DOCUMENT: Reduceri de posturi și tăieri în sectorul bugetar. Proiectul privind reforma administrației, pus în consultare

Ministerul Dezvoltării a publicat miercuri în dezbatere publică proiectul de reformă a administrației publice locale și centrale. Potrivit ministrului Dezvoltării, Cseke Attila, măsurile propuse prevăd o administrație publică mai suplă și mai eficientă, mai multă descentralizare pentru autoritățile publice locale și  sustenabilitate financiară pentru acestea.

„Prin aceste măsuri eficientizăm administrația publică centrală și serviciile publice oferite cetățenilor”, a precizat ministrul, într-un comunicat.

În administrația publică locală, măsurile propuse sunt în continuare o reducere cu 30%  din totalul posturilor aprobate, care va genera, la nivel național, o reducere de 10% a posturilor ocupate pe ansamblul autorităților administrației publice locale.

În acest an tranzitoriu, autoritățile locale pot aproba diminuarea cheltuielilor de personal proporțional cu cheltuielile aferente numărului de posturi ocupate ce ar trebui desființate.

Publicitate

Conform proiectului de act normativ, se prevede o disciplină financiară mai bună și o reducere a cheltuielilor de personal pentru administrația publică centrală de 10%.

Conform deciziei coaliției, pentru sistemele de învățământ și cultură, pentru spitalele publice și serviciile publice de ambulanță, dar și pentru sistemul de apărare, ordine publică și securitate națională, proiectul pus în transparență decizională prevede excepție de la reducerea de personal, cu măsuri compensatorii.

De exemplu, conform măsurilor propuse, ar crește vârsta de pensionare pentru militari, în sistemul de învățământ va fi redus sporul pentru doctorat, iar în sistemul sanitar, între altele, va fi introdus un nou sistem de clasificare a spitalelor și un sistem de salarizare după performanță. Reducerile cheltuielilor salariale realizate de ministere în anul 2025 vor fi luate în calcul la efectuarea reducerii totale de 10%.

Vezi AICI proiectul (în format .pdf)

Ce prevede proiectul

Proiectul de act normativ reglementează unele măsuri fiscal-bugetare şi are drept scop creșterea capacității financiare a unităților administrativ-teritoriale în vederea consolidării sustenabilității financiare a României prin limitarea cheltuielilor unităților administrativ-teritoriale și creşterea veniturilor astfel încât finanțarea categoriilor de servicii publice destinate cetățenilor să se poată susține din fonduri publice.

Pentru atingerea scopului este necesar să fie instituite o serie de măsuri, astfel încât să se asigure respectarea angajamentelor asumate de România în ceea ce priveşte încadrarea în ținta de deficit bugetar, fiind necesară atât diminuarea unor cheltuieli de funcționare ale instituțiilor şi autorităților publice centrale și locale, cât şi o creştere a veniturilor bugetare ale unităților administrativ-teritoriale.

Descentralizarea administrativă

În domeniul descentralizării, prin proiect se urmărește simplificarea și accelerarea semnificativă a procesului de descentralizare administrativă.

Astfel, se propune eliminarea cerințelor legate de strategiile de descentralizare, de analizele de impact și de fazele-pilot simplificând transferul de competențe prin limitarea acestuia exclusiv la elaborarea proiectelor de legi sectoriale, cu consultarea directă a ministerului coordonator al procesului de descentralizare și a structurilor asociative ale autorităților locale.

Măsuri cu privire la redevențe

Referitor la redevențe, se are în vedere ca redevența obținută prin concesionare să vizeze, în mod explicit, activitățile de exploatare a terenurilor agricole aflate în proprietatea statului, conform procentelor deja stabilite, deoarece redevențele miniere sunt deja reglementate expres în Legea minelor.

De asemenea se propune ca agenții economici să plătescă redevența ca și până acum, la bugetul de stat, iar direcțiile generale ale finanțelor publice, să vireze lunar la unitățile administrativ-teritoriale, suma din cota prevazută de lege, asemănător virării cotei din impozitul pe venit.

Prin aceasta propunere se simplifică procedura, întrucât agenții economici nu mai fac declarații, nu sunt implicați în virarea sumelor conform cotelor partajate și doar trezoreria face operațiunile de virare. În plus, se acordă competențe autorităților administrației publice locale pentru a verifica concordanța dintre prevederile contractuale și situația faptică.

Măsuri în domeniul închirierii bunurilor din proprietatea statului sau UAT-urilor

În domeniul închirierii bunurilor proprietate publică și privată a statului și ale unităților administrativ teritoriale propunerea de reglementare vizează introducerea unor excepții de la închirierea prin licitație publică reglementată în Codul administrativ, pentru a se eficientiza și debirocratiza procedura de atribuire a contractului de închiriere și pentru a se permite unor autorități sau instituții publice să poată închiria bunuri proprietate publică sau privată a statului sau a unităților administrativ-teritoriale în vederea desfășurării unor activități legate de deservirea interesului public național sau, după caz local.

În acest context, prezentul act normativ își propune debirocratizarea, simplificarea și eficientizarea procedurilor de închiriere a bunurilor proprietate publică și privată a statului și a unităților administrativ-teritoriale, astfel încât, pe de o parte, să se evite discriminarea autorităților și instituțiilor publice în procesul de atribuire și, pe de altă parte, să se asigure exploatarea eficientă a bunurilor destinate închirierii, raportat la specificul lor și eforturile de atribuire.

Măsuri în domeniul personalului din administrația publică

În domeniul personalului din administrația publică propunerea de reglementare se raportează, în principal, la prevederi din Titlul II Statutul funcționarilor publici din cuprinsul Părții a VI-a din OUG nr. 57/2019, cu modificările și completările ulterioare.

Modificările și completările aduse de prezentul proiect de act normativ au ca scop crearea unui cadru legal care să sprijine un management performant al resurselor umane din administrația publică, bazat pe principiile performanței și meritocrației. Noul cadru legal va oferi o soluție optimă în contextul național actual pentru creșterea performanței resurselor umane din administrația publică, adaptabile la schimbare și orientate către cetățeni.

Prezenta reglementare își propune dezvoltarea și diversificarea abilităților de management și de leadership la nivelul înalților funcționari publici și a funcționarilor publici de conducere din administrația publică centrală, prin introducerea unui sistem de mandate limitate și de mobilitate orizontală/rotație, la nivelul acestor posturi, diferențiat – obligatoriu sau voluntar – în funcție de sensibilitatea posturilor, consolidând astfel managementul performanței bazat pe competențe, ducând la reducerea/evitarea politizării funcției publice sau la menținerea în aceleași funcții, vulnerabile la acțiuni/influențe externe administrației publice (în domenii precum achiziții publice, resurse umane, control etc.). Astfel, măsura va contribui și la creșterea, pe această cale, a prestigiului funcției publice.

În subsidiar se va urmări restrângerea numirilor pentru exercitarea cu caracter temporar a unor funcții publice de conducere la situațiile și perioadele în care respectivele posturi nu pot fi ocupate prin: recrutare, promovare, rotație sau transfer.

Pentru funcțiile publice corespondente înalților funcționari publici și pentru funcțiile publice de conducere sensibile din administrația publică centrală se vor introduce prevederi privind:

• exercitarea acestor funcții în baza unor mandate limitate;
• realizarea unor evaluări multianuale a performanțelor profesionale individuale, bazate pe evaluarea performanțelor de management, printr-o procedură de evaluare reglementată printr-o anexă nouă la Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2019, cu modificările și completările ulterioare (anexa nr. 62);
• reglementarea unei noi forme de modificare a raporturilor de serviciu, respectiv mobilitatea prin rotație și reglementarea modalității de realizare a acesteia într-o anexă nouă la Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2019, cu modificările și completările ulterioare (anexa nr. 11), aplicabilă în mod obligatoriu. Schimbările preconizate urmăresc în primul rând să creeze premise pentru dezvoltarea competențelor de management ale înalților funcționari publici și funcționarilor publici de conducere din cadrul administrației publice centrale care ocupă funcții sensibile și să crească motivația pentru performanță administrativă, prin aceea că se introduc evaluări multianuale ale performanțelor pe baza unor planuri de management elaborate chiar de funcționarii publici ce ocupă funcții publice din categoria înalților funcționari publici și funcții publice de conducere sensibile și armonizate cu planurile strategice sau de dezvoltare instituționale.

Prin proiectul de act normativ se propune, de asemenea:

• revenirea la normele de structură organizatorică pentru serviciu, direcție, direcție generală de dinainte de modificarea adusă prin Legea nr. 296/2023 și se stabilește aplicarea similară a acestor normative și pentru personalul contractual; corelativ art. XXI din Legea nr. 296/2023 se abrogă;
• modificarea componenței comisiilor de concurs în sensul participării, la cerere, a reprezentanților Agenției Naționale a Funcționarilor Publici doar pentru concursurile organizate pentru ocuparea funcțiilor de conducere;
• reglementarea posibilității ca membrii Comisiei de disciplină pentru înalţii funcţionari publici să fie nominalizați și din rândul funcționarilor publici de conducere;
• simplificarea procedurii transferului în interesul serviciului, păstrând obligația autorităților și instituțiilor publice de publicare a unui anunț privind demararea procedurii de transfer doar pentru transferul la cerere;
• introducerea normelor prin care să se reglementeze realizarea procesului de evaluare a performanțelor profesionale individuale ale funcționarilor publici pe bază de competențe

Pentru asigurarea cheltuirii eficiente a fondurilor publice, proiectul de act normativ propune și reducerea cu unu a numărului de consilieri personali de la cabinetul demnitarului de la nivelul administrației publice centrale și reducerea numărului de consilieri de la nivelul administrației publice locale în funcție de numărul de locuitori ai fiecărei unități administrativ-teritoriale.

Această măsură generează o reducere a numărului total de posturi la cabinetul demnitarilor din administrația centrală și locală de 6.102 posturi, respectiv o economie anuală de 362.630.400 lei.

Pentru eficientizarea activității instituțiilor prefectului se propune reducerea numărului maxim de posturi cu 25%, iar ministerul coordonator al activității prefectului va emite ordinul pentru stabilirea numărului maxim de posturi și structura posturilor aferente instituției prefectului în 15 zile de la adoptarea prezentului act normativ. Procedura de reorganizare a instituțiilor prefectului se definitivează de către instituțiile prefectului până cel târziu la data de 1 iulie 2026. Măsura reducerii cheltuielilor de personal cu 10% centralizat pe fiecare ordonator principal de credite nu se aplică instituțiilor prefectului.

Măsuri pentru creșterea veniturilor la bugetul local

Măsurile introduse prin proiect privesc mecanisme de creștere a încasării sumelor datorate bugetelor locale. Acestea au în vedere principiul echității și al proporționalității, astfel încât conformarea privind achitarea obligațiilor față de stat să fie aplicabilă tuturor persoanelor și nu doar celor care se conformează în mod voluntar prevederilor legale. Statul crează astfel pârghii pentru evitarea eludării prevederilor legale.

Prin modificările și completările Legii nr. 227/2015 privind Codul fiscal cu modificările și completările ulterioare:

a) se stabilește că pentru lucrările realizate legal, adică cele cu autorizație de construire, valoarea de impozitare va fi calculată pe baza informațiilor specifice din documentele oficiale, cum ar fi anexa din cererea pentru emiterea autorizației și proiectul anexat acesteia. Practic, se asigură că impozitul se stabilește în funcție de date concrete și oficiale, pentru a evita interpretări sau estimări neclare.

b) se reglementează situația construcțiilor realizate fără autorizație de construire, exceptând cele edificate înainte de 1 august 2001. În aceste cazuri, valoarea de impozitare va fi calculată în funcție de suprafața clădirii executate.

În plus, se introduce o majorare de 100% a impozitului pentru o perioadă de 5 ani, începând cu anul următor constatării neregulii, adică a construcției făcute fără autorizație. Aceasta măsură are ca scop descurajarea construcțiilor ilegale și creșterea veniturilor la bugetul local, penalizând astfel aceste activități.

În esență, aceste modificări urmăresc să clarifice modul de calcul al impozitului pentru construcții, încurajând respectarea legii și oferind o metodă clară de stabilire a impozitului pentru lucrările ilegale, precum și o penalizare pentru acestea.

c) se clarifică și se extinde cadrul legal privind impozitul pe clădiri, în special în ceea ce privește situațiile în care o clădire este edificată și utilizată fără respectarea integrală a procedurilor de autorizare. Astfel, se stabilește că impozitul se datorează nu doar pentru clădirile cu autorizație valabilă, ci și pentru cele construite cu autorizație expirată (dacă nu s-a solicitat prelungirea), precum și pentru cele edificate fără autorizație, dacă acestea sunt constatate de autorități până la 31 decembrie a anului anterior.

Aceasta asigură o mai bună evidență și fiscalizare a clădirilor, chiar și în cazul construcțiilor ilegale sau incomplete, contribuind la creșterea conformității fiscale și urbanistice.

d) se clarifică procedura pentru declararea clădirilor finalizate parțial, care nu au obținut prelungirea  autorizației de construire. Clădirile trebuie declarate pe baza unui proces-verbal de recepție parțială, care atestă stadiul fizic și suprafața construită. Proprietarul care lucrează în regie proprie trebuie să notifice autoritatea locală.

Scopul este să asigure identificarea și impozitarea corectă a acestor clădiri parțiale, chiar dacă nu sunt finalizate sau nu au autorizație completă.

De asemenea, proprietarii vor avea obligația să declare toate clădirile, inclusiv cele construite fără autorizație sau cu nerespectarea acesteia, pentru stabilirea impozitului. Nedeclararea duce la majorări succesive ale impozitului cu 30% pentru fiecare perioadă de întârziere de 6 luni.

e) autoritățile administrației publice locale vor putea efectua inspecții pe teren și prin imagini satelitare, drone și alte tehnologii pentru identificarea clădirilor fără autorizație sau nedeclarate. Imaginile pot fi folosite ca probe pentru sancțiuni fiscale și disciplinare, cu scopul să îmbunătățească controlul și identificarea construcțiilor ilegale sau nedeclarate. Imaginile obținute sunt transmise ANCPI și instituțiilor subordonate acesteia pentru verificare  tehnică a calității lucrărilor de aerofotografiere și fotogrammetrie în vederea integrării informațiilor referitoare la clădirile respective în sistemul integrat de cadastru și carte funciară, fără atribuire de număr cadastral.

f) structurile specializate din urbanism și fiscalitate vor coopera pentru a transmite automat date despre autorizațiile de construire, valabilitatea și caracteristicile tehnice (suprafață, materiale), pentru a stabili corect impozitul, cu scopul să faciliteze și să automatizeze procesul de colectare a datelor pentru calcularea impozitelor, reducând birocrația și erorile.

g) pentru mijloacele de transport achiziționate, înmatriculate și vândute în același an calendaristic, se stabilește un singur termen de plată a impozitului, respectiv data înstrăinării.

Se stabilește obligația proprietarului de a depune declarația de radiere în termen de 30 de zile de la radierea din circulație a mijlocului de transport și precizând că, din data de 1 ianuarie a anului următor radierii, acesta nu mai datorează impozit pentru acel mijloc de transport. De asemenea, se reafirmă obligația de a achita toate obligațiile fiscale restante până la data radierii. Totodată, dacă un contribuabil solicită în cursul anului fiscal radierea la cerere a unui mijloc de transport, iar în anul următor solicită reînmatricularea acestuia, atunci el datorează impozitul pe mijlocul de transport pentru întregul an fiscal în care vehiculul se reînmatriculează.

Scopul acestor modificări este clarificarea și simplificarea modalității de calcul și plată a impozitului pentru mijloacele de transport achiziționate și vândute în același an, prin stabilirea unui singur termen.