Connect with us
Publicitate

ECONOMIE

DOCUMENT- ”Ordonanța Austerității”: Guvernul taie din sporuri și elimină voucherele. Majorarea pensiilor și salariilor se amână


Publicat

Ministerul de Finanțe a publicat, luni seară, Ordonanța de Urgență privind unele măsuri fiscal-bugetare, precum și pentru modificarea şi completarea unor acte normative, supranumită „ordonanța austerității”, act normativ care urmează să fie adoptată în prima ședință de Guvern

Punctul de pensie va rămâne în acest an la 1.442 lei, așa cum s-a majorat anul trecut, în septembrie. Asta reiese dintr-un proiect de ordonanță de urgență al Ministerului Finanțelor.

Vezi și Ministrul Muncii vrea să-i lase pe bugetari fără SPOR DE CALCULATOR și de confidențialitate. Sporul de ANTENĂ va fi în sumă fixă

În ceea ce privește anul viitor, punctul de pensie va crește cu rata medie anuală a inflației, la care se adaugă cel mult 50% din creșterea reală a câștigului salarial mediu brut realizat.

.Conform notei de fundamentare, „cuantumul efectiv al majorării și data de acordare urmează a se stabili prin legea bugetului asigurărilor sociale de stat”

Citește AICI DOCUMENTUL: Ordonanta Urgență Ministerul Finanțelor-  Nota fundamentare

1. Fără vouchere de vacanță pentru bugetari (economie de 0,15% din PIB)

”Începând cu data intrării în vigoare a prezentei ordonanțe de urgență, în anul 2021, autoritățile și instituțiile publice, astfel cum sunt definite la art. 2 alin. (1) pct. 30 din Legea nr. 500/2002 privind finanțele publice, cu modificările şi completările ulterioare, şi la art. 2 alin. (1) pct. 39 din Legea nr. 273/2006 privind finanțele publice locale, cu modificările şi completările ulterioare, indiferent de sistemul de finanţare şi de subordonare, inclusiv activităţile finanţate integral din venituri proprii, înfiinţate pe lângă instituţiile publice, precum și serviciile publice autonome de interes naţional, cu personalitate juridică, reglementate prin Legea nr. 41/1994 privind organizarea și funcționarea Societății Române de Radiodifuziune și a Societății Române de Televiziune, cu modificările și completările ulterioare, nu acordă vouchere de vacanță”

2. Majorarea pensiilor se amână pentru 2023 (economie de 0,8% din PIB)

Modificarea Legii nr. 127/2019 în sensul prorogării datei de intrare în vigoare a aceste legi la 1 septembrie 2023. Astfel, în anul 2021 valoarea punctului de pensie se va menține la nivelul de 1.442 lei, astfel cum a fost majorat cu 14% prin Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 135/2020 cu privire la rectificarea bugetului de stat pe anul 2020, modificarea unor acte normative şi stabilirea unor măsuri bugetare, iar începând cu anul 2022 valoarea punctului de pensie se va majora cu rata medie anuală a inflaţiei, la care se adaugă cel mult 50% din creşterea reală a câştigului salarial mediu brut realizat, cuantumul efectiv al majorării și data de acordare urmând a se stabili prin legea bugetului asigurărilor sociale de stat.

3. Eliminarea sporului COVID la Prefecturi (economie de 23,8 milioane lei)

Abrogarea art. 5 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 131/2020 privind reglementarea unor măsuri, prin care s-a instituit sporul de 30% la salariul de bază pentru personalul instituţiilor prefectului implicat în activităţi de prevenire şi combatere a efectelor pandemiei de COVID-19, cu excepţia prefectului şi subprefectului.

Această măsură a creat o situație discriminatorie comparativ cu celelalte categorii de personal din instituții publice implicate în activităţi de prevenire şi combatere a efectelor pandemiei de COVID-19 și a generat nemulțumiri în rândul acestora.

4. Se reduce la 50% gratuitatea pentru studenți la transport

Se propune și modificarea art. 205 alin. (2) din 84 din Legea educaţiei naţionale nr. 1/2011, cu modificările şi completările ulterioare, în sensul stabilirii dreptului studenţilor înmatriculaţi la forma de învăţământ cu frecvenţă, în instituţiile de învăţământ superior acreditate, în vârstă de până la 26 de ani, să beneficieze, pe parcursul anului canedaristic, de tarif redus cu 50% pe mijloacele de transport local în comun, cu metroul, precum și pentru transportul intern auto, transport intern feroviar la toate categoriile de trenuri, clasa a II-a şi transport intern naval, și abrogarea prevederilor art. 205 alin. (2^1) prin care se reglementa ca studenții să beneficieze, în tot cursul anului calendaristic, de gratuitate la transport intern feroviar la toate categoriile de trenuri, clasa a II-a.

5. Beneficiile pentru angajații CFR se amână

Se propune prorogarea până la 1 aprilie 2022 a datei de intrare în vigoare a Legii nr. 195/2020 privind statutul personalului feroviar. Această lege aprobă pentru personalul feroviar, atât din cadrul instituțiilor publice cât și din cadrul operatorilor economici cu capital majoritar de stat, drepturi de natură salarială și de asistență socială cu impact asupra bugetului de stat generat, în principal, de creșterea compensației serviciului public de transport feroviar de călători și a cheltuielilor cu administrarea infrastructurii feroviare de circa 978 milioane lei.

  • Modificarea Legii nr. 127/2019 privind sistemul public de pensii determină o reducere a necesarului de finanțare în anul 2021 de 8.922 milioane lei, respectiv 0,8% din PIB.
  • Neacordarea voucherelor de vacanță în anul 2021 determină o reducere a deficitului bugetar cu 1.653,5 milioane lei, respectiv 0,15% din PIB.
  • Abrogarea art. 5 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 131/2020 privind reglementarea unor măsuri, determină o reducere a necesarului de finanțare în anul 2021 de 23,8 milioane lei.



Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:


ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Alba24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.

1 Comentariu

1 Comment

  1. pilu

    marți, 16.02.2021 at 12:01

    Normal trebuia facuta o lista cu toti cei cu beneficii nesimtite si apoi aratat de unde se taie.Dar asta nu se poate, ca intervine sistemul si ii zboara in secunda urmatoare. Asta-i democratia romaneasca, unica in lume.

Lasă un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *


Publicitate

ACTUALITATE

Doi șoferi din Ciumbrud și Săliștea și un altul din județul Bihor, cu dosare penale în Alba, pentru conducere fără permis

Publicat

Doi șoferi din Ciumbrud și Săliștea și un altul din Bihor s-au ales cu dosare penale după ce au fost prinși de polițiști conducând autovechicule fără să dețină permis de conducere.

Potrivit IPJ Alba, la data de 3 martie 2021, în jurul orei 12.00, polițiștii Secției 2 de Poliție Rurală Vințu de Jos l-au depistat pe un bărbat de 30 de ani, din localitatea Ciumbrud, în timp ce conducea un tractor, pe raza comunei, fără să dețină permis de conducere pentru nicio categorie de autovehicule.

Față de conducătorul auto, cercetările sunt continuate pentru săvârșirea infracțiunii de conducere fără permis.

La data de 3 martie 2021, în jurul orei 18.20, polițiștii rutieri din Aiud l-au depistat pe un bărbat de 56 de ani, din comuna Săliștea, în timp ce conducea un tractor, pe raza comunei, fără să dețină permis de conducere pentru nicio categorie de autovehicule.

Față de conducătorul auto, cercetările sunt continuate pentru săvârșirea infracțiunii de conducere fără permis.

La data de 3 martie 2021, în jurul orei 17.45, polițiștii rutieri din Câmpeni, în timp ce acționau împreună cu polițiștii Secției 9 Poliție Rurală Câmpeni, l-au depistat pe un bărbat de 45 de ani, din municipiul Oradea, județul Bihor, care conducea un autoturism, pe DN 75, având dreptul de a conduce autovehicule suspendat.

Față de conducătorul auto, cercetările sunt continuate pentru săvârșirea infracțiunii de conducere cu permisul suspendat.

Citeste mai mult
Publicitate

ACTUALITATE

CAZUL ONEȘTI: Una dintre victime a fost atinsă de două gloanțe de cauciuc trase de polițiști. Ministrul de Interne confirmă

Publicat

CAZUL ONEȘTI. Poliția ar fi împuşcat din greşeală una dintre victimele ucise în tragedia de la Onești. Acest lucru a fost confirmat de o fotografie care a fost făcută publică, dar şi de ministrul de Interne, Lucian Bode.

Ministrul de Interne, Lucian Bode a confirmat că pe corpul uneia dintre victimele ucise de Gheorghe Moroșan s-au găsit urme de la „muniție neletală”.

Bode, a precizat că, în timpul intervenției de la Onești „au fost trase două cartușe, fiecare cartuş având în compoziţie 15 bile de cauciuc”, scrie libertatea.ro

Într-o declarație de presă, Lucian Bode a confirmat că una dintre cele două victime de la Onești avea pe corp „urme de gloanțe neleatele”.

„Vom vedea exact ce muniţie s-a utilizat, câte gloanţe, muniţie letală, au fost trase, câte cu muniţie neletală. Aţi văzut şi m-aţi întrebat de acele urme de pe corpul uneia dintre victime. Erau urme de la muniţie neletală”, a spus ministrul de interne, după apariția în spaţiul public a unor fotografii cu trupul victimelor de la Oneşti.

Lucian Bode: Pot să vă spun că s-au tras 2 cartuşe, fiecare cartuş are în compoziţie 15 bile de cauciuc. Din anchetă va rezulta exact poziţia de tragere, unde era agresorul, criminalul, unde era victima.

Ministrul a anunțat încă de miercuri seara că în raportul final vor fi trecute toate detaliile intervenției.

Filmul tragediei de la Onești: doi muncitori au fost sechestrați și uciși într-un apartament de bloc

Luni, 1 martie, un bărbat de 68 ani, Gheorghe Moroşan, a sechestrat doi muncitori într-un apartament din Oneşti, după care a anunţat la 112 că îi va omorî.

Apartamentul în care s-au comis crimele fusese al agresorului, iar acum se afla în proprietatea Chimcomplex, în urma unei executări silite.

La faţa locului au venit forţele de ordine, dar şi un negociator, care a încercat să îl determine pe bărbat să renunţe la intenţiile sale.

Echipa de specialişti de la IGPR deplasată la Oneşti pentru a verifica modul de intervenţie a informat că agresorul a fost adus „sub control” în urma negocierilor purtate de poliţişti timp de 5 ore.

Apoi însă „s-a produs un declic”, atunci când „una dintre victime a încercat să îl atace pe bărbatul agresor”, acesta fiind momentul când făptuitorul a început să lovească cu cuţitul.

Atunci, forţele de ordine au intrat în apartament şi l-au împuşcat pe agresor. Una dintre victime a fost declarată decedată la faţa locului, iar a doua a murit la spital.

În cazul criminalului de la Onești medicii au precizat că avea 9 plăgi împușcate.

„Avea 9 plăgi împușcate. A fost operat, i s-au extras bilele de cauciuc cu care a fost împușcat și două gloanțe, fiind folosită și muniție letală. A avut două lovituri și la abdomen, și în coapsa piciorului drept.”, a declarat lui Gelu Nicolcea, managerul spitalului din Onești.

Intervenție deficitară a poliției. Șefii au fost demiși

Conducerea IPJ Bacău și a Poliției Onești a fost demisă miercuri, decizia lui Lucian Bode venind după intervenția deficitară de la Onești.

Doi muncitori care efectuau lucrări de reparații într-un apartament din municipiul Onești au fost sechestrați, luni, de către un bărbat de 68 de ani. Aceștia au fost înjunghiați și au murit.

Atacatorul a ajuns și el la spital, soția lui fiind reținută pentru complicitate.

Citeste mai mult
Publicitate

EVENIMENT

Investigație RECORDER: Uriașa escrocherie a suplimentelor alimentare: milioane de euro din minciuni care împânzesc internetul

Publicat

Jurnaliștii de la Recorder.ro au publicat o investigație legată de o rețea internațională coordonată din Rusia și Ucraina care duce o campanie de escrocare în masă a populației de vârsta a treia din România.

Oamenii sunt atrași cu reclame mincinoase postate pe internet, sunt convinși să renunțe la tratamentele prescrise de medici și să le înlocuiască cu suplimente alimentare fantomă, care le pot pune viața în pericol.

La mijloc este o afacere de zeci de milioane de euro, iar principalele victime sunt pensionarii și alte categorii de persoane neexperimentate în navigarea pe internet și în verificarea informațiilor.

Împotriva lor se folosesc cele mai avansate tehnici de manipulare: sunt clonate site-urile unor instituții precum Ministerul Sănătății, sunt furate identitățile unor medici care apar ca giranți ai suplimentelor fantomă și sunt folosite aplicații care deviază apelurile telefonice, astfel încât victimele să nu mai poată da de urma celor care le-au vândut produsele.

Rețeaua se bazează pe studii de piață care țin cont de incidența geografică a bolilor și de frecvența căutărilor făcute pe internet pentru diverse afecțiuni.

