Connect with us
Publicitate

EVENIMENT

DOCUMENT: Programul de guvernare al coaliției PSD-PNL-UDMR. Cât va fi punctul de pensie și pentru ce venituri se va aplica CASS


Publicat

palatul-victoria-guvern

Punctul de pensie va crește de la 1 ianuarie la 1.586 de lei, potrivit programului de guvernare PSD-PNL-UDMR, pe care premierul desemnat Nicolae Ciucă urmează să îl depună alături de lista de miniștri la Parlament. De asemenea, pensia minimă va crește la 1.000 de lei.

Pentru veniturile din pensii care depășesc 4.000 de lei, guvernul va elimina facilitatea de exceptare de la plata constribuției de asigurări sociale de sănătate. Astfel, pentru diferența de la 4.000 de lei în sus va fi aplicată cota de 10% CASS.

Vezi Program Guvernare PSD-PNL-UDMR (.pdf)

Programul de guvernare prevede și creșterea salariului minim brut la 2.550 de lei de la 1 ianuarie 2022. Angajatul rămâne doar 2 ani pe salariul minim, se arată în document.

Totodată, va crește și contribuția la pilonul II de pensii private.

Citește și Cum se vor impozita pensiile mai mari 4000 de lei de la 1 ianuarie. Noua formula de calcul propusă de PSD și acceptată de PNL

Alocațiile cresc la 243 de lei, tot de la 1 ianuarie 2022.

Măsuri propuse în programul de guvernare:

  • Mărirea punctului de pensie la 1.586 lei și creșterea indemnizației sociale minime de la 800 lei la 1000 lei, de la 1 ianuarie 2022.
  • Susținerea pensionarilor cu venituri reduse pentru a depăși perioada de iarnă a anului 2022.
  • Creșterea salariului minim brut la valoarea de 2.550 lei de la 1 ianuarie 2022. Limitarea duratei de aplicare a salariului minim pentru o persoană la maxim 24 de luni, timp în care angajatorul va beneficia de sprijin din partea statului pentru calificarea angajatului salarizat la nivelul salariului minim.
  • Modificarea Codului Fiscal în sensul eliminarii facilității de exceptare de la plata constribuției de asigurări sociale de sănătate pentru persoanele fizice care au calitatea de pensionari, pentru veniturile din pensii care depășesc 4.000 de lei.
  • Pensii private: Creșterea contribuțiilor către Pilonul II de pensii cu un punct procentual de la 3,75%, cât este în prezent, după transferul contribuțiilor sociale în sarcina angajaților, până la 4,75% în 2024; Flexibilizarea și dezvoltarea legislației privind pensiile facultative, prin adaptarea profilului de risc la parametrii persoanei în cauză (vârstă, obiectiv), a criteriilor de deductibilitate a cheltuielilor angajatorilor care contribuie la pensiile facultative și crearea de noi produse de acest tip.
  • Alocațiile pentru copiii cu vârste între 0-2 ani vor crește la 600 de lei;
  • Alocația pentru copiii de peste 2 ani va creşte la 243 de lei;
  • Acordarea, în mod extraordinar, a celei de-a 13-a indemnizații persoanelor cu dizabilități. Indemnizația compensatorie se acordă o singură dată, în luna ianuarie 2022.

Politici de stimulare a muncii:

  • Instituirea unei sume de 1.000 lei/lună deductibilă din valoarea impozitelor și taxelor datorate către stat pentru toți agenții economici care angajează un tânăr cu vârsta cuprinsă între 15 și 24 de ani. Această sumă este deductibilă pe toată perioada cât tânărul este angajat până la împlinirea vârstei de 25 de ani. Suma se multiplică cu numărul tinerilor angajați. Această măsură are ca scop reducerea șomajului în rândul acestei categorii de persoane care în prezent este de 19%, comparativ cu 4% în rândul persoanelor cu vârsta mai mare de 25 de ani.
  • Instituirea unei sume de 750 lei/lună deductibilă din valoarea impozitelor și taxelor datorate către stat pentru toti agenții economici care angajează persoane cu vârsta cuprinsă între 55-65 de ani. Această sumă este deductibilă pe toată perioada cât persoana este angajată până la împlinirea vârstei de 65 de ani. Suma se multiplică cu numărul persoanelor angajate. Această măsură are ca scop reducerea șomajului în rândul acestei categorii de persoane, care, în prezent, este a doua cea mai numeroasă dupa tinerii sub 24 de ani.
    Sporuri de performanță pentru bugetari
  • În ceea ce privește salarizarea din sectorul bugetar, guvernul își propune să realizeze o evaluarea globală a impactului legislației privind salarizarea. De asemenea, se va realiza o analiză a tuturor categoriilor de sporuri, ținând cont de condiționalitățile asumate prin PNRR și negocierile cu CE.

Programul de guvernare propune și o analiză a tuturor categoriilor de sporuri, ținând cont de condiționalitățile asumate prin PNRR și negocierile cu CE, dar și „acordarea unui spor de performanță lunar personalului care a realizat sau a participat direct la obținerea unor rezultate deosebite în activitatea instituției/autorității publice sau a sistemului din care face parte, a participat la activități cu caracter deosebit, a efectuat lucrări cu caracter excepțional ori a avut un volum de activitate ce depășește în mod semnificativ volumul optim de activitate, în raport cu complexitatea sarcinilor, în baza criteriilor stabilite de ordonatorul de credite, cu încadrarea în procentul maxim prevăzut de lege”.

Ce se întâmplă cu pensiile speciale

În ceea ce privește pensiile speciale, noua coaliție de guvernare vrea să aplice principiul contributivității, astfel încât pensiile de serviciu să fie recalculate. Nu este prevăzut un termen până la care să se întâmple acest lucru.

„Legislația din România s-a schimbat în acest domeniu în ultimii ani, separat de cadrul general, fiind introduse o serie de legi speciale prin care s-au reglementat categorii de pensii care nu au ca temei principiul contributivității. Susținem aplicarea generală a principiului contributivității în stabilirea dreptului la pensie, sens în care modernizarea sistemului public de pensii va conduce la eliminarea inechităților și reducerea decalajelor.

În ceea ce privește cele 6 categorii de pensii de serviciu, acestea vor fi recalculate plecând de la principiul contributivității, cu respectarea jurisprudenței Curții Constituționale”, se precizează în programul de guvernare.

Mai jos aveți principalele obiective ale programului de guvernare:

”Programul nostru țintește spre construcția unei societăți coezive, care să beneficieze de îmbunătățirea sistemului de educație și sănătate, de reducerea inegalităților dintre bărbați și femei, dintre mediul urban și rural, care să conducă la promovarea unei societăți deschise, în care cetățenii se pot simți apreciați și sprijiniți. Ne dorim stabilirea unor standarde durabile de calitate și de cost pentru toate serviciile sociale, vizând în mod special pe cele destinate grupurilor vulnerabile și dezvoltarea unui sistem național de indicatori de incluziune socială prin integrarea tuturor bazelor de date din sfera asistenței sociale în regim digitalizat care să țină cont de mobilitatea socială; monitorizarea anuală efectivă a rezultatelor pe baza acestor indicatori.

Conectarea prin infrastructură a regiunilor istorice prin continuarea investițiilor în construcția de autostrăzi, căi ferate și mijloace de transport intermodal până în 2024, echilibrarea geografică a infrastructurii, refacerea căilor de rulare pe calea ferată, întărirea poziției economice și strategice a portului Constanța – sunt doar principalele deziderate. Asigurarea conectivității și a accesibilității la principalele coridoare de transport care să conducă la îmbunătățirea legăturilor între principalii poli economici de creștere va constitui principalul obiectiv al politicilor de transport.

Dezvoltarea echilibrată și coezivă a României, astfel încât nicio regiune să nu rămână în urmă din punct de vedere al dezvoltării infrastructurii de transport – reprezintă prioritatea Programului de Guvernare 2021 – 2024, fiind considerată un vector în ceea ce privește creșterea nivelului de trai, a veniturilor oamenilor și pentru stimularea investițiilor.

Coaliția noii guvernări a fost structurată în temeiul următoarelor principii deosebit de necesare în combaterea și atenuarea efectelor crizei actuale, dar mai ales în susținerea dezvoltării și evoluției României: reziliență, sustenabilitate, transparență, echitate și eficiență.

O constituție devine puternică atunci când se bucură de stabilitate în timp. Legea fundamentală trebuie înțeleasă, respectată și apărată, iar atunci când un autentic moment constituțional va apărea și exclusiv în scopul consolidării democrației în România, Guvernul va susține o reformă constituțională pentru a permite o reală apropiere între stat și cetățean, precum și creșterea gradului de protecție a drepturilor și libertăților în acord cu jurisprudența CEDO.

Noua coaliție susține promovarea principiului de guvernare participativă, prin implicarea mai activă a societății civile, patronale, sindicate, biserică și alți actori sociali. Susține, de asemenea, crearea și menținerea unui climat favorabil pentru mediul de afaceri. Dezvoltă un program echitabil privind accesul neîngrădit și neîntrerupt la serviciile medicale, în acord cu nevoile pacienților afectați de pandemie și cu personalul medical implicat în acest proces.

În același timp, principiul noii guvernări are în vedere diminuarea efectelor negative asupra mediului economic și social, efecte produse de măsurile cu impact pozitiv asupra sănătății publice. Este necesară lansarea unui pachet de măsuri privind perioada de aplicare, impactul și instrumentele financiare de compensare a efectelor negative.

Modernizarea sistemului de învățământ prin adaptarea metodologiilor de predare-învățare la folosirea tehnologiilor informaționale și creșterea calității actului educațional, precum și organizarea învățământului profesional și tehnic în campusuri special amenajate și dotate, asociate cu pregătirea superioară a personalului didactic bine calificat și elaborarea de curriculum potrivit cerințelor de pe piața muncii prin dezvoltarea de parteneriate, incluziv cu mediul de afaceri sunt ținte importante rezultate din Programul „România educată”. La fel de importante vor fi țintele reducerii ratei de părăsire timpurie a sistemului educațional, crearea unui învățământ axat pe competenţe și centrat pe nevoile elevului, căruia să îi fie oferită o mai mare libertate în definirea priorităților de studiu.

Vom promova o industrie cu impact minim asupra mediului pentru atenuarea schimbărilor climatice, adresând provocări precum reducerea emisiilor industriale de gaze cu efect de seră, eficiența energetică și a utilizării resurselor prin tehnologii mai curate, abordări industriale ecologice și programe de sensibilizare sporită privind mediul. În concordanţă cu noua strategie de politică industrială revizuită a UE61, se impune susținerea consolidării lanțurilor de valoare și implementarea celor mai performante tehnologii, promovarea economiei circulare, a competitivității, încurajarea comerțului industrial și dezvoltarea sectorului privat, agroindustriilor și energiilor regenerabile.

De asemenea, vom promova reducerea polarizării sociale prin asigurarea creșterii constante, pe bază anuală, a veniturilor mici, alocațiilor pentru copii, tineri, vârstnici și persoane cu dizabilități, pensiilor, ajutoarelor sociale pentru alte grupuri vulnerabile sau defavorizate într-un cuantum superior celui mediu pe economie. Vom asigura sprijinirea dezvoltării activităților economice productive în mediul rural, pe lângă cele agricole, prin încurajarea antreprenoriatului, asigurarea accesului la internet pentru munca de la distanță, accesul sporit la serviciile de microfinanțare.

Toate măsurile privind politicile sociale incluse în prezentul program de guvernare trebuie să se încadreze în deficitul și obiectivele asumate prin PNRR.

Obiective

La nivel programatic, se vizează implementarea reformelor asumate prin Programul Național de Redresare și Reziliență, în special îmbunătățirea capacității instituționale, guvernanța corporativă, atingerea țintele europene de decarbonizare a transportului, digitalizarea transporturilor și creșterea siguranței în domeniu. De asemenea, se va implementa Planul Investițional pentru dezvoltarea infrastructurii de transport, ce va asigura un cadru predictibil, coerent, integrat și multimodal pentru sectorul de transport.

Pe dimensiunea de ordine și siguranță publică, Guvernul are drept obiectiv principal întărirea capacității de a acționa în interesul cetățenilor și comunităților, astfel încât să devină un furnizor de încredere în instituțiile statului.

În plan intern, este important ca eforturile să se concentreze pe creşterea gradului de siguranţă și protecție a cetăţeanului, pe continuarea reformelor instituționale și rezolvarea unor probleme structurale care au vulnerabilizat sistemul și l-au expus unor riscuri semnificative. Totodată, transformarea digitală a serviciilor publice oferite cetățenilor de către structurile MAI reprezintă un element cheie de modernizare și transformare instituțională.

În plan internațional, aderarea României la Spațiul Schengen reprezintă un obiectiv strategic cu implicații puternice asupra întregii arhitecturi de securitate a UE. România va avea o contribuție fundamentală la modernizarea acquis-ului Schengen, astfel încât acesta să devină mai puternic și mai rezilient, în contextul provocărilor și amenințărilor de la frontierele externe ale Uniunii Europene.

O politică externă a României-rezultat al abordării consensuale în plan intern – trebuie coerentă, predictibilă și bazată pe trei piloni fundamentali: substanțierea rolului României în cadrul Uniunii Europene, întărirea profilului României în NATO și consolidarea Parteneriatului Strategic cu SUA.

Politica externă a României-rezultat al abordării consensuale în plan intern – trebuie să fie coerentă, predictibilă și bazată pe trei piloni fundamentali: substanțierea rolului României în cadrul Uniunii Europene, întărirea profilului României în NATO și consolidarea Parteneriatului Strategic cu SUA.

Guvernul va continua demersurile pentru aderarea României la Spațiul Schengen și pentru aderarea la Zona Euro, cu luarea în considerare a evoluțiilor la nivel UE privind reforma spațiului Schengen și a consolidării Uniunii Economice și Monetare. De asemenea, Guvernul va continua demersurile de finalizare a MCV, pe baza unor progrese reale în ce privește independența și eficiența sistemului judiciar românesc, şi participarea la noul mecanism general european de evaluare privind statul de drept, aplicabil tuturor statelor membre.

Ca prioritate de prim rang a politicii externe a României, țara noastră va continua să susțină activ eforturile de integrare europeană a Republicii Moldova și programul de reforme pro-democratice, în baza Parteneriatului Strategic pentru Integrarea Europeană a Republicii Moldova și având ca fundament comunitatea de limbă, istorie și cultură cu Republica Moldova, precum și viziunea spațiului comun din perspectiva integrării europene.

Operaționalizarea Mecanismului de Redresare și Reziliență și crearea cadrului instituțional și financiar de implementare a proiectelor celor 6 piloni: tranziție verde; transformare digitală; creștere economică inteligentă, sustenabilă și incluzivă; coeziune socială și teritorială; sănătate și reziliență instituțională; copii, tineri, educație și competențe.

Green Deal – ca vehicul predilect pentru reformarea și relansarea proiectului european. Interesul României este de a corela resursele dedicate tranziției verzi cu cele alocate relansării post-criză.

