Dosarul retrocedării Bibliotecii Batthyaneum: Arhiepiscopia Romano-Catolică Alba Iulia a depus traducerea testamentului

Procesul privind proprietatea Bibliotecii Batthyaneum din Alba Iulia şi colecţiilor sale valoroase va intra în cea a doua parte a derulării după ce şi Arhiepiscopia Romano-Catolică de depus, la termenul din 17 ianuarie 2017, propria versiune asupra testamenului episcopului Ingatius Batthyany.

Traducerea a fost realizată de profesorul Buzogany Desideriu de la UBB Cluj-Napoca, expert propus de instituţia religioasă şi acceptat de instanţa de la Curtea de Apel Alba Iulia.

La un termen din luna noiembrie, a fost depusă traducerea realizată de profesorul Ioan Aurel Pop, rectorul UBB, pentru Biblioteca din Alba Iulia. Arhiepiscopia Romano-Catolică a adus atunci obiecţii cu privire la traducerea din limba latină a testamentului contelui Ignatius Batthyany în anul 1798, prin care acesta a donat, Provinciei Transilvania şi Bisericii, Biblioteca şi Institutul astronomic Batthyaneum. Decizia privind cele două traduceri va fi luată de instanţă, iar o sentinţă finală va aparţine, cel mai probabil, Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie.

Vezi Blocaj lingvistic la retrocedarea Bibliotecii Batthyaneum. O nouă amânare pe motiv că nu se înțelege textul tradus de Ioan Aurel Pop

Deocamdată nu s-a luat în discuţie niciuna dintre cele două traduceri prezentate, judecătorii oferind celeilalte părţi – Biblioteca Naţională a României, prin Biblioteca Batthyaneum – posibilitatea să analizeze traducerea şi să formuleze obiecţii.

Vezi şi Dosarul retrocedării Bibliotecii Batthyaneum. Instanța a admis propunerea de specialiști care să traducă testamentul contelui Ignatius

Procesul de la Curtea de Apel Alba Iulia se va prelungi şi pentru că dosarul va fi preluat de la 1 februarie 2017 de un alt judecător, cel investit în prezent cu soluţionarea cauzei urmând să se pensioneze.

Arhiepiscopia Romano-Catolică solicită la Curtea de Apel Alba Iulia anularea unei decizii prin care Comisia specială de retrocedare a unor bunuri imobiliare care au aparţinut cultelor religioase din România a respins cererea acesteia de retrocedare a Bibliotecii Batthyaneum, precum şi a bunurilor mobile, pe motiv că aceasta nu a făcut dovada dreptului de proprietate asupra clădirii la data preluării acesteia de către statul român. Curtea de Apel Alba Iulia a admis, în cadrul procesului, o cerere a Arhiepiscopiei Romano-Catolice şi a Bibliotecii Naţionale a României în calitate de intervenient, pentru numirea celor doi specialişti care să traducă în limba română testamentul episcopului Batthyany.

Reprezentanţii Bibliotecii Batthyaneum din Alba Iulia au depus la dosar o copie după testamentul contelui Ignatius Batthyany în limba latină, documentul fiind proba principală pe baza căreia instanţa va decide cu privire la proprietatea instituţiei din Alba Iulia, motiv pentru care s-au solicitat specialişti în limba latină.

Instanţa a mai cerut Bibliotecii Naţionale depunerea la dosar şi a unei copii după inventarul bunurilor mobile care au fost preluate de Statul Român de la Fundaţia Batthyaneum. Arhiepiscopia Romano-Catolică solicită anularea unei hotărâri din septembrie 2015 a Comisiei Speciale de Retrocedare din subordinea Guvernului, prin care s-a respins cererea de retrocedare a bibliotecii. Comisia guvernamentală a motivat decizia de respingere prin faptul că ”solicitanta nu a făcut dovada dreptului de proprietate asupra imobilului în cauză la data preluării de către stat”.

Cele două instituţii sunt părţi principale în dosar, iar ca intervenienţi sunt Biblioteca Naţională prin filiala Batthayaneum din Alba Iulia, Ministerul Culturii şi Ministerul Public.