Connect with us
Publicitate

ACTUALITATE

Două microhidrocentrale pe râul Cugir, finalizate de un investitor privat, cu peste 11,7 milioane lei. Vor produce energie de 9,9 MW/h

Publicat

Două amenajări hidroenergetice în amonte de barajul de la Canciu, la 40 de kilometri de Cugir, lângă DJ 704 şi pe pârâul Boşorog au fost recepţionate recent, în prezenţa administraţiei locale. Investiția aparţine unei firme din Cluj Napoca și este estimată la valoarea de peste 11.700.000 lei.

SC „Rott Haus Consulting” SRL Cluj Napoca a investit aici 11.763.329 lei. Cele două microhidrocentrale au în total o putere instalată de 2,25 MW şi o producţie estimată de energie de 9,9 MWh, care va fi furnizată în sistemul naţional energetic.

Firma din Cluj a construit amenajarea hidroenergetică pe baza autorizaţiei de construcţie eliberată de Primăria Cugir, iar suma care urmează să intre în visteria Cugirului reprezintă regularizarea taxei de autorizaţie, conform Legii 50/1991.

Iniţial, proiectul de amenajare hidroenergetică de pe Râul Mare – Cugir prevedea construcţia a şase microhidrocentrale. Investitorul a renunţat la patru dintre acestea (două în aval de barajul de la Canciu şi încă două pe pârâul Boşorog) pe motiv că unele condiţii impuse prin autorizaţia de construcţie anulau şansele de a obţine finanţare. Era vorba de anuimite restricţii de debit prin care administraţia locală din Cugir intenţiona să protejeze habitatul peştilor, referitor la care şi-au manifestat îngrijorarea asociaţiile de pescari din oraş. Investitorul s-a angajat să protejeze fauna piscicolă din Râul Mare, amenajând topliţe pe lângă baraj, pentru migrarea peştilor pe cursul de apă.

Amenajarea hidroenergetică a fost recepţionată de o comisie formată din reprezentanţii „Rott Haus Consulting”, Ioan Raţiu şi Tiberiu Rusu, primarul oraşului Cugir, Adrian Teban, directorul Sucursalei Sebeş a SC „Hidroconstrucţia” S.A, Dorel Peciu Florianu, directorul Apa CTTA Cugir, Mircea Ţîrlea. Au participat şi reprezentanţi de la Agenţia pentru Protecţia Mediului Alba, Ocolul Silvic Sâpcea, constructori, proiectanţi.

Ionela MARA

Urmăriți Alba24.ro și pe Google News

Comentează

Lasă un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *







Dacă ți-a plăcut articolul:


ȘTIREA TA - trimite foto/video la Alba24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.


Publicitate

ACTUALITATE

Comunicat deputatul PSD, Radu Tuhuț: Fonduri europene în valoare de aproape 400 mil. euro pentru sprijinirea agriculturii

Publicat

Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, condus de ministrul social-democrat Petre Daea, a prevăzut în Planul Național Strategic 2023-2027 două forme de sprijin pentru agricultura românească în valoare totală de 391,4 milioane euro.

Astfel, 367.3 milioane euro reprezintă sprijinul acordat fermierilor afectați de pierderile de producție, ca urmare a fenomenelor climatice nefavorabile, între care și seceta extremă.

24.1 milioane euro reprezintă sprijinul acordat fermierilor pentru acoperirea unui procent din primele de asigurare a culturilor.

Aceste fonduri reprezintă instrumente de gestionare a riscurilor din agricultură pentru perioada 2023-2027.

PSD rămâne alături de cei care lucrează în agricultură și sunt afectați de lipsa precipitațiilor ori alte cauze care conduc la scăderea producției.

Fenomenele meteorologice extreme afectează producătorii agricoli, determinând pierderi de recoltă, cu impact major asupra eficienței economice a fermelor și a securității alimentare.

Spre exemplu, în anul 2022 fenomenul de secetă extremă a afectat peste un milion de hectare, conducând la pierderi însemnate de producție și determinând un efort bugetar de peste 365 milioane lei, necesar pentru compensarea pierderilor înregistrate de fermieri numai pentru culturile înființate în toamna anului 2021.

Aceste fenomene au devenit în ultima perioadă tot mai problematice. Ministerul Agriculturii a considerat, astfel, pe bună dreptate, că se impune crearea unui mecanism care să permită fermierilor predictibilitate în recuperarea cheltuielilor efectuate în cazul culturilor calamitate. Necesitatea mecanismului a fost determinată și de faptul că valoarea despăgubirilor cuvenite fermierilor care s-au confruntat cu aceste fenomene nu poate fi prognozată și prevăzută în bugetul de stat.

Deputat PSD de Alba, Radu Marcel Tuhuț

Citeste mai mult
Publicitate

EVENIMENT

Start în finala circuitului şahist Grand Prix România de la Alba Iulia. Cel mai puternic turneu de şah organizat vreodată în Alba

Publicat

Cel mai aşteptat eveniment al Festivalului Internaţional al României la Şah organizat de Federaţia Română de Şah şi Consiliul Judeţean Alba a debutat luni, 5 decembrie, la Hotel Transilvania din Alba Iulia.

Reunind la start 16 dintre cei mai buni jucători de şah din România, se va desfăşura pe parcursul a două zile în care participanţii vor juca într-o primă fază în 4 grupe preliminare, urmând ca apoi să se desfăşoare meciurile directe din sferturile de finală, seminifinale şi finală, care vor decide poziţiile în clasamentul final.

Festivitatea de deschidere a fost onorată de prezenţa lui: Ion Dumitrel, preşedintele Consiliului Judeţean Alba, Marius Haţegan, vicepreşedinte al Consiliului Judeţean Alba, Nicolae Albu, prefectul judeţului Alba, Marcel Florea, director general Florea Grup.

Din partea Federaţiei Române de Şah au participat vicepreşedintele Alin Berescu, secretarul general Gabriel Grecescu şi membrii Consiliului Director al F.R.Şah Marius Ceteraş şi Alin Câmpeanu.

Componenţa celor patru grupe este următoarea:

Grupa A – David Gavrilescu, Andrei Istrăţescu, Andrei Filip şi Alessia Ciolacu

Grupa B – Bogdan Deac, Mircea Pârligras, Gergely Szabo şi Filip Magold

Grupa C – Marius Manolache, Irina Bulmaga, George Stoleriu şi Lucian Filip

Grupa D – Constantin Lupulescu, Mihnea Costachi, Alexandru David şi Ioan Cosma

Startul primei runde s-a dat după efectuarea primei mutări în mod festiv la fiecare din cele patru grupe preliminare.

Preşedintele Consiliului Judeţean Alba, Ion Dumitrel, a mutat pentru tânărul maestru internaţional David Gavrilescu, locul 1 în circuitul Grand Prix România după cele 5 etape preliminare, prefectul judeţului Alba,  Nicolae Albu, a mutat pentru marele maestru internaţional Gergely Szabo, antrenorul echipei naţionale feminine a României, Marcel Florea, directorul general Florea Grup a mutat pentru Irina Bulmaga, lidera echipei feminine a României, iar vicepreşedintele Consiliului Judeţean Alba, Marius Haţegan, a efectuat prima mutare pentru favoritul publicului albaiulian, Mihnea Costachi.

Meciurile din grupe se dispută luni 5 decembrie între orele 9.30-12.30 şi 16.00-19.00. Primii doi din fiecare grupă se vor califica pentru sferturile de finală, programate marţi 6 decembrie de la ora 9.30, semifinalele urmând a începe la ora 11. Marea finală a circuitului este programată marţi de la ora 16.

Accesul publicului pasionat de şah este permis atât în sala de joc, cât şi în studioul din care se vor transmite live partidele. Turneul poate fi urmărit live şi pe pagina de Facebook a Federaţiei Române de Şah facebook.com/FRSah.ro.

Seria de evenimente şahiste organizate în judeţul Alba se va încheia cu Gala Şahului Românesc, programată marţi 6 decembrie de la ora 18, eveniment în cadrul căruia vor fi premiaţi cei mai buni şahişti români ai anului 2022.

Citeste mai mult
Publicitate

BLAJ

„Podul minciunilor” din Blaj, o deschidere nouă spre mobilitate. Care este originea denumirii sale

Publicat

Ani de zile, un pod destul de uzat cu o vechime de peste jumătate de secol a făcut legătura dintre două părți importante ale Blajului. Localnicii îl cunosc sub denumirea de „Podul Minciunilor”.

Însă, odată cu creșterea numărului de autoturisme din localitate și al celor aflate în tranzit, în ciuda tuturor eforturilor depuse pentru fluidizarea traficului din zonă (inclusiv prin semaforizare), tot nu se găsise o rezolvare.

Astfel că edilul orașului împreună cu consilierii săi, luaseră decizia înțeleaptă ca decât să reabiliteze o structură ce ar fi necesitat alte multe intervenții și investiții în timp, să dărâme vechiul pod pentru a construi unul mai „trainic și mai frumos”, a explicat directorul CNIPT Blaj, Ciprian Vestemean.

„Astfel că, după mai mult de cinci ani de zile cu cereri peste cereri și lupte necontenite pentru ca podul să treacă în patrimoniul localității, visul a început să prindă contur în toamna anul 2020.

Imediat ce municipalitatea a preluat pasajul de la SNCFR, Primăria a și demarat procedura de selecție prin concurs a firmei care avea să se ocupe de realizarea noii construcții.

Câștigătorul licitației de proiectare și execuție al podului, RETTER Projectmanagement SRL (din Șelimbăr), a început lucrările la data de 28 martie 2022.

Și iată că la doar opt luni de la demararea acestora, joi, 1 Decembrie 2022, începând cu ora 16:00, se redeschide circulația rutieră și pietonală.

Dar, pentru că bucuria trebuie trăită și împărtășită în mod festiv, „Podul Minciunilor” va fi inaugurat oficial Luni, 5 Decembrie, începând cu ora 18 printr-un „Concert pe pod”.

Prima ediție se dorește a deveni startul unei manifestări tradiționale celebrate anual în ajunul „Târgului Căciulilor”, care are loc în data de 6 Decembrie de câteva sute de ani în mica urbe.

Noul pasaj, cu portalurile sale arhitecturale de 22 de metri înălțime, care semănă parcă cu niște brațe impresionate care îmbrățișează ori susțin podul din văzduh, sunt ancorate de numeroase frânghii metalice iluminate care noaptea îi vor da o imagine aparte.

Trecerea peste calea ferată are cinci benzi de circulație rutieră și două benzi pentru circulația pietonală, trotuare acoperite, luminate și încălzite.

Blajul se mândrește de acum cu o nouă capodoperă arhitectonică, cu o structură unică în România, care va duce pe mai departe poveștile ce ne leagă de generațiile trecute care odinioară se opreau pe acest pod al „minciunilor”.

Unii, pe bună dreptate, se vor întreba de ce a primit această denumire, poate bizară! Momentul inaugurării ne dăruiește oportunitatea de a ne întoarce în timp…

Și iată că, în vremurile pe când domnii învățați din Mica Romă nu prea aveau timp a se îndeletnici de cele ale plugăritului, ci interes numai pentru carte și aprofundarea învățăturilor înțelepte, țăranii harnici din zonă aveau datorită lor și al studioșilor de aici, o piață de desfacere largă.

Și nu veneau în târgul Blajului doar pentru a-și vinde marfa în piața mare a orașului din fața Catedralei ctitorite de Inochentie, ci și pentru a le aduce bunătăți domnilor vestiți.

Veneau și ei cum puteau… per pedes apostolorum sau cu niște căruțe ca vai de ele, că numai vlădica Vasile avea o trăsură mai de seamă.

Și urcându-se câți puteau în carele de lemn trase de cai obosiți, trecând prin gropi și glod, ba mai și alunecând câte unul pe dinafară, se rugau numai să (mai) ajungă o dată. Și nu era ușor! Dar ce puteau face? Din acestea trăiau și „domnii” de la Blaj și amărâții de ei!

Și ajungând de prin Sâncel, de la Pănade ori de mai departe, la intrarea în localitate, treceau peste un pod de lemn masiv pe sub care curgea o lungă linie ferată.

Podul era destul de vechi și unii spuneau că pe sub el trecură în timp multe „care cu foc” și chiar familia regală care uneori se oprea pentru odihnă și refacere aici în capitala culturală a neamului.

Pe acest pod își dădeau întâlnire mai pe la amiază, ca fiecare să aibă timpul potrivit pentru a-și duce desagii ba pe la piață, ba la copii veniți aici să învețe carte, ba pe la „domnii” abonați la bunătățile lor.

Și mergeau iute peste tot, dar zăboveau mereu în casele răcoroase ale domnilor profesori; imobile frumoase, unele pictate, cu porți sculptate, cu multe camere, înalte, dichisite cu portrete și picturi și mobilate cu stil. Și-și holbau ochii la noutăți și se minunau de câte mai existau în lume.

Și venind ei gânditori înapoi spre locul de întâlnire, până ce să ajungă pe pod și camarazii lor, își aruncau ochii în zare ba spre piscurile munților Făgăraș, ba spre dealurile frumoase ce împrejurau Blajul și-l protejau mereu de urgiile naturii.

Iar când începeau a se aduna și numai două guri împreună, începeau a-și spune of-ul de acasă, bucuriile și întristările și, mai ales, ce mai văzuseră ei prin curțile și casele domnilor. Uneori exagerau intenționat, mai ales când vedeau mirarea interlocutorului ori pentru a fi mai presus decât ceilalți; că „domnii” lor erau mai avuți sau mai cu soi decât ai altora.

Și astfel se nășteau cine știe ce povești, cum că „domnii” de la Blaj o duceau bine, că erau mari bogătani decât alții și aveau numai „luxuri” în casele lor mari.

Așa se ducea vorba din gură în gură și data viitoare mai primea câte un capitol. Pe acest pod, multe minciuni se nășteau…

O altă legendă urbană ne relatează faptul că, blăjenii, duminica ori în sărbători, după slujbele religioase, ca divertisment, veneau pe acest pod să aștepte „carul cu foc”.

Era cu adevărat o inovație a vremii și o curiozitate ce putea merge mai repede decât o căruță la care erau prinși mai mulți cai.

Și aveau ce aștepta… pe semne că nici atunci nu venea „trinul cu aburi” chiar „la ceas”… și așteptând și tot așteptând, a plictiseală, gura le-o lua pe dinainte, mai repede decât „carul cu foc”.

Și astfel aici se năștea puiul de bârfă care apoi devenea ditamai făptura ce umbla nestingherită prin mica urbe o vreme… până la următoarea naștere…

Blajul are încă multe povești de spus despre locurile sale de altădată ce treptat reîntineresc prin grija celor ce iubesc acest pământ binecuvântat și vajnic luptător pentru dreptate.

Dar despre acestea, cu siguranță vom mai avea ocazia și altă dată a povesti…”

Ciprian Vestemean, directorul Centrului de Informare și Promovare Turistică Blaj

Citeste mai mult
Publicitate

EVENIMENT

Noi categorii de români care vor plăti asigurări de sănătate din 2023. Sunt vizați inclusiv preoții, șomerii și pensionarii

Publicat

Noi categorii de persoane vor plăti de anul viitor taxa pe sănătate – CASS, pentru a fi asigurate în sistemul medical public. 

Este vorba de șomeri, de beneficiarii de ajutoare sociale, de personalul monahal (preoți) și de pensionarii cu pensii mici, categorii care până acum erau scutite de la plata acestor sume.

Informațiile vin din Strategia Națională de Sănătate. Documentul poate fi consultat în întregime AICI.

”Stabilirea şi calcularea transparentă, prin raportare la veniturile brute încasate, a subvențiilor de la bugetul de stat către FNUASS pentru toate categoriile de persoane adulte care sunt asigurate fără plata contribuției (CASS):

  • şomeri, deţinuţi, beneficiari de ajutor social, personal monahal, pensionari cu pensii mici.

Schimbarea se va aplica începând cu primul trimestru din 2023”, se arată în Strategia naţională de sănătate.

Citeste mai mult
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate


Parteneri Romania24.ro, Cluj24.ro, Ardeal24,ro, Botosani24.ro Copyright © 2022 Alba24.ro powered by Independent Media & More. Alba24.ro folosește fluxurile de știri ale agențiilor Agerpres și Mediafax