Echinocțiul de toamnă 2026: când începe toamna astronomică. Nopțile devin tot mai lungi

Echinocțiul de toamnă din 2026 va avea loc miercuri, 23 septembrie, la ora 03:05, ora României. Momentul este același și în județul Alba, inclusiv în Alba Iulia.

Echinocțiul marchează începutul toamnei astronomice în emisfera nordică, după care zilele vor continua să se scurteze, iar nopțile să devină tot mai lungi până la solstițiul de iarnă. Data și ora sunt indicate oficial de Observatorul Astronomic „Amiral Vasile Urseanu” și sunt confirmate de calculele NASA.

Când este echinocțiul de toamnă în 2026

În 2026, echinocțiul de toamnă se produce în 23 septembrie, la ora 03:05, ora oficială a României, potrivit Observatorului Astronomic „Amiral Vasile Urseanu”.

La această dată România se află încă la ora oficială de vară, GMT/UTC +3 ore. Observatorul precizează că toate momentele astronomice publicate pentru această perioadă sunt exprimate direct în ora României, astfel încât nu este necesară nicio conversie.

Publicitate

NASA indică pentru echinocțiul din septembrie 2026 momentul 23 septembrie, ora 00:05 UTC, ceea ce corespunde exact orei 03:05 în România.

Ce înseamnă echinocțiul de toamnă

Echinocțiul de toamnă reprezintă momentul în care Soarele traversează ecuatorul ceresc, trecând din emisfera nordică a sferei cerești în cea sudică.

Observatorul „Amiral Vasile Urseanu” explică faptul că, în acel moment, longitudinea astronomică a Soarelui ajunge la 180 de grade. Punctul în care se produce traversarea este denumit punct autumnal și se află la intersecția eclipticii cu ecuatorul