Echinocțiul de toamnă 2021 – momentul când ziua este egală cu noaptea. Începe toamna astronomică. Tradiții și superstiții

Echinocțiul de toamnă 2021. Pe 22 septembrie este echinocțiul de toamnă, când se spune că ziua este egală cu noaptea. De acum începe toamna astronomică și durata zilelor va continua să scadă, iar cea a nopților să crească.

În 2021, echinocţiul de toamnă are loc la 22 septembrie, ora 22.21 (timp legal românesc) şi reprezintă momentul în care Soarele, în mişcarea sa aparentă anuală, trece prin punctul de intersecţie a eclipticii cu ecuatorul ceresc, potrivit site-ului www.astro-urseanu.ro.

În această zi, în emisfera australă începe primăvara.

Trecerea în anotimpul toamna, din punct de vedere astronomic, este marcată de echinocţiul de toamnă, moment în care ziua este egală cu noaptea în orice loc de pe Pământ. Există două astfel de fenomene: echinocţiul de primăvară şi echinocţiul de toamnă.

De la un an la altul, fenomenul nu se produce la aceeaşi dată datorită faptului că anul calendaristic nu este egal cu cel tropic. De când a fost alcătuit calendarul gregorian (1582), echinocţiul de toamnă s-a produs în zilele de 21, 22, 23 sau 24 septembrie, mai des însă la 22 sau 23 septembrie.

După echinocţiul de toamnă, ziua (perioada de timp iluminată de Soare într-un ciclu de 24 de ore) devine tot mai mică iar noaptea tot mai mare până la solstiţiul de iarnă, din 21 decembrie 2020.

Cele două puncte de pe ecliptică în care se află Soarele în momentul echinocţiului se numesc puncte echinocţiale, fiind denumite punctul vernal şi, respectiv, punctul autumnal. Cuvântul „echinocţiu” derivă din cuvântul francez „équinoxe”, care, la rândul lui, provine din latinescul „aequinoctium”, format din „aequus” – „egal” şi „nox”, „noctis” – „noapte”.

Cum suntem afectați de echinocţiul de toamnă

Zilele acestea, dacă vă veți simţi mai triști ori mai obosiţi decât de obicei, nu trebuie să vă speriați. Așadar, nu este nimic în neregulă cu dumneavoastră, ci această stare este cauzată de echinocţiul de toamnă. De fapt, putem numi toată această stare astenie de toamnă.

Psihologii consideră că venirea toamnei este vinovată de această stare, care ar putea ține până la câteva săptămâni. Medicii specialiști nu au identificat cauza exactă a asteniei de toamnă. Cu toate acestea, se presupune că ar avea legătură cu aportul scazut de lumină naturală.

Iată așadar cu ce simptome ne putem confrunta odată cu venirea toamnei astronomice:

depresie (apatie, subapreciere, sentiment de vină, nefericire);

anxietate (simți că nu mai poți face față stresului);

schimbări ale stării de spirit (au loc treceri bruște de la o stare de spirit la alta);

tulburări de somn (avem tentația de a dormi foarte mult și ne este foarte greu să stăm treji pe parcursul zilei);

letargie (ne încearcă acea senzație de oboseală și neputință de a face față activităților cotidiene);

supraalimentarea (ne confruntăm cu o poftă excesivă de mâncare, în special cu dulciuri sau junk food);

probleme de ordin social (simțim o oarecare iritabilitate și dorință de a evita socializarea);

probleme sexuale (are loc o scădere a libidoului).

Așadar, dacă aveți astfel de stări, să știți că ele sunt cauzate de echinocțiul de toamnă 2020.

Tradiții și superstiții pentru 22 septembrie

La țară, echinocțiul de toamnă reprezintă încheierea muncilor agricole și sărbătorirea recoltelor. legumele și fructele din recoltă se duc la preot pentru a fi sfințite. După sfințire, se spune că acestea  capătă puteri tămăduitoare.

Se spune că în această zi florile plâng pentru că venirea iernii înseamnă și sfârșitul lor. Pentru a avea flori în ghiveci care să reziste peste iarna trebuie să le ungi cu mir sfințit la o mănăstire și astfel vor rezista și pe timpul iernii la fereastră.

Potrivit tradiției, în această zi se prepară primul must din strugurii proaspăt culeși, se bat nucii și se scutură merele și gutuile.

Calendarul popular păstrează în zona echinocţiului de toamnă amintirea unui străvechi început de an, marcat de moartea şi renaşterea Zeiţei Mumă, de origine neolitică, peste care părinţii bisericii creştine au suprapus moartea, numită Adormirea (15 august), şi naşterea Fecioarei Maria (8 septembrie).

La 8 septembrie, sărbătoarea Naşterea Maicii Domnului (Sfânta Maria Mică) marchează sfârşitul verii şi începutul toamnei. Unele obiceiuri ale sărbătorii au fost preluate de următoarea sărbătoare din calendarul creştin, Înălţarea Sfintei Cruci (14 septembrie). La aceste sărbători, hotar între vara şi iarna anului agrar, oamenii de la sate desfăşurau numeroase practici cultice, profilactice şi economice (observaţii astronomice şi pronosticuri meteorologice, culegerea plantelor de leac şi altele), potrivit etnologului Ion Ghinoiu (volumul ”Zile şi mituri. Calendarul ţăranului român”, 2000).

Vremea se răceşte, începe migraţia păsărilor, iar o vorbă populară spune că acum se schimbă pălăria cu căciula.

sursă: Agerpres