Connect with us
Publicitate

ACTUALITATE

DOSARUL accidentului aviatic din Apuseni: Procurorii au audiat conducerea Școlii Superioare de Aviație și angajați de la Ambulanță

Publicat

În cadrul anchetei privind accidentul aviatic din Apuseni din 20 ianuarie 2014, procurorii ÎCCJ a audiat conducerea Şcolii Superioare de Aviaţie Civilă, dispeceri ai instituţiei şi angajaţi ai Ambulanţei Bucureşti, în calitate de martori. De asemenea, în perioada următoare vor fi chemaţi să dea declaraţii controlori de trafic aerian şi persoane vătămate.

„În continuarea cercetărilor care se efectuează în dosarul privind accidentul aviatic produs la data de 20 ianuarie 2014, în Munţii Apuseni, echipa de procurori din cadrul Secţiei parchetelor militare, desemnată cu instrumentarea cauzei, a procedat, în perioada 07.04.2014 – 11.04.2014, la audierea, în calitate de martori, a unor persoane din cadrul Serviciului de Ambulanţă Bucureşti – Ilfov, respectiv din conducerea Şcolii Superioare de Aviaţie Civilă, precum şi a unor dispeceri de serviciu la Şcoala Superioară de Aviaţie Civilă” , se arată într-un comunicat de presă de miercuri al PÎCCJ.

Anchetatorii au precizat că în perioada următoare vor fi audiaţi controlori de trafic aerian şi persoane vătămate.

De asemenea, în perioada 24 martie – 4 aprilie au fost audiaţi, tot în calitate de martori, angajaţi ai Centrului de Operaţii Aeriene din Ministerul Apărării Naţionale, precum şi ai Serviciului de Ambulanţă Bucureşti-Ilfov.

Parchetul instanţei supreme preciza, în 8 aprilie, că au fost analizate înregistrările video obţinute de la Compania Naţională Aeroporturi Bucureşti, privitoare la momentele anterioare decolării. Procurorii au analizat şi normele interne şi procedurile referitoare la desfăşurarea activităţilor de prelevare şi transplant de organe, în baza unor informaţii primite de la Serviciul de Ambulanţă Bucureşti-Ilfov.

„În interesul soluţionării cauzei, au mai fost solicitate de la Institutul Clinic Fundeni, Spitalul Elias, Spitalul Sfânta Maria şi Spitalul Beiuş documentele privind raporturile juridice de muncă dintre aceste instituţii şi membrii echipei medicale; de la Agenţia Naţională de Transplant au fost solicitate normele interne şi procedurile referitoare la desfăşurarea activităţilor de prelevare şi transplant de organe”, precizează PICCJ.

Pilotul Adrian Iovan şi studenta Aurelia Ion şi-au pierdut viaţa în accidentul aviatic produs în 20 ianuarie, în Munţii Apuseni, într-o zonă accidentată, la peste 1.400 de metri altitudine, la graniţa dintre judeţele Cluj şi Alba. Familia Aurei Ion s-a constituit parte civilă în dosar, nestabilind deocamdată suma pe care o va solicita ca daune morale.

În accident au fost răniţi copilotul Răzvan Petrescu şi medicii Radu Zamfir de la Spitalul Fundeni, Valentin Calu de la Spitalul Elias, Cătălin Pivniceru de la Spitalul „Sfânta Maria” şi Sorin Ianceu de la Spitalul Municipal din Beiuş, judeţul Bihor.

Echipa medicală din avion mergea de la Bucureşti la Oradea, unde urma să preleveze ficatul de la un donator de peste 60 de ani care suferise un accident vascular cerebral.

Epava avionului şi victimele au fost găsite de trei localnici, după căutări care au durat aproximativ cinci ore şi la care au participat pompieri salvatori, jandarmi montani, poliţişti, salvamontişti, angajaţi ai Parcului Naţional Munţii Apuseni şi localnici.

Cercetările în dosarul accidentului din Apuseni sunt efectuate de procurorii militari din Parchetul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, după ce Parchetul Curţii de Apel Alba Iulia şi-a declinat competenţa, în 4 februarie, din cauză că trebuie audiate persoane din instituţii centrale ale statului cu atribuţii în gestionarea situaţiilor de urgenţă.

Procurorul general al Parchetului Curţii de Apel Alba Iulia, Augustin Lazăr, declara atunci că în cazul accidentului aviatic din Apuseni există „suspiciunea unei conduite culpabile din partea unor persoane care au făcut parte din celulele de criză, persoane care au calitatea de ministru”.

Procurorii din cadrul Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Alba Iulia au făcut cercetarea locului producerii accidentului şi au ridicat mijloace materiale de probă. De asemenea, au fost audiate persoanele rănite în accident, medici de urgenţă, personalul ISU, al Jandarmeriei, personalul silvic, localnicii, pădurarii care au participat la căutări.

În 11 februarie, procurorii Secţiei Parchetelor Militare au dispus, prin ordonanţă, începerea urmăririi penale pentru ucidere din culpă, vătămare corporală din culpă şi neglijenţă în serviciu.

În 17 februarie a fost începută urmărirea penală şi pentru infracţiunile de neluare şi nerespectare a măsurilor legale de securitate şi sănătate în muncă, precum şi pentru încălcarea de către personalul aeronautic civil a îndatoririlor de serviciu.

Administraţia Română a Serviciilor de Trafic Aerian (ROMATSA) a trimis, în urma solicitării venite de la procurorii PICCJ, transcrierile convorbirilor purtate de personalul acestei instituţii, în timpul zborului aeronavei care s-a prăbuşit, la 20 ianuarie, în Munţii Apuseni.

Pe lângă transcrierea convorbirilor, procurorii Secţiei Parchetelor Militare din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie au mai cerut de la ROMATSA şi documente referitoare la briefing-ul meteorologic al zborului, au arătat reprezentanţii Ministerului Public.

De asemenea, anchetatorii au solicitat Serviciului de Telecomunicaţii Speciale fişele de caz referitoare la accidentul aviatic şi procedura urmată de operatorii serviciului 112, de la sesizare şi până la închiderea cazului, potrivit metodologiilor, procedurilor operaţionale şi protocoalelor în vigoare.

Procurorii au trimis o cerere şi Ministerului Transporturilor, prin care solicită punerea la dispoziţie a raportului preliminar întocmit de inspectorii Centrului de Investigaţii şi Analiză pentru Siguranţa Aviaţiei Civile (CIAS).

Conform sursei citate, în dosarul existent la PICCJ, în perioada 10 – 14 martie, au fost audiaţi mai mulţi martori, respectiv personal al Şcolii Superioare de Aviaţie Civilă, precum şi ofiţeri de rang superior din cadrul Jandarmeriei Române şi Inspectoratului General al Aviaţiei Civile.

Între 20 februarie şi 5 martie, alte peste 50 de persoane, între care angajaţi ai Ministerului Afacerilor Interne şi Ministerului Apărării Naţionale, dar şi controlori de trafic aerian, au fost audiate în acelaşi dosar.

Potrivit reprezentanţilor Parchetului instanţei supreme, cele 50 de audieri au avut loc, concomitent, atât la Bucureşti, cât şi în judeţele Alba, Cluj, Mureş şi Bihor.

În acea perioadă, pe lângă angajaţii MAI şi MApN, au fost audiate, de către procurorii Secţiei parchetelor militare, persoane vătămate şi părţi civile, controlori de trafic aerian, persoane din cadrul Şcolii Superioare de Aviaţie Civilă.

Centrul de Investigaţii şi Analiză pentru Siguranţa Aviaţiei Civile (CIAS) arăta că un factor important care a dus la producerea accidentului din munţii Apuseni a fost reprezentat de condiţiile meteorologice nefavorabile din timpul zborului.

sursa: mediafax

Urmăriți Alba24.ro și pe Google News

Comentează

Lasă un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *







Dacă ți-a plăcut articolul:


ȘTIREA TA - trimite foto/video la Alba24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.


Publicitate

ECONOMIE

Ce se întâmplă cu punctul de amendă în 2023. Ministerul Finanțelor pregătește o nouă plafonare. OUG în consultare publică

Publicat

Guvernanții vor să plafoneze și în 2023 valoarea punctului de amendă. Acesta rămâne la același nivel și în 2023  potrivit unui proiect de ordonanță de urgență pus în dezbatere publică la ministerul Finanțelor.

Astfel dacă  ordonanța va fi aprobată de Guvern punctul de amendă va rămâne și anul următor plafonat la nivelul de 145 lei, anunță ministrul Finanțelor.

Punctul de amendă a rămas neschimbat din 2017

În lipsa acestei precizări legislative, punctul de amendă ar fi urcat de anul următor, în contextul în care salariul minim, în funcție de care este stabilită și valoarea punctului de amendă, a fost majorat succesiv în ultimii ani și este pregătit să fie majorat și de la 1 ianuarie 2023.

Legislația prevede că un punct-amendă este 10% din salariul minim brut pe economie, stabilit prin hotărâre a Guvernului.

Plafonarea stabilită de câțiva ani în privința valorii punctului-amendă, în funcție de care se stabilesc toate amenzile rutiere de la noi, va continua și în 2023. Proiect de ordonanță de urgență a fost pus pus marți seara în dezbatere de Ministerul Finanțelor.

Noua plafonare va deveni oficială după ce ordonanța e adoptată și publicată în Monitorul Oficial.

Potrivit Codului rutier (OUG nr. 195/2002), punctul-amendă stă la baza calculului amenzilor rutiere și reprezintă „10% din salariul minim brut”. Ultima oară când a reflectat exact această valoare a fost în 2017.

Începând din 2018, an de an, inclusiv anul acesta, punctul-amendă a fost plafonat de Guvern prin ordonanțe succesive la valoarea din 2017, adică de 145 de lei.

Clasele de sancțiuni prevăzute în Codul rutier:

  • clasa I: două sau trei puncte-amendă (290 sau 435 de lei);
  • clasa a II-a: patru sau cinci puncte-amendă (580 sau 725 de lei);
  • clasa a III-a: de la șase la opt puncte-amendă (de la 870 la 1.160 de lei);
  • clasa a IV-a: de la nouă la 20 de puncte-amendă (de la 1.305 la 2.900 de lei);
  • clasa a V-a: de la 21 la 100 de puncte-amendă (de la 3.045 la 14.500 de lei) ( valabilă doar pentru persoanele juridice )

Citeste mai mult
Publicitate

ECONOMIE

Ce ajutoare primesc pensionarii în 2023 și ce se întâmplă cu pensiile. Alocațiile copiilor se indexează cu rata inflației

Publicat

Valoarea punctului de pensie se majorează, de la 1 ianuarie 2023, la 1.785 lei, de la 1.586, conform proiectului de Ordonanţă de urgenţă publicat pe site-ul Ministerului Finanţelor.

Pensiile cresc, la fel și cele militare, iar unele categorii de pensionari vor primi ajutoare financiare cuprinse între 600 și 1.000 de lei, în funcție de cât de cât de mare este pensia.

Începând cu anul 2024, valoarea se majorează cu rata medie anuală a inflaţiei, la care se adaugă 50% din creşterea reală a câştigului salarial mediu brut realizat, indicatori definitivi, cunoscuţi în anul curent pentru anul calendaristic anterior, comunicaţi de Institutul Naţional de Statistică.

„Majorarea şi data de acordare se stabilesc anual prin legea bugetului asigurărilor sociale de stat”, se menţionează în proiect, potrivit Ziare.com.

Cu cât cresc pensiile militare din 2023

Proiectul prevede că, începând cu 1 ianuarie 2023, pensiile militare de stat ale căror cuantumuri brute recalculate, stabilite şi/sau actualizate, după caz, până la data de 31 decembrie 2017 şi indexate ulterior, în conformitate cu legislaţia în vigoare, aflate în plată la 31 decembrie 2022, se indexează din oficiu.

  • cele de până la 3.000 lei inclusiv se indexează cu 12,5%, fără să depăşească 3.256 lei,
  • cele între 3.001 lei – 4.400 lei inclusiv se indexează cu 8,5%, fără să depăşească 4.687 lei,
  • între 4.401 lei – 5.800 lei inclusiv se indexează cu 6,5%, fără să depăşească 6.103 lei,
  • între 5.801 lei – 7.200 lei inclusiv se indexează cu 5,2%, fără să depăşească 7.518 lei,
  • între 7.201 lei – 8.600 lei se indexează cu 4,4%, fără să depăşească 8.902 lei,
  • şi între 8.601 lei – 10.000 lei se indexează cu 3,5%, fără să depăşească 10.000 de lei.

Ajutoare financiare pentru pensionari, din 2023

Proiectul mai prevede că în anul 2023 se acordă un ajutor financiar pensionarilor sistemului public de pensii, pensionarilor din sistemul pensiilor militare de stat şi beneficiarilor de drepturi prevăzute de legi cu caracter special plătite de casele teritoriale de pensii/casele de pensii sectoriale ale căror venituri lunare sunt mai mici sau egale cu 3.000 de lei.

Acest ajutor va fi astfel:

  • în cuantum de 1.000 de lei, dacă nivelul veniturilor lunare este de până la 1.500 lei, inclusiv,
  • în cuantum de 800 de lei, dacă nivelul veniturilor lunare este între 1.501 lei şi 2.000 lei, inclusiv,
  • în cuantum de 600 de lei, dacă nivelul veniturilor lunare este între 2.001 lei şi 3.000 lei, inclusiv.

Ajutorul financiar se plăteşte în două tranşe, în lunile ianuarie 2023 şi, respectiv, octombrie 2023.

Liderii PSD și PNL se întrec, de două luni, în declarații despre majorarea pensiilor de la 1 ianuarie 2023. Tema a fost lansată în spațiul public de ministrul Muncii, Marius Budăi, la sfârșitul lunii august.

Ciucă: Vouchere sociale pentru pensionarii cu pensii sub 1.700 de lei

”Persoanele care au pensii mai mici de 1.700 de lei vor primi și anul viitor voucherele sociale de 250 de lei, o dată la două luni, pe tot parcursul anului a anunțat premierul Ciucă.

Vom acorda un sprijin de 1.400 de lei pentru plata facturilor la energie, pentru pensionarii cu vârsta de peste 60 de ani şi care au pensii mai mici de 2.000 de lei.

Această sumă va fi împărțită în două tranșe pentru a acoperi cheltuielile din iarna aceasta și din iarna viitoare” a spus Nicolae Ciucă.

Alocațiile vor fi actualizate cu rata inflației

”Am convenit, de asemenea, ca alocațiile de stat pentru copii să fie actualizate cu rata inflației, persoanele cu handicap să primească o a treisprezecea indemnizație, iar indemnizațiile pentru veteranii și văduvele de război să fie actualizate cu rata inflației, începând din 2018, însemnând o creștere totală de aproximativ 30 de procente” a adăugat Ciucă.

Impactul bugetar al acestor măsuri este de 17,5 miliarde e lei.

Citeste mai mult
Publicitate

EVENIMENT

Premierul Ciucă: ”Mi-e teamă de un singur lucru, să nu mor neîmpărtășit”. Ce spune despre candidatura la președinție

Publicat

Premierul Nicolae Ciucă a declarat, joi seara, într-un interviu difuzat de România TV, că îi este teamă doar de un singur lucru, respectiv să nu moară neîmpărtășit.

Este o declarație directă care vizează un anumit tip de public, făcută într-o perioadă, (sărbătorile de Crăciun), în care acest tip de mesaje prinde la oameni, consideră specialiștii în comunicare.

Ciucă a fost întrebat dacă s-a decis în privința posibilității de a candida la prezidențiale.

„În acest moment, există o singură posibilitate: să ne îngrijim de guvernare”, a replicat liderul PNL.

Nicolae Ciucă a precizat că la Sighetu Marmației nu a avut un discurs care să îl profileze drept prezidențiabil:

„La Sighet nu a fost un discurs care să urmărească profilarea unei persoane, a mea, ci pentru profilarea tinerilor în ceea ce trebuie să însemne politica”.

Totuși, Ciucă a susținut vineri la Sighetu Marmației un discurs programatic în fața liberalilor, vorbind despre schimbări doctrinare și un proiect de țară.

De ce se teme premierul României: Să nu moară neîmpărtășit

Întrebat dacă s-ar teme de vreun contracandidat, Nicolae Ciucă a răspuns: „Mi-e teamă de un singur lucru. Nu e de la mine, e de la părintele Cleopa: să nu mor neîmpărtășit, în rest nu are de ce să ne fie teamă”.

Liderul PNL a spus că este o persoană credincioasă, dar „credința nu se împărătșește, credința se trăiește, se arată prin ce facem și dacă facem bine atunci înseamnă să avem credință”.

„Adevărul e lucrul cel mai ușor de făcut și de spus. De multe ori îmi spun și colegii că sunt foarte franc și niciodată nu încerc să îmbrac în ceva ceea ce gândesc. (…) Nu e o slăbiciune”, a mai declarat Nicolae Ciucă.

Citeste mai mult
Publicitate

EVENIMENT

VIDEO: Imagini de la petrecerea AUR la Alba Iulia, cu pâine, slănină, sarmale și cântece patriotice, înainte de congresul național

Publicat

Alianța pentru Unirea Românilor (AUR) se pregătește pentru Congresul Național de la Alba Iulia, cu o petrecere retrasă. Petrecerea are loc la Vila Elisabeta din Alba Iulia.

Au participat câteva sute de membri și simpatizanți AUR, în frunte cu președintele partidului George Simion.

Au fost așteptați cu pâine cu unsoare, sarmale, dar și cartofi copți la jar, iar după lăsarea serii a fost aprins un foc de tabără.

Simion a ținut un discurs în fața celor prezenți, s-au cântat cântece patriotice și s-a discutat, printre altele despre oculta mondială și pandemie.

”Globaliștii n-o să dea niciodată un virus care să-i omoare și pă ei” se aude explicația unuia dintre participanți, care le vorbește celorlalți.

CITEȘTE ȘI: Congres național AUR la Alba Iulia, după 1 Decembrie: Peste 550 de membri din toată țara participă la eveniment. Ce vor discuta

Vineri, 2 decembrie, la Alba Iulia este programat un congres național al celor de la AUR.

În timpul ședinței vor fi adoptate Rezoluția AUR privind starea sistemului sanitar din mediul rural și Strategia politică a partidului pentru anii 2023 – 2024.

Congresul va începe la ora 11:00 și va avea loc în Casa de Cultura a Sindicatelor din Alba Iulia.

Citeste mai mult
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate


Parteneri Romania24.ro, Cluj24.ro, Ardeal24,ro, Botosani24.ro Copyright © 2022 Alba24.ro powered by Independent Media & More. Alba24.ro folosește fluxurile de știri ale agențiilor Agerpres și Mediafax