Pornind de la aceste informații, industria de fake advertising a creat suplimente alimentare și tehnici de manipulare pentru aproape orice, de la diabet și hipertensiune până la prostată și hemoroizi.

La această campanie de escrocare participă și multe site-uri de presă, care își monetizează traficul acceptând reclame mincinoase pentru tot felul de leacuri minune.

Oamenii intră pe paginile web ale acestor publicații ca să citească știri, iar la finalul articolelor găsesc calupuri de reclame care le vând iluzia că se pot vindeca rapid de orice afecțiune.

Deși produsele sunt vândute în mod ilegal, nefiind avizate de Institutul pentru Bioresurse Alimentare (IBA), statul român asistă impasibil la această uriașă înșelătorie, aruncând vina pe vidul legislativ și lăsându-i pe consumatori singuri în fața escrocilor.

În acest timp, alte țări europene au început să ia măsuri și să-și avertizeze cetățenii cu privire la pericolele acestui fenomen.

Recorder a stat de vorbă cu victime ale acestei scheme frauduloase, cu oameni care au făcut parte din ea și s-au retras cuprinși de remușcări, cu autoritățile care o tolerează, cu intermediarii care o speculează și cu cei aflați în umbră, în conturile cărora se adună zeci de milioane de euro.

Pacienții care s-ar fi vindecat cu Detonic sunt fictivi. Pe alte site-uri în limba română, care promovează produse prin aceeași schemă, „Lidia din Oravița” apare cu aceeași mărturie, diferă însă doar numele medicamentului.

Iar în alte țări, fotografia cu „Lidia din Oravița” e folosită de Katalin din Gyor (Ungaria), Lydia din Kardzhali (Bulgaria) sau Belma Tahirović din Sarajevo (Bosnia).

Un reporter Recorder s-a prezentat la telefon drept cardiac și a aflat de la consultantul de vânzări al produsului Detonic că trebuie să renunțe la medicamentele prescrise de doctori pentru bolile de inimă.

Pentru a comanda Detonic, reporterul Recorder a accesat una din miile de pagini create pentru astfel de produse. O verificare a „experților“ și a „mărturiilor“ din site scoate repede la iveală indiciile unei înșelătorii.

Pagina nu are informații de contact, nu dezvăluie identitatea producătorului și face trimiteri la instituții și experți care nu există.

De exemplu, o căutare pe Google a fotografiei expertului ne arată cum „doctorul Andrei Savinski” din România devine „dottore Armando Rossi” în Italia, „doktor der medizin Patrick Zwanger” în Germania, „medico Manuel de Oliveira” în Portugalia sau „doktor Vadasz Gzula” în Ungaria.

Investigația și detalii pe recorder.ro

Citeste mai mult
Publicitate

ACTUALITATE

44 de ani de la marele cutremur din 1977. În mai puțin de un minut au fost distruse 35000 de locuințe. Radiografia unui dezastru

Publicat

În data de 4 martie 2021 se împlinesc 44 de ani de cel mai mare seism înregistrat în România. Pe 4 martie 1977, un cutremur cu magnitudinea de 7,2 grade pe scara Richter a pus la pământ sau a avariat circa 35.000 de locuințe în doar 56 de secunde, iar peste 700 de întreprinderi au fost afectate. Cutremurul s-a soldat cu aproape 1.600 de morți și alte 11.000 de persoane rănite.

Căutările au durat zile în şir, iar pagubele s-au ridicat la echivalentul, de astăzi, a două miliarde de euro. 

Cutremurul care a avut loc la ora 21:22, a produs cele mai mari pagube în Capitală, care este aşezată în zona de impact a seismelor vrâncene. În zorii zilei următoare începeau căutările supravieţuitorilor. Peste 30.000 de pompieri şi militari scormoneau printre dărâmături. La fiecare 5 minute mai scoteau pe cineva de sub ruine.

În Bucureşti s-au prăbuşit mai bine de 33 de clădiri şi blocuri mari. În Capitală şi-au pierdut viaţa 1.424 de oameni, din totalul de 1.578 de morţi înregistraţi în întreaga ţară, iar alte 7.500 de persoane din Capitală au fost rănite.

Pagubele materiale provocate de seismul din 1977 s-au ridicat la peste două miliarde de dolari, dintre care 1,6 miliarde doar în Capitală. Printre cei decedaţi în seismul din 1977 s-au numărat şi Toma Caragiu (actor), Alexandru Ivasiuc (prozator), A.E. Baconsky (poet, prozator, traducător), Savin Bratu (critic, istoric şi teoretician literar), Daniela Caurea (poetă), Mihail Petroveanu (critic şi istoric literar), Veronica Porumbacu (poetă şi prozatoare), Alexandru Bocăneţ (reputat regizor TV), Doina Badea (interpretă de muzică uşoară şi romanţe), Eliza Petrăchescu (actriţă de teatru şi film).

Printre oraşele extrem de afectate de cutremurul din anul 1977 a fost şi Zimnicea, situat în cel mai sudic punct al ţării. După seism, autorităţile au anunţat că oraşul a fost afectat în proporţie de 80%, fiind practic ras de pe faţa pământului.

Zona Vrancea este caracterizată de o activitate seismică ridicată, cu o suprafaţă epicentrală de circa 30 x 70 de kilometri. Cutremurele apar la adâncimi cuprinse în general între 70 şi 200 de kilometri, fiind înregistrate şi cutremure la adâncimi mai mari şi respectiv mai mici, dar cu magnitudini reduse. Frecvenţa de apariţie a cutremurelor vrâncene a fost analizată de-a lungul timpului, iar pe parcursul a 600 de ani, se poate aprecia, cu extrapolare, că media de generare este de trei cutremure de magnitudine mai mare de 7,2 pe scara Richter per secol.

Legenda urbană

În schimb, circulă şi o legendă urbană potrivit căreia pagubele nu ar fi fost atât de mari şi că autorităţile au dărâmat cu buldozerele clădirile care au rămas în picioare, după ce Nicolae Ceauşescu a anunţat că va vizita oraşul. Fostul dictator a dat ordin ca oraşul să fie reconstruit, în sprijinul locuitorilor venind oameni din nouă judeţe ale României. O bună parte din banii pentru reconstrucţie au fost donaţi de Germania şi Austria. Un deceniu mai târziu, noua infrastructură se deteriorase puternic din cauza lucrărilor de slabe calitativ.

Epicentrul a fost localizat în zona Vrancea, la o adâncime de aproximativ 100 de kilometri, iar unda de şoc s-a simţit în aproape toată zona Balcanilor. În oraşul Şviştov, situat pe malul Dunării în Bulgaria, trei blocuri de locuinţe au fost distruse şi peste 100 de oameni au murit. Seismul s-a simţit până în Moscova şi Sankt Petersburg.

Seismul a produs efecte puternice asupra solului, în nord-estul Munteniei şi sudul Moldovei, precum crăpături şi fenomene de lichefiere a solului, iar pe Valea Prahovei au avut loc alunecări de teren.

Chiar dacă în primele ore de după cutremur reacţia autorităţilor a fost slabă, un număr mare de români s-au solidarizat şi au ajutat la îndepărtarea dărâmăturilor şi la salvarea victimelor. Măsurile de sporire a producţiei de alimente au fost luate, în urma apelului prezidenţial, pentru a asigura necesarul populaţiei şi s-a dispus restabilirea reţelelor utilitare – apă, gaz, telefonie, curent electric. Au fost trimise ajutoare din toată ţara către zonele afectate.

Dispariţia unor monumente de arhitectură

Pagubele materiale s-au concretizat prin afectarea majoră şi chiar dispariţia unor monumente de arhitectură bucureşteană, printre care blocurile Dunărea, Continental-Colonadelor, Scala, Casata, Wilson, Nestor, fostul sediu al Uniunii Artiştilor Plastici (casa arhitectului Grigore Cerchez) şi clădirile de la strada Lizeanu colţ cu Bulevardul Ştefan cel Mare. Practic, în Bucureşti au fost rase de pe faţa pământului 32 de blocuri şi clădiri mari, iar 130 de edificii au fost grav avariate.

Din totalul pierderilor înregistrate la nivel naţional, primul loc a fost ocupat de Bucureşti cu 90% victime şi 70% pierderi materiale.

Cuplul Ceauşescu, în Nigeria

În seara zilei de 4 martie 1977, Nicolae şi Elena Ceauşescu se aflau în Nigeria, la un banchet care se dădea în cinstea lor. După ce a primit vestea despre cutremur, Ceauşescu a întrerupt banchetul. La telefon a instituit starea de necesitate în România, iar a doua zi de dimineaţă, cei doi au aterizat pe aeroportul Otopeni.

Când a fost cel mai puternic seism din România

Și totuși, cel mai puternic cutremur de pe teritoriul României nu a fost cel din 1977, deși în percepția publică tinde să se creadă acest lucru, chiar și astăzi.

Cel mai mare cutremur care a avut loc în România a avut magnitudinea de 7,9. Seismul a avut loc la ora 12:55, în data de 26 octombrie 1802, la o adâncime de 150 de kilometri, în zona seismică Vrancea. 

Seismul din 1802 a fost denumit „Cutremurul cel Mare”. Produs în ziua Sfintei Parascheva, mișcarea tectonică a afectat o arie întinsă din partea de est a Europei, fiind resimțit de la Moscova și Sankt Petersburg până în Constantinopol (Istanbul) și Insula Itaka.

Cea mai afectată zonă a fost cea de la Curbura Carpaților. Dionisie Ecleziarhul, călugar caligraf și cronicar, scria despre cutremurul din 1802: „S-au cutremurat pământul foarte tare, de au căzut toate turlele bisericilor din București și clopotnița cea vestită (Turnul Colței), care era podoaba orașului, cu ceasornic au căzut și s-au sfărâmat, și era atunci mare frică”.

Multe clădiri din București au fost avariate sau distruse, printre care Biserica Sf. Nicolae, Turnul Colței și Mănăstirea Cotroceni. Biserica Elefterie a rămas fără două turle. Au izbucnit și multe incendii, probabil din cauza răsturnarii sobelor.

La Târgu Jiu s-a dărâmat Biserica Mărgineni, omorând patru oameni. Biserica Născătoarei de Dumnezeu din Vălenii de Munte a fost de asemenea distrusă, cu toate că abia fusese zidită.

Cutremurul a fost simțit în Moldova și Bucovina, cele mai afectate orașe fiind Iași și Cernăuți. La Mănăstirea Sf. Ioan au căzut mai multe odăi, turnul bisericii, bolta și din ziduri; la Iași nu a rămas nici un zid nesurpat, turnurile mai multor biserici și mănăstiri s-au surpat iar cupolele s-au prăbusit.

În zona Moldovei au mai avut de suferit și Mănăstirile Bogdana, Rădeanu, Răducanu și Răchitoasa și Bisericile Armănesti (Suceava), Sf. Arhangheli (Pașcani) și Adormirea Maicii Domnului din Bârlad.

Brașovul și împrejurimile sale au fost puternic afectate, Biserica Neagră suferind multe avarii. La Sibiu s-au dărâmat mai multe clădiri, inclusiv Biserica Catolică.

Cutremurul a mai provocat stricăciuni și în zone din Ucraina, la Lvov și Kiev, a produs spaimă în Polonia la Varșovia iar în Bulgaria au avut de suferit orașele Ruse, Varna și Vidin.

Avertisment în caz de un nou cutremur 

„Acum, conform expertizelor făcute, sunt 350 de clădiri, aproximativ, cu risc de seismicitate unu, care ar putea oricând să se prăbuşească, la un cutremur mare. Dar nu numai acestea, atenţie. Toate cele 2400 de clădiri expertizate în Bucureşti trebuiesc consolidate.

Bucureştiul are însă vreo 18.000 de clădiri şi mai mult de jumătate sunt construite înainte de 1977. La cutremurul de atunci au murit circa 1600 de oameni şi s-au prăbuşit 33 de blocuri a declarat la DCNews senatorul Marius Marinescu.

Toate blocurile de după 1977 rezistă la un cutremur de peste 8 grade pe Richter, iar Casa Poporului, spre exemplu, până la 9 grade. 

Dar trebuie expertizate toate clădirile, pentru că betonul îmbătrâneşte. În Bucureşti, s-au consolidat în aceşti 31 de ani doar 34 de imobile.

Lucrul ăsta îl ştiu de la domnul Nicolae Noica, care a fost ministrul Lucrărilor Publice în anii 2000, cel care a pus bulina roşie pe clădiri. Astea sunt cifrele concrete. Dacă ne uităm că 350 de imobile pot cădea oricând, înseamnă că în 300 de ani am putea să le consolidăm, dacă o ţinem aşa. Sunt nişte cimitire pe verticală aceste imobile.

Sorin Oprescu, fostul primar general, spunea că într-un cutremur mai mare decât din ’77 ar muri peste 500.000 de români. Ştia ce spune!”, a mai spus Marius Marinescu.

sursa: mediafax.ro, digi24.ro, DCNews.ro

Citeste mai mult
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate

Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate