si-cu-tot-mai-putini-castigatori-raport

Citeste mai mult
Publicitate

EVENIMENT

Alba, pe locul 7 în topul județelor cu cea mai mare rată de vaccinare anti-COVID. Peste 30% din populația eligibilă s-a imunizat

Publicat

Județul Alba se află pe locul 7 pe țară după procentul persoanelor vaccinate împotriva COVID-19.  

Potrivit Comitetului Naţional de Coordonare a Activităţilor privind Vaccinarea împotriva COVID-19 (CNCAV), 30,92 % din populația eligibilă (12+) a județului s-a vaccinat împotriva virusului Sars-Cov-2. 

Pe primul loc în topul județelor după rata de vaccinare se află București, cu 45,14 % din populația eligibilă vaccinată, urmat de Cluj cu 41,93 % și Sibiu cu 35,45 %.

Județul Brașov se află pe locul 4, cu 33,29 %, urmat de Timiș cu 32,30 % și Constanța cu 31,93 %.

Pe ultimele locuri în clasament se află Bacău (17,60 %), Botoșani (17,06 %) și Suceva (15,84 %).

Situație acoperire vaccinală, 23 iunie 2021, ora 17:00 (sursa: CNCAV)

Județ

Populație

Populație eligibilă

Acoperire (%)

Acoperire populație eligibilă (12+) (%)

București

1835258

1604373

39.46

45.14

Cluj

709585

626679

37.03

41.93

Sibiu

401301

347115

30.66

35.45

Brașov

553520

478199

28.76

33.29

Timiș

705914

619967

28.37

32.30

Constanța

672142

584779

27.78

31.93

Alba

323879

286458

27.34

30.92

Ilfov

486744

421808

26.02

30.02

Mureș

533186

463407

25.64

29.50

Sălaj

209939

181769

24.76

28.59

Prahova

712447

633667

24.74

27.82

Hunedoara

380105

338986

24.10

27.03

Satu Mare

331217

287902

23.92

27.51

Dolj

621410

548941

23.77

26.91

Vâlcea

348377

313032

23.42

26.06

Tulcea

192101

169501

23.10

26.18

Iași

792692

675304

22.33

26.21

Maramureș

458636

402084

21.61

24.65

Bihor

560203

488610

21.61

24.77

Galați

500213

439544

21.52

24.49

Dâmbovița

487115

432376

21.25

23.93

Argeș

575027

510593

21.24

23.92

Arad

415910

365950

21.02

23.89

Bistrița-Năsăud

277849

238330

20.88

24.34

Ialomița

254405

220564

20.16

23.25

Călărași

280252

245125

19.84

22.69

Gorj

311985

280429

19.65

21.86

Harghita

301465

262290

19.55

22.47

Olt

389730

349855

19.53

21.75

Buzău

409162

363017

19.25

21.70

Caraș-Severin

269551

241094

19.05

21.30

Teleorman

328867

295418

18.86

21.00

Brăila

285916

255808

17.53

19.59

Vaslui

372040

316358

17.28

20.32

Mehedinți

238907

214215

17.03

18.99

Neamț

438460

382275

16.62

19.06

Vrancea

317567

276700

16.38

18.80

Covasna

201475

174534

15.99

18.46

Giurgiu

263263

233159

15.24

17.21

Bacău

581442

502178

15.20

17.60

Botoșani

376562

328484

14.91

17.09

Suceava

623019

529859

13.47

15.84

Citeste mai mult
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate

Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate