Echinocțiul de toamnă 2022: momentul în care ziua este egală cu noaptea. Când începe toamna astronomică. Superstiții

Echinocțiul de toamnă 2022: în acest an, pe 23 septembrie se produce echinocțiul de toamnă, adică momentul în care ziua este egală cu noaptea. Marchează începutul toamnei astronomice.

De la echinocțiul de toamnă, durata zilelor va continua să scadă, iar cea a nopţilor să crească, până în decembrie, când va avea loc momentul solstiţiului de iarnă.

Soarele trece prin punctul autumnal, unul din cele două puncte în care ecliptică intersectează ecuatorul ceresc. Că urmare, ziua va fi egală cu noaptea și va avea 12 ore.

În 2022, echinocțiul de toamnă este vineri, 23 septembrie, la ora 4.04 (ora României), potrivit Observatorului Astronomic ”Amiral Vasile Urseanu”.

Echinocțiul de toamnă 2022

La momentul echinocțiului de toamnă, longitudinea astronomică a Soarelui atinge valoarea de 180 de grade. Punctul echinocțiului de toamnă, numit și „punct autumnal” , se află pe sfera cerească la intersecția eclipticii (ce reprezintă proiecția pe sfera cerească a planului orbitei Pământului) cu ecuatorul ceresc, pe care Soarele îl traversează la aceasta dată, trecând din emisfera nordică a sferei cerești în cea sudică.

Aflându-se la această dată în dreptul ecuatorului ceresc, Soarele va răsări și va apune chiar în punctele cardinale est și vest, durata zilelor fiind astfel egală, indiferent de latitudine, cu cea a nopților. Singurele excepții le întâlnim în regiunile polare, în zona polului nord începând lunga noapte polară, iar în cea a polului sud Soarele ivindu-se deasupra orizontului, timp de 6 luni, până la momentul când are loc echinocțiul de primăvară.

La echinocțiul de toamnă, Soarele trece din emisfera cerească nordică în cea sudică. Așadar, când în emisfera nordică este echinocțiu de toamnă, în cea sudică are loc echinocțiul de primăvară, iar practic în sudul emisferei la această dată începe primăvara.

În țara noastră, zilele acestea, Soarele se află, la amiază, la o înălțime medie de 45 de grade. Aceasta înseamnă că se află la jumătatea distanței unghiulare dintre zenit si orizont. După această zi, noaptea va crește pe măsură ce durata zilei va fi în continuă scădere, până pe data de 21 decembrie. În acel moment va avea loc solstițiului de iarnă în emisfera nordică, după care ziua va începe să crească din nou.

Cum suntem afectați de echinocţiul de toamnă

Zilele acestea, este posibil să vă simţiți mai triști ori mai obosiţi decât de obicei, stare ce poate fi cauzată de echinocţiul de toamnă sau numită astenie de toamnă.

Psihologii consideră că venirea toamnei poate cauza această stare, care ar putea ține până la câteva săptămâni. Medicii specialiști nu au identificat cauza exactă a asteniei de toamnă. Cu toate acestea, se presupune că ar avea legătură cu aportul scăzut de lumină naturală.

Cu ce simptome ne putem confrunta odată cu venirea toamnei astronomice:

• depresie (apatie, subapreciere, sentiment de vină, nefericire)
• anxietate (simți că nu mai poți face față stresului)
• schimbări ale stării de spirit (au loc treceri bruște de la o stare de spirit la alta)
• tulburări de somn (avem tentația de a dormi foarte mult și ne este foarte greu să stăm treji pe parcursul zilei)
• letargie (ne încearcă acea senzație de oboseală și neputință de a face față activităților cotidiene)
• supraalimentarea (ne confruntăm cu o poftă excesivă de mâncare, în special cu dulciuri sau junk food)
• probleme de ordin social (simțim o oarecare iritabilitate și dorință de a evita socializarea)
• probleme sexuale (are loc o scădere a libidoului).

Tradiții și superstiții pentru 23 septembrie

În mediul rural, echinocțiul de toamnă reprezintă încheierea muncilor agricole și sărbătorirea recoltelor. legumele și fructele din recoltă se duc la preot pentru a fi sfințite. După sfințire, se spune că acestea  capătă puteri tămăduitoare.

Se spune că în această zi florile plâng pentru că venirea iernii înseamnă și sfârșitul lor. Pentru a avea flori în ghiveci care să reziste peste iarna trebuie să le ungi cu mir sfințit la o mănăstire și astfel vor rezista și pe timpul iernii la fereastră.

Potrivit tradiției, în această zi se prepară primul must din strugurii proaspăt culeși, se bat nucii și se scutură merele și gutuile.

Alte fenomene astronomice în 2022

• 26 septembrie: Planeta Jupiter la opoziţie (vizibilă toată noaptea)
• 21 – 22 octombrie: Maximul curentului de meteori Orionidele (ZHR = 20)
• 9 noiembrie: Planeta Uranus la opoziţie (vizibilă toată noaptea)
• 17 – 18 noiembrie: Maximul curentului de meteori Leonidele (ZHR = 15)
• 8 decembrie: Planeta Marte la opoziţie (vizibilă toată noaptea)
• 13 – 14 decembrie: Maximul curentului de meteori Geminidele (ZHR = 150)
• 21 decembrie: Solstiţiul de iarnă.

Eclipse și alte fenomene vizibile din România

• Eclipsa parţială de Soare din 25 octombrie 2022. În România, Soarele va fi acoperit în proporţie de 44%, în nord estul extrem, şi 32% în vestul ţării. La Alba Iulia, acoperirea soarelui va fi de aproximativ 37,06%, magnitudinea eclipsei 0.48. Va dura 2 ore, 20 minute, 53 secunde (25 octombrie, de la ora 12.22 pm, maxim ora 1.32 pm, final 2.43)
• 8 decembrie 2022: Luna va oculta planeta Marte. Fenomenul este cu atât mai spectaculos cu cât în data respectivă, Marte se va afla la opoziţie, moment în care planeta are strălucire maximă şi diametrul aparent maxim vizibil prin telescop.

Eclipse care nu se vor vedea din țară

• Eclipsa parţială de Soare din 25 octombrie 2022: va fi vizibilă din Rusia, vestul Asiei, estul Europei şi nord-estul Africii. În România, Soarele va fi acoperit în proporţie de 44%, în nord estul extrem şi 32% în vestul ţării.
• Eclipsa totală de Lună din 8 noiembrie 2022: va fi vizibilă din Estul Rusiei, Japonia, Australia, Oceanul Pacific, vestul şi centrul Americii de Nord.

Echinocțiul de toamnă în următorii ani

• 2023: 23 septembrie – ora 9.50
• 2024: 22 septembrie – ora 15.44
• 2025: 22 septembrie – ora 21.19
• 2026: 23 septembrie – ora 3.05
• 2027: 23 septembrie – ora 9,02
• 2028: 22 septembrie – ora 14.45