Realizarea unei economii reziliente prin corectarea dezechilibrelor economice interne și externe și susținerea unui nou model de dezvoltare sustenabilă, pe dezvoltarea capitalului uman, investiții, stimularea și dezvoltarea capitalului, creșterea competitivității companiilor românești și transformarea digitală a economiei și administrației, eficientizarea cheltuielilor statului și combaterea sărăciei.

Reindustrializarea României prin crearea unor ecosisteme industriale și a unei rețele de hub-uri industriale și promovarea de tehnologii digitale, tehnici moderne de producție, materiale noi și dezvoltarea economiei circulare.

Finalizarea procesului de retrocedare a proprietății private și simplificarea procedurilor de acordare a despăgubirilor pentru imobilele care nu mai pot fi restituite în natură.

Reziliența sistemului de sănătate prin acces sigur la servicii medicale de bună calitate, pentru fiecare cetățean, rețea națională de centre medicale comunitare, asigurarea personalului medical necesar în mediul rural și în zone defavorizate, acces mai bun, în mediul rural și în zonele defavorizate, la medicamente, inclusiv la cele compensate și gratuite, rețea de centre de asistență medicală ambulatorie de specialitate. Se va prioritiza accesul neîngrădit la medicamente esențiale, compensarea/ gratuitatea medicamentelor din programele naționale și a vaccinurilor, reevaluarea politicii medicamentului și încurajarea producției autohtone de produse farmaceutice.

O nouă politică energetică națională este necesară în contextul european recent. Asigurarea securității energetice reprezintă obiectivul esențial al noii politici energetice, în acord cu contextul european al unei viitoare piețe integrate. Se va asigura tranziția verde și digitalizarea sectorului energetic prin promovarea producției de energie electrică din surse regenerabile, a eficienței energetice și a tehnologiilor. Decarbonarea furnizării de energie, având în vedere ținta asumată la nivelul UE de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră cu cel puțin 40% față de nivelul din 1990, poate fi realizată doar prin mărirea capacităților de producție nucleare. La nivel regional, independența energetică trebuie să fie noul obiectiv strategic. În acest context, independența energetică a României devine un prim obiectiv al guvernului.

România își propune să transpună și să aplice Pactul verde european (Green Deal), strategiile, planurile și legislația acțiunilor-cheie aferente prin elaborarea și implementarea unui Pact verde pentru România, care să particularizeze obiectivele europene la realitățile și posibilitățile naționale, așa încât noul cadru de dezvoltare durabilă, justă și intruzivă să asigure o tranziție ecologică eficientă economic, suportabilă social și axată pe competitivitate, inovație și decarbonizare.

Se va urmări dezvoltarea armonioasă dintre regiunile României, recuperarea decalajelor de dezvoltare între județe și creșterea calității serviciilor publice la care să aibă acces cetățenii, contribuind astfel la obiectivul de convergență cu economiile statelor mai avansate din Uniunea Europeană prin intermediul fondurilor europene, al Programului Național de Dezvoltare Locală și al celorlalte programe pe care le desfășoară. Obiectivele de bază vor fi: obiectivele de investiții programate pentru perioada următoare – extinderea rețelelor de apă și canal, modernizarea și reabilitarea drumurilor județene și locale, construirea și modernizarea unităților de învățământ, cadastrarea sistematică.

Va continua procesul de modernizare a capacității administrative a statului prin creșterea calității și accesului la serviciile publice, pregătirea și selecția resurselor umane din sectorul public competente, integre și dedicate cetățeanului, promovând etica, integritatea, prevenirea corupției și transparența. Se va realiza debirocratizarea, simplificarea administrativă, informatizarea serviciilor, standardizarea, modernizarea și reducerea suprapunerii capacității și regulilor de control ale autorităților statului. O țintă importantă este și reluarea și consolidarea procesului de descentralizare a competențelor către Administrația Publică Locală.

Modernizarea marilor sisteme publice, creșterea veniturilor, stimularea natalității și protejarea categoriilor vulnerabile social sunt cele patru direcții strategice prioritare. Elementele principale sunt modernizarea sistemului de pensii și de salarizare în sistemul public, modernizarea asistenței sociale prin investiții în infrastructură și servicii integrate, încurajarea natalității, creșterea ocupării și accelerarea proceselor de digitalizare pentru îmbunătățirea serviciilor publice. Principiul sustenabiliății.

Baza de plecare pentru construcţia în educaţie pentru perioada 2021 – 2024 este operaţionalizarea şi implementarea Proiectului „România Educată”, acest deziderat fiind inclus în Strategia Naţională de Apărare a Ţării, adoptată de Parlamentul României, și asumat de Guvernul României. În fața problemelor generate de pandemie, Guvernul României va pune un accent deosebit pe pregătirea sistemului de învățământ pe următoarele cinci paliere: conectivitate generalizată, echipamente electronice pentru toți beneficiarii sistemului de educație, adecvate nivelului de învățământ, conținut digital pentru toate disciplinele și toate nivelurile, formare a tuturor cadrelor didactice pentru pedagogie digitală, platforme de evaluare dedicate și securizate.

Dezideratele urmărite din perspectiva Proiectului „România Educată” vor fi: educație de calitate pentru toți, educație individualizată – diversitate, realizarea autonomiei și gândirii critice, considerarea modelul profesorului în formarea elevului ca fiind cel mai puternic instrument pedagogic, alocarea prioritară de resurse suficiente, în mod transparent, echitabil și eficient.

În cadrul NATO, se va urmări consolidarea Parteneriatului Strategic cu SUA. Rezultatul urmărit vizează creşterea credibilităţii strategice a României, având ca fundament predictibilitatea, continuitatea şi angajamentul pe linia obiectivelor asumate la nivel aliat privind: asigurarea parametrilor stabiliţi în contextul NATO pentru finanţarea apărării, dezvoltarea capacităţii de apărare naţională şi a nivelului de reacţie, participarea la iniţiative şi proiecte aliate vizând dezvoltarea de capabilităţi aliate comune; participarea la misiuni şi operaţii NATO.

Pe baza orientărilor formulate de Strategia Naţională de Apărare a Ţării, Guvernul va concepe şi realiza proiectele de securitate şi apărare ca un tot unitar, prin consolidarea posturii de apărare şi descurajare, prin dezvoltarea unor capabilităţi de apărare robuste şi reziliente, credibile, interoperabile, flexibile şi eficiente, destinate deopotrivă descurajării unei agresiuni împotriva României şi articulării unui răspuns interinstituţional adecvat la provocările actuale şi viitoare ale mediului de securitate, inclusiv în spectrul hibrid. Astfel, sunt necesare cinci elemente esenţiale: capabilităţi de înaltă tehnologie, o resursă umană înalt educată şi foarte bine instruită, restartarea industriei de apărare autohtonă, dezvoltarea unei culturi instituţionale centrată pe cunoaştere şi inovaţie şi, nu în ultimul rând, rezilienţa naţională, inclusiv bazată pe pregătirea populaţiei, a economiei şi a teritoriului pentru apărare.

Stimularea natalității prin susținerea familiilor este o prioritate pentru guvern. Statul trebuie să-și asume un rol important în sprijinirea tinerilor, pentru ca aceștia să poată face față provocărilor financiare și sociale pe care le presupune întemeierea unei familii și creșterea copiilor, prin măsuri concrete care să ofere ajutor real familiilor și să conducă la creșterea ratei natalității.

Creșterea ponderii în PIB la 7% a investițiilor (registrul investițiilor publice – organism consultativ).

Facilitarea accesului tuturor la sănătate, reziliența sistemului de sănătate, accelerarea și încurajarea vaccinării anti-COVID 19, standarde europene de calitate a serviciilor de sănătate, gestionarea resurselor din fonduri europene pentru investiții în infrastructura de sănătate, implementarea telemedicinei.

În ceea ce privește cultura, susținerea parteneriatului stat – biserică, valorificarea patrimoniului cultural al României, prin intermediul turismului, și a valorilor tradiționale autentice.

Creșterea performanței sportive, investiții în sport și baze sportive, gestionarea carierei sportive.

Modernizarea infrastructurii școlare, stimularea și încurajarea învățământului dual.

Încurajarea capitalului românesc, schimbarea paradigmei economice – trecerea la economia de producție, promovarea tehnologiei digitale, dezvoltarea de hub-uri industriale, realizarea unei economii reziliente, dezvoltarea capitalui uman, investiții, eficientizarea cheltuielilor statului, combaterea sărăciei, managementul destinațiilor turistice, punerea în valoare a patrimoniului cultural, diversificarea serviciilor și creșterea calității în turism.”

sursa: stiripesurse.ro, digi24.ro

Urmăriți știrile Alba24.ro și pe Google News.



Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:


ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Alba24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.

Comentează

Lasă un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *


Publicitate

EVENIMENT

RER-VEST continuă dotarea cu pubele a clienților de la case, în Alba Iulia. Procent actual 85%. Ce facem cu deșeurile reziduale?

Publicat

Asocierea RER Vest-RETIM a preluat de la 01 decembrie 2021 serviciul de colectare și transport al deșeurilor din Alba Iulia, Aiud, Teiuș și Ocna Mureș, precum și localitățile limitrofe. Iată care este situația la zi a mobilizării: numărul contractelor încheiate, a pubelelor distribuite la case, precum și o regulă a colectării separate.

Contracte semnate și pubele distribuite

Până la data de 03 decembrie 2021 au fost încheiate 15.055 contracte la casele din mediul urban din Alba Iulia, Aiud, Teiuș și Ocna Mureș, iar până astăzi au fost împărțite 11.473 de pubele.

O regulă de colectare pe zi

Unde depozităm deșeurile reziduale ?

După cum am văzut în articolele anterioare, deșeurile reciclabile de depozitează în containerele colorate:

  • Ambalajele de sticlă la recipientele verzi
  • Deșeurile din hârtie și carton la containerul albastru
  • Ambalajele din plastic și metal la recipientul galben

Tot ceea ce rămâne (nereciclabile) se depozitează în RECIPIENTUL DE CULOARE NEAGRĂ – pubelă sau container.

În mod obligatoriu deșeurile menajere (resturi de la mâncare, coji de ouă, ouă întregi, conținutul sacului de la aspirator, pampers, sau pe scurt, tot ce NU se pune în celelalte recipiente) se depozitează în containerul negru sau pubela neagră, amplasate individual în toate gospodăriile (urban și rural), respectiv pe platformele de colectare destinate colectării deșeurilor pentru toți cetățenii care locuiesc la blocuri.

Cum trebuie depozitate aceste deșeuri?

Este strict interzisă depozitarea deșeurilor vrac (vărsate) în recipientul negru. Este imperios necesară folosirea sacilor de gunoi sau a oricăror pungi din folie de plastic.

Sacii în care se depozitează deșeurile reziduale se vor lega ermetic la gură. De ce?

  • Eviți vărsarea accidentală a deșeurilor în recipient
  • Reduci mirosul neplăcut care se degajă
  • Păstrezi recipientul curat

STRICT INTERZIS în recipientul negru:

  • Sticlă și ambalaje din sticlă
  • Plastic
  • Hârtie și carton curate
  • Doze de aluminiu și conserve
  • Deșeuri vegetale
  • Deșeuri din construcții și demolări
  • Deșeuri voluminoase

Toate informațiile necesare despre tarife, contracte, grafice de colectare le găsiți la următoarele pagini: https://rervest.ro/utile/zona-alba/ sau https://retim.ro/alba

În plus ne puteți scrie pe adresa de email contracte.alba@rervest.ro și sesizari.alba@rervest.ro sau ne puteți suna la numărul de Call Center +40374885694 , de luni până vineri, între orele 07.00 – 19.00.

 

 

Citeste mai mult
Publicitate

ECONOMIE

RABLA PENTRU ELECTROCASNICE: AFM a publicat LISTA cu cei 37.000 de solicitanți aprobați (DOCUMENT)

Publicat

Lista cu solicitanţii aprobaţi în a doua etapă a programului „Rabla pentru Electrocasnice” a fost publicată vineri, 3 decembrie 2021, pe site-ul Administraţiei Fondului pentru Mediu, informează instituţia.

Potrivit AFM, în cea de-a doua etapă au fost aprobate 33.877 de vouchere, dintre care: 19.183 pentru televizoare, 9.592 pentru laptopuri şi 5.102 pentru tablete.

Voucherele generate au termen de valabilitate 15 zile de la data publicării listei şi pot fi folosite fie în magazinele fizice, prezentate pe un dispozitiv mobil sau imprimat, fie în magazinele online prin utilizarea codului voucherului în formularul de comandă de pe site-ul comerciantului.

Lista comercianţilor la care pot fi utilizate voucherele este publicată ăpe sie-ul afm.ro, iar beneficiarul are obligaţia de a încărca Cartea de identitate/Buletin de identitate şi Declaraţia pe proprie răspundere pusă la dispoziţie de AFM în aplicaţia informatică, până la momentul utilizării voucherului.

Rabla pentru electrocasnice – DOCUMENT – Lista beneficiarilor poate fi consultată AICI: Lista vouchere Rabal electrocansice 3 decembrie 2021

Ediţia de iarnă a programului „Rabla pentru Electrocasnice” va mai avea o singură etapă, programată în perioada 10 decembrie, ora 10:00 – 16 decembrie, ora 23:59, în care se pot genera vouchere în valoare de 400 de lei pentru aparate de aer condiţionat, inclusiv aparate de aer condiţionat portabile cu eficienţă energetică la răcire cel puţin A++, respectiv pentru uscătoare de rufe cu eficienţă energetică cel puţin A++, dar şi vouchere de 200 de lei pentru aspiratoare cu un consum de energie mai mic de 43 kWh/an.

Rabla pentru electrocasnice: Bugetul alocat pentru ediţia de sărbători,  34 de milioane de lei

Bugetul alocat pentru cea de-a doua etapă a programului Rabla pentru Electrocasnice, sesiunea de iarnă, s-a epuizat în opt minute. Au fost generate 33.877 de vouchere, conform datelor Ministerului Mediului, Apelor şi Pădurilor (MMAP).

În această etapă, din totalul voucherelor emise, 19.183 au fost pentru televizoare, 9.592 pentru laptopuri şi 5.102 pentru tablete.

Pe de altă parte, ministerul de resort a precizat că o parte dintre utilizatori au avut probleme de accesare a platformei dedicată programului „Rabla pentru electrocasnice” şi că aşteaptă din partea Serviciului de Telecomunicaţii Speciale (STS) explicaţiile tehnice. „Funcţionarea este garantată la 75.000 utilizatori/minut”, au afirmat reprezentanţii MMAP

Urmăriți știrile Alba24.ro și pe Google News.

sursa: Agerpres

Citeste mai mult
Publicitate

EVENIMENT

LISTA actualizată a țărilor cu risc epidemiologic. Franța și Portugalia, în zona roșie, Spania în zona galbenă. Hotărârea CNSU

Publicat

Comitetul Naţional pentru Situaţii de Urgenţă (CNSU) a aprobat, vineri, actualizarea listei ţărilor/teritoriilor de risc epidemiologic ridicat.

În zona roşie au intrat Franţa, Portugalia, Mauritius şi Insulele Mariane de Nord.

Vezi  HCNSU nr 110 din 03 12 2021

Noile liste intră în vigoare de duminică, 5 noiembrie, ora 00.00.

Totodată, potrivit HCNSU nr. 110/2021, în zona galbenă au intrat:

– din zona roşie, în urma scăderii incidenţei: Bosnia şi Herţegovina, Macedonia de Nord, Republica Moldova, Mongolia şi Belize

– din zona verde, în urma creşterii incidenţei: Spania, Suedia, Vietnam şi Brunei Darussalam

De asemenea, în zona verde au intrat: Guam, Guyana, Suriname, Insulele Virgine ale Statelor Unite şi Insulele Turks şi Caicos.

Persoanele care vin din state aflate în zona roșie și galbenă vor sta în carantină timp de 14 zile.

Excepție de la această regulă fac persoanele:

  • vaccinate anti-COVID-19 cu schema completă, la cel puțin 10 zile de la administrarea ultimei doze
  • care au trecut prin boală în ultimele 180 de zile și au cel puțin 14 zile de la infectare înainte de a intra în România
  • copiii cu vârste mai mici sau egale cu 12 ani
  • minorii cu vârstele cuprinse între 12 și 16 ani, dacă prezintă un test PCR negativ nu mai vechi de 72 de ore (testul nu poate fi făcut după intrarea în țară);
  • persoanele care stau mai puțin de 72 de ore pe teritoriul României și prezintă rezultatul negativ al unui test RT-PCR pentru infecția cu virusul SARS-CoV-2, efectuat cu cel mult 72 de ore înaintea îmbarcării (pentru cei care călătoresc cu mijloace de transport în comun) sau intrării pe teritoriul național (pentru cei care călătoresc cu mijloace proprii). În situația în care persoanele nu părăsesc teritoriul național în cele 3 zile (72 de ore), cu informarea Direcției de Sănătate Publică din județul în care locuiesc sau în care au adresa declarată la intrarea în țară, vor fi carantinate pentru o perioadă de 14 zile, începând cu cea de-a patra zi ulterioară intrării pe teritoriul României;
  • persoanele aflate în tranzit, dacă părăsesc România în cel mult 24 de ore de la intrarea pe teritoriul țării.

Persoanele nevaccinate care se întorc din state aflate în zona galbenă pot ieși din carantină în a zecea zi, dacă fac un test PCR în a opta zi, iar acesta iese negativ.

Vezi Anexă la HCNSU nr. 110 din 03.12.2021

Zona/lista roșie

Stat/Zonă/Teritoriu – Rata de incidență cumulată la 1,000 locuitori

Insulele Cayman – 38,6

Slovacia – 25,3

Cehia – 22,0

Belgia – 20,6

Austria – 20,3

Gibraltar – 19,9

Liechtenstein – 19,2

Slovenia – 18,3

Guernsey – 18,0

Olanda – 17,5

Croația – 15,9

Andorra – 15,9

Jersey – 15,6

Ungaria – 13,9

Georgia – 13,7

Anguilla – 13,1

Irlanda – 12,4

Insulele Feroe – 12,0

Bonaire, Saint Eustatius și Saba – 11,9

Dominica – 10,8

Elveția – 10,6

Mauritius – 10,2

Barbados – 9,9

San Marino – 9,4

Danemarca – 9,1

Germania – 8,9

Lituania – 8,8

Grecia – 8,6

Marea Britanie** – 8,6

Polonia – 8,1

Insula Man – 7,8

Muntenegru – 7,7

Groenlanda – 7,3

Luxemburg – 7,2

Seychelles – 7,0

Estonia – 7,0

Monaco – 6,4

Norvegia – 6,1

Cipru – 5,8

Serbia – 5,7

Islanda – 5,6

Trinidad și Tobago – 5,3

Iordania – 5,2

Bulgaria – 4,9

Franța – 4,7

Ucraina – 4,6

Insulele Mariane de Nord – 4,5

Singapore – 4,3

Turcia – 3,8

Federația Rusă – 3,7

Portugalia – 3,5

Statele Unite ale Americii – 3,1

Maldive – 3,0

Armenia – 3,0

Brazilia** – 0,6

Africa de Sud** – 0,6

Botswana** – 0,5

Nepal** – 0,1

India** – 0,1

Eswatini** – 0,1

Namibia** – 0,0

Zimbabwe** – 0,0

Lesotho** – 0,0

Malawi** – 0,0

Mozambic** – 0,0

** Ca urmare a detectării la populația umană a unor variante de virus SARS-CoV-2 cu transmitere mai ridicată

Zona/lista galbenă

Stat/Zonă/Teritoriu – Rata de incidență cumulată la 1,000 locuitori

Bosnia și Herțegovina – 2,8

Macedonia de Nord – 2,8

Finlanda – 2,7

Belize – 2,7

Mongolia – 2,6

Belarus – 2,5

Azerbaidjan – 2,5

Republica Moldova – 2,4

Malaysia – 2,4

Laos – 2,4

Aruba – 2,3

Albania – 2,3

Brunei Darussalam – 2,2

Italia – 2,2

Liban – 2,2

Malta – 2,1

Spania  – 2,0

Vietnam – 1,9

Saint Vincent și Grenadine – 1,8

Noua Caledonie – 1,8

Suedia – 1,8

Chile – 1,7

România – 1,6

Lista / Zona verde

Stat/Zonă/Teritoriu – Rata de incidență cumulată la 1,000 locuitori

Guam – 1,4

Insulele Virgine ale Statelor Unite – 1,4

Insulele Turks și Caicos – 1,3

Guyana – 1,2

Thailanda – 1,2

Curaçao – 1,0

Libia – 1,0

Canada – 1,0

Suriname – 1,0

Sint Maarten – 1,0

Iran – 0,9

Republica Dominicană – 0,9

Insulele Virgine Britanice – 0,9

Bolivia – 0,9

Uruguay – 0,8

Kazahstan – 0,8

Coreea de Sud – 0,8

Saint Lucia – 0,7

Qatar – 0,7

Columbia – 0,7

Australia – 0,7

Panama – 0,7

Montserrat – 0,6

Saint Kitts și Nevis – 0,6

Palestina – 0,6

Peru – 0,6

Israel – 0,6

Bermuda – 0,6

Sri Lanka – 0,5

Noua Zeelandă – 0,5

Puerto Rico – 0,5

Guatemala – 0,4

Argentina – 0,4

Costa Rica – 0,4

Jamaica – 0,3

Venezuela – 0,3

Bahamas – 0,3

Mexic – 0,3

Irak – 0,3

Urmăriți știrile Alba24.ro și pe Google News

Citeste mai mult
Publicitate

ACTUALITATE

Vouchere de vacanţă comune România – Republica Moldova. Propunere pentru creșterea fluxului turistic

Publicat

statiune turistica

Voucherele de vacanţă ar putea fi folosite și la hoteluri și pensiuni din Republica Moldova. Tichetele comune România – Republica Moldova, ar putea asigura integrarea potenţialulului turistic şi economic al celor două ţări. Inițiativa aparține fostului vicepreşedinte al Federaţiei Patronatelor din Turismul Românesc (FPTR), Gheorghe Fodoreanu.

Fodoreanu, care a fost şi preşedinte al Asociaţiei Naţionale a Agenţiilor de Turism (ANAT), speră ca decizia privind voucherele de vacanţă să fie implementată de către Guvernul României pe o perioadă de timp lungă, de minimum cinci ani.

„Integrarea conceptului de vouchere de vacanţă între cele două ţări surori, România şi Republica Moldova, ar putea avea două etape. În primul rând, voucherele de vacanţă emise în ţara noastră să aibă valabilitate la decontare şi pentru Republica Moldova.

În a doua etapă, şi Republica Moldova ar urma să introducă acest concept al voucherelor de vacanţă, deci în acest caz am vorbi de un drum ceva mai lung. Cred că printr-un dialog permanent dintre ministerele de resort ale celor două ţări, s-ar putea implementa cu rapiditate acest concept. O astfel de alianţă şi decizie comună ar contribui esenţial la dezvoltarea relaţiilor economice dintre ţările noastre. Până la urmă, vorbim aceeaşi limbă şi avem istorie comună”, a subliniat sursa citată într-un comunicat.

Potrivit acestuia, fluxul turistic dintre cele două ţări s-a dezvoltat mult în ultimii zece ani.

Destinații preferate de turiștii din Republica Moldova și din România

„Turiştii moldoveni cunosc de mai mult timp potenţialul turistic al României, venind la nivelul a zeci de mii pe an şi alegând Slănic Moldova, zona de turism rural Bran – Moieciu, staţiunile de pe Valea Prahovei dar şi circuite.

Însă, de la un timp şi românii merg ceva mai mult în Republica Moldova, petrecând weekend-uri cu familia, alegând facilităţile balneoclimaterice din zona Cahul, city break-uri în Chişinău sau circuite tematice vitivinicole ori cultural-religioase”, se mai precizează în comunicat.

Potrivit lui Fodoreanu, utilizarea voucherelor de vacanţă în Republica Moldova ar mări baza de structuri de cazare din cadrul programului şi ar determina şi creşterea numărului de turişti moldoveni care vin în ţara noastră.

Gheorghe Fodoreanu este unul dintre primii promotori ai colaborării turistice dintre România şi Republica Moldova. În 2006, a contribuit decisiv la semnarea unui acord de parteneriat între Asociaţia Naţională a Agenţiilor de Turism (ANAT) din Romania şi ANAT din Republica Moldova.

„Ideea utilizării reciproce a voucherelor de vacanţă ar susţine evoluţia actuală a relaţiilor politice, economice, culturale şi sociale dintre România şi Republica Moldova, care sunt din ce în ce mai apropiate şi dinamice”, se mai spune în comunicat.

sursă: Agerpres

Urmăriți știrile Alba24.ro și pe Google News.

Citeste mai mult
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate