Connect with us
Publicitate

ACTUALITATE

Dosarul „eroului martir al Unirii”, Ion Arion. Moartea neelucidată a stegarului de la 1 Decembrie 1918


Publicat

STEGAR GARA TEIUSTânărul Ion Arion, considerat „eroul martir al Unirii”, a fost împuşcat de maghiari într-un tren care ducea, în 30 noiembrie 1918, delegaţi din Cluj la Marea Adunare de la Alba Iulia, el fiind cel care purta steagul tricolor al satului său. Cazul a fost cercetat, dar clasat din lipsa dovezilor.

Cea mai controversată poveste legată de Marea Unire din 1918 este cea a tânărului Ion Arion, considerat de istorici „martirul Unirii”, care a murit cu tricolorul în mână, împuşcat de maghiari în timp ce venea la Marea Adunare de la Alba Iulia, cazul fiind cercetat, dar clasat din lipsă de dovezi. Mormântul eroului, aflat într-un cimitir din Alba Iulia, este uitat de autorităţi şi, cu excepţia istoricilor, foarte puţini cunosc povestea ”stegarului martir” al Unirii.

Veteran de război la 24 de ani, Ion Arion era flăcăul mândru ales să poarte steagul tricolor al satului Agriş

Şeful Secţiei de Istorie a Muzeului Naţional al Unirii din Alba Iulia, Tudor Roşu, doctor în istorie şi unul dintre cei care au cercetat cazul lui Ion Arion, spune că tânărul, originar din satul Agriş, comuna clujeană Iara, este considerat atât de istorici, cât şi de personalităţile din 1918 ca fiind „eroul martir al Unirii”.

El a murit, potrivit istoricului, în seara de 30 noiembrie 1918, în timp ce se afla în tren, împreună cu delegaţia satului său, şi mergeau la Alba Iulia pentru a participa la Marea Adunare Naţională din 1 decembrie.

Roşu povesteşte că, în ziua de 30 noiembrie dar şi în ziua de 1 decembrie, căile ferate erau foarte aglomerate şi erau adăugate garnituri de tren suplimentare pentru cei care doreau să ajungă la Alba Iulia.

„Fiecare sat, fiecare comună cu pretenţii a vrut să fie reprezentată la Alba Iulia. În situaţia asta s-a aflat şi satul Agriş din comuna Iara, judeţul Cluj, aflat la graniţa dintre Cluj şi Alba. Agrişenii au trimis o delegaţie de 25 de oameni spre Alba Iulia, care au urcat la Turda în trenul special care mergea spre Alba Iulia. O problemă care s-a pus atunci a fost cine să poarte steagul pe care îl făcuseră fetele din sat, steagul care să îi reprezinte pe agrişeni la Marea Adunare Naţională de la Alba Iulia. Cel ales a fost Ion Arion, un tânăr care, deşi avea doar 24 de ani, era veteran de război, luptase trei ani în primul război mondial şi era venit acasă cu gradul de caporal”, povesteşte Tudor Roşu.

Potrivit istoricului, fiecare sat dorea atunci să aibă o delegaţie de care să fie mândră, iar în fruntea acesteia un bărbat „mândru”, care să poarte steagul realizat de fetele şi femeile din comună.

„Ion Arion este descris, potrivit surselor pe care le avem la dispoziţie, ca fiind un tânăr cu un fizic impresionant, înalt şi voinic, chiar cu o statură considerată herculeană. Surse istorice ne spun că Ion Arion a jurat atunci să nu lase steagul din mână decât cu preţul vieţii”, spune Roşu.

Potrivit acestuia, situaţia în Transilvania era încă tensionată deoarece războiul nu se încheiase de mult şi trecuseră doar 20 de zile de la semnarea armistiţiului.

De asemenea, pe căile ferate erau mari probleme pentru că erau garnituri de trenuri staţionate sau în mişcare, care ducea în retragere spre Ungaria trupe maghiare şi germane, cu echipamente militare.

mormant ioan arion„Pe de altă parte, pentru români era o mare sărbătoare şi în timpul deplasării spre Alba Iulia trenurile opreau perioade mai lungi de timp în diferite gări, unde delegaţii coborau cu fanfare şi se prindeau în hora unirii. În tabăra cealaltă, maghiarii sau trupele de husari nu priveau cu ochi buni aceste manifestări de bucurie. La fel s-a întâmplat şi în gara din Teiuş, când trenul în care se afla şi Ion Arion cu delegaţia din Agriş s-a pus în mişcare, a început un foc încrucişat asupra garniturii, din mai multe direcţii de la etajul superior al gării din Teiuş, dar şi dintr-un tren blindat german staţionat. Tirul a însoţit trenul pe o distanţă de doi kilometri de la plecare. În momentul acela, s-a strigat «Avem un mort în tren». Era vorba de Ion Arion, care a fost nimerit de două gloanţe şi a decedat la scurtă vreme”, explică Tudor Roşu.

Potrivit acestuia, trenul a ajuns în aproximativ o oră la Alba Iulia, însă Ion Arion era deja mort.

„Când trenul a ajuns la Alba Iulia, Ion Arion era deja mort, trupul său a fost depus pe catafalc la biserica din cartierul Maieri, în zona gării din Alba Iulia. Ulterior, a fost înmormântat în cimitirul Maieri, la 2 decembrie 1918, după un ceremonial special la care au participat diverse personalităţi ale vremii. Există şi o fotografie realizată de Samoilă Mârza cu sicriul deschis al lui Ion Arion. Cel care a oficiat slujba religioasă a fost Florian Rusan, preotul paroh din Maieri, un preot cunoscut la vremea respectivă, cel care s-a şi îngrijit ulterior de ridicarea monumentului funerar şi de organizarea parastaselor”, afirmă Tudor Roşu.

Asasinarea lui Ion Arion, cercetată de autorităţile maghiare şi române

Istoricul Tudor Roşu afirmă că în cazul uciderii lui Ion Arion a fost deschisă o anchetă, care în primă fază a fost derulată de autorităţile maghiare, mai exact un procuror maghiar de la Cluj-Napoca.

„A fost deschisă o anchetă în acest caz, iar procurorul maghiar nu a dat prea multă atenţie acestui caz, opinând că – deşi nu era loc de opinii într-un astfel de caz – românii au provocat tensiuni şi ei ar fi fost cei care i-au provocat pe maghiari. Astfel, nu a incriminat în niciun fel fapta propriu-zisă”, explică Roşu.

Cazul s-a redeschis mai târziu, în 1919, iar, potrivit acestuia, a existat chiar un suspect, pe numele Iuliu Andrasi, un frânar din Gara Teiuş.

De asemenea, au existat suspiciuni care au planat şi asupra unui căpitan de husari, Gaspar Varadi.

„A existat şi o suspiciune care a planat asupra unui căpitan de husari, Gaspar Varadi, care a murit în urma unui schimb de focuri în zona podului de la Mihalţ. Cert este că nu a existat un suspect care să fie demonstrat ca fiind autorul crimei. Oricum, focul a pornit din mai multe direcţii, după toate sursele istorice”, spune Tudor Roşu.

La rândul său, şeful Serviciului Judeţean al Arhivelor Naţionale Alba, Dana Zecheru, spune că dosarul privind uciderea lui Ion Arion se află în prezent în arhiva instituţiei, fiind preluat de la instanţele judecătoreşti care au cercetat cazul.

„Dosarul legat de uciderea lui Ion Arion, cel considerat martirul Unirii, este deţinut de Arhivele din Alba în fondul Tribunalul Alba. Este un dosar din 1919, dar nu este un dosar care se termină foarte clar (…) Dosarul are aproximativ 80 de file şi cuprinde în primul rând declaraţii ale martorilor, atât în limba română, cât şi în limba maghiară pentru că la un moment dat au existat anchetatori de ambele etnii, dar şi hotărâri atât ale Procuraturii din Cluj, cât şi ale Tribunalului din Alba Iulia. Toate aceste hotărâri nu dau nicio hotărâre definitivă, se constată, cel puţin de către Tribunal, că a existat fapta, dar nu s-au dovedit vinovaţii”, explică Dana Zecheru.

Potrivit acesteia, în dosarul care reuneşte, de fapt, dosare ale mai multor instituţii care au cercetat cazul este vorba şi despre unul dintre membrii Gărzii Maghiare care staţiona în Gara Teiuş şi care a fost şi el cercetat pentru uciderea stegarului Ion Arion.

„Au fost declaraţii ale martorilor, atât dintre cei care au fost de faţă în momentul respectiv, cât şi dintre cei care au aflat de la cei de faţă despre ce s-a întâmplat. Deşi iniţial toate declaraţiile îl prezentau ca şi vinovat pe acel membru al Gărzii Maghiare, Procuratura Regală din Cluj a stabilit că declaraţiile nu sunt foarte concludente şi că nu există dovezi palpabile cum că cineva l-ar fi împuşcat pe românul care venea spre Alba Iulia sau că cineva ar fi tras către trenul care ducea românii spre Alba Iulia, deşi găurile de gloanţe au fost dovezi clare. Nici procuratura română şi instituţiile româneşti care au continuat cercetarea nu au reuşit să stabilească vinovatul, deşi martorii au declarat că la ordinul comandantului Gărzii Maghiare s-a tras către trenul care pornea spre Alba Iulia”, spune Dana Zecheru.

Dosarul uciderii lui Ion Arion cuprinde însemnări şi declaraţii chiar şi din 1920, iar un raport de atunci al Procuraturii Alba Iulia precizează: „În contra inculpatului Iuliu Andrasi ridic acuza pentru crima de asasinare comisă în gara Teiuş, la 30 noiembrie 1918, asupra trenului de persoane care vinea la adunarea naţională Română la Alba Iulia, după vagonul de poştă fiind adăpostit în mai multe rânduri cu intenţiunea precujetată a împuşcat asupra decedatului Ioan când acesta ţinea în mână steagul tricolor românesc, în urma cărei împuşcături a murit subit”.

După 96 de ani, mormântul lui Ion Arion pare a fi uitat de autorităţi

Mormântul lui Ion Arion se află în Cimitirul Maieri din Alba Iulia, însă atât eroul martir, cât şi locul în care se odihneşte par să fi fost uitaţi de autorităţi.

Mormântul este acoperit în aceste zile de ultimele frunze de toamnă târzie, iar pe lespedea tocită de ani se vede o candelă veche şi o floare uscată, dovadă că există cineva care şi-a mai adus aminte de fostul stegar.

Istoricul Tudor Roşu spune că mormântul şi piatra funerară au fost amenajate prin implicarea preotului Florian Rusan, cel care a fost în 1918 parohul bisericii din Maieri, unde a fost depus corpul neînsufleţit al lui Ion Arion.

Potrivit lui Tudor Roşu, preotul s-a şi îngrijit ulterior de ridicarea monumentului funerar, primind o parte din bani de la statul român, dar şi de organizarea parastaselor.

Pe piatra de funerară a mormântului preotul a scris „Ion Arion – din comuna Agriş Iara, ucis mişeleşte de Garda Maghiară în Gara Teiuş în drum spre Marea Adunare ţinută în Alba Iulia la 1 decembrie 1981. Naţiunea recunoscătoare”.

Despre stegarul martir a vorbit mai târziu, în scrierile sale, şi Vasile Goldiş, una dintre personalităţile marcante ale Unirii din 1918, care spunea: „În opinia publică românească s-a împământenit credinţa că Adunarea Naţională de la Alba Iulia s-a desfăşurat fără nicio jertfă de sânge. Inexact. Adunarea Naţională de la Alba Iulia şi-a avut martirul său. În preziua învierii naţionale, din toate părţile Ardealului grăbeau trenurile tixite de români spre Alba Iulia. Sosise un tren lung dinspre Cluj la Teiuş, în uşa unui vagon flăcăul Ioan Arion, înalt şi voinic, ca Făt-Frumos din poveşti, fâlfâia cu mândrie tricolorul românesc al Ardealului. Trenul se opri. În acel moment ploaia de gloanţe izbi în vagoane. O ceată de unguri înarmaţi se furişase pe acoperişul şi în podul clădirilor din staţiune. Ioan Arion fu lovit drept în inimă. Căzu mort în braţele camarazilor. Trupul lui neînsufleţit a fost adus la Alba Iulia şi aşezat în biserica ortodoxă, de unde i s-a făcut înmormântarea Luni, în 2 Decembrie. În sicriul deschis rana era descoperită şi se vedea încă sângele închegat deasupra inimii. Adânc emoţionat, ca niciodată în viaţa mea, dinaintea de vremi cernitului iconostas al bisericuţei, i-am mulţumit pentru jertfa sângelui său vărsat pe altarul libertăţii. Acum odihneşte în cimitirul de sub cetatea lui Mihaiu: un modest monument veghează la căpătâiu (…)”.

Istoricul Tudor Roşu susţine că Ion Arion nu a fost singura victimă a evenimentelor din 1 decembrie 1918, însă doar despre el a relatat presa vremii şi a stârnit atenţia personalităţilor politice de atunci. Potrivit lui Roşu, chiar şi în trenul în care a fost ucis Ion Arion a mai fost un rănit care a murit ulterior, însă despre care nu sunt foarte multe relatări istorice.

Cazul uciderii lui Ion Arion este încă un mister, iar ultima decizia a fost dată în 1921, de Curtea de Apel Cluj, care stabilea că nu a fost găsit niciun vinovat în acest caz deoarece probele şi declaraţiile martorilor nu ar fi concludente.

sursa: mediafax

Citește și 24 ianuarie 1859: „Mica Unire”, primul pas spre România. Cum s-a făcut Unirea Principatelor Române sub domnia lui Cuza.



ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Alba24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.

Comentează

Lasă un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *


Publicitate

ACTUALITATE

Gheorghe Beleiu, candidatul PRO România la Primăria Alba Iulia: La ce le folosește unora un vot în PLUS? (P)

Publicat

Gheorghe Beleiu, candidatul Pro România pentru funcția de primar al municipiului Alba Iulia se arată contrariat de modul în care sunt abordate unele sondaje online apărute în spațiul public.

Beleiu susține că profesioniști din domeniul IT&C i-au semnalat că, prin anumite tertipuri tehnice, un utilizator are posibilitatea să voteze cu același candidat de nenumărate ori, influențând rezultatul final în favoarea aceluia.

„Sunt situații când se lansează un sondaj care vrea să măsoare intenția de vot pentru funcția de primar al municipiului sau al orașului X. În mod normal softul dă posibilitatea ca un utilizator să voteze o singură dată apoi, la o nouă încercare să i se comunice printr-un mesaj că s-a votat deja de pe respectivul dispozitiv.

Cu toate acestea, există anumite persoane din anumite partide care încurajează frauda electronică, atrăgând indivizi care știu debloca sistemul de siguranță votând de mai multe ori.

Mă întreb cui servește un rezultat manipulat, care se află departe de adevăr? Și mă mai întreb un lucru, dacă aceste persoane ar avea posibilitatea să voteze la alegeri de mai multe ori, oare ce ar face?”, a declarat avocatul Gheorghe Beleiu.

Pro România Alba

Citeste mai mult
Publicitate

ACTUALITATE

Sfânta MARIA MARE. Ce NUME se sărbătoresc în 15 August şi semnificaţiile acestora

Publicat

sfantul

Aproximativ 2,2 milioane de români își serbează onomastica în 15 august, de Sfânta Maria Mare. Dintre aceștia, în jur de 1,8 milioane de persoane sunt femei. Cele mai multe poartă numele Maria (circa 1.400.000), aproximativ 270.000 se numesc Mariana și în jur de 51.000, Marinela.

Citește și MESAJE de Sfânta Maria 2020. Felicitări și urări pentru prieteni, familie şi cunoscuţi, de ziua numelui

Numele Maria provine din ebraică și înseamnă cea iubită, cea îndrăgită.

În aramaică, Maryam inseamna „doamnă”, „stăpână”. După Fericitul Ieronim, în ebraică, numele s-ar compune din mar, ce inseamna „picătura” plus yam ce înseamnă „mare”, deci „picătura de apă de mare”.

Dar numele evreiesc Maryam sau Miryam ar putea fi şi de străveche origine egipteană, trăgându-se din verbul mri, „a iubi”, cu sufixul afectiv ebraic – am, deci „cea dragă”, „cea iubită”.

Alte nume sărbătorite de Sfânta Maria

Alte nume care se sărbătoresc la 15 august sunt:  Mari, Meri, Marioara, Măriuța, Marița, Mara, Mariana, Ana Maria, Marilena, Marina, Marinela, Marița, Marusia, Măriuca, Maricica, Mia, Mimi, Mioara, Marian, Marin, Marinel.

Unele persoane sărbătoresc numele Marius cu ocazia Sfintei Maria, altele nu. Unii zic că “Marius” este un derivat din Maria, alţii că nu are nici o legătură şi că vine de fapt de la zeul Mars şi asta face din ei adevăraţi războinici.

Răspândit în aproape toată Europa, dar mai ales în Italia, Franţa, Spania şi Portugalia, numele de Marius reproduce vechiul nume gentilic roman – Marius.

Acest nume a devenit celebru în epoca republicană datorită lui Caius Marius, un vestit om de stat şi comandat militar. Încercând să lămurească pe deplin originea şi semnificaţia acestui nume, cercetătorii au ajuns la concluzia că el se apropie de cuvântul etrusc “maru”, care era numele unei funcţii şi care iniţial a avut înţelesul de “om, individ”.

Există păreri care susţin că el ar putea fi apropiat şi de radicalul indo-european “mer mor”, cu înţelesul de “bărbat tânăr, femeie tânără”, care se întâlneşte şi în limba latină “maritus” (“căsătorit, soţ”, de la verbul “marito” – “a se căsători”).

Contrar aparenţelor, numele de Marius nu are nicio legătură cu binecunoscutul nume de Maria, aşa cum greşit se crede.

Acest nume nu îşi datorează recunoaşterea datorită influenţei creştine, ci mai ales datorită faptului că a fost reluat direct din istoria romană în epoca Renaşterii şi a devenit rapid foarte utilizat în perioada revoluţiilor democratice bugheze (mai ales din Franţa).

 

Citeste mai mult
Publicitate

EVENIMENT

Opticline devine ”Dr. Holhoș – Rețea de oftalmologie” (P)

Publicat

„Dr. Holhoș – Rețea de oftalmologie” este noul nume al rețelei Opticline – Dr. Holhoș Teodor. Prezentă de aproape 10 ani în județul Alba, rețeaua fondată de medicul chirurg oftalmolog, dr. Teodor Holhoș, s-a dezvoltat în ultimii ani la nivel regional, numărând în prezent 3 clinici în 3 județe și 12 optici medicale.

Noua identitate Dr. Holhoș se aliniază cu viziunea de dezvoltare pe termen lung, aducând o nouă imagine de brand, un nou nume și un nou design interior.

În spate este aceeași echipă de profesioniști, în frunte cu dr. Teodor Holhoș, care are alături acum o echipă de medici oftalmologi, pentru realizarea consultațiilor de specialitate. Toate intervențiile chirurgicale sunt efectuate în continuare doar de către dr. Holhoș.

Noua identitate pune în centrul atenției noul nume, și incorporează valorile brandului actual, având în vedere și viitoarele proiecte care includ realizarea unui spital oftalmologic privat, în Alba Iulia, și extinderea rețelei și în Sibiu.

”Noua identitate vine ca o continuare firească a dezvoltării rețelei noastre. Echipa de medici a crescut concomitent cu creșterea cererii de servicii oftalmologice de specialitate, iar toate acestea trebuie să se reflecte și în imaginea pe care o proiectăm. Suntem mândri de ceea ce am realizat în aproape 10 ani și suntem deosebit de bucuroși de numărul mare de pacienți care văd bine cu ajutorul nostru – peste 52.000 pacienți în total, și peste 10.000 operații efectuate până acum. Sunt cifre care ne motivează în fiecare zi, și care susțin noua imagine Dr. Holhoș.”, a declarat dr. Teodor Holhoș.

Prima locație semnată cu noul nume și design este noua optică medicală de la Aiud, un proiect început acum câteva luni. Cu un sediu nou și un spațiu mai generos decât prima optică deschisă în Aiud, noua locație va oferi servicii de consult oftalmologic, în premiera la Aiud, pe lângă cele de consult optometric. Doamna doctor Alexandra Ticle, medic oftalmolog și oftalmopediatru va oferi consultații de specialitate pacienților din Aiud. De asemenea, punem la dispoziția pacienților noul standard în tehnologia de măsurare a dioptriilor, precum și aparatură de înaltă precizie pentru verificarea parametrilor ramei de ochelari.

Citeste mai mult
Publicitate

EVENIMENT

Serbia cere test PCR negativ la intrarea în ţară pentru români, din 15 august. Noi măsuri anunțate și în Grecia, de luni

Publicat

Cetăţenii străini care sosesc în Serbia din România, Bulgaria, Croaţia şi Macedonia de Nord vor trebui să prezinte un test negativ pentru coronavirus, au anunţat vineri autorităţile de la Belgrad.

Măsura va intra în vigoare sâmbătă, 15 august. Testul, care va trebui să fie un test PCR, trebuie să fie efectuat cu mai puţin de 48 de ore înainte, a declarat epidemiologul şef sârb Darija Kisic Tepavcevic. Intrările în Serbia dinspre Ungaria, Bosnia şi Kosovo rămân nerestricţionate.

Citește și Reguli de călătorie: 24 de țări din Europa au restricții pentru români. Carantină, la întoarcerea în țară din alte 41 de state

Serbia are în mod persistent un număr ridicat al noilor infecţii cu coronavirus, media zilnică a săptămânii trecute fiind de circa 250 de noi cazuri de COVID-19, dar autorităţile sanitare insistă că situaţia este stabilă şi se ameliorează uşor.

Noi măsuri anti-COVID anunțate și în Grecia

Începând cu data de 17 august, măsura prezentării unui test molecular negativ pentru infecţia cu SARS-CoV-2, prelevat cu 72 ore înainte de momentul intrării pe teritoriul Republicii Elene, se va aplica tuturor categoriilor de persoane care intră în această ţară, pe cale terestră şi maritimă, prin toate punctele de trecere a frontierelor cu statele vecine, inclusiv Kulata-Promachonas, a anunțat Ministrul Afacerilor Externe.

sursa: agerpres.ro

Citeste mai mult
Publicitate
Publicitate

Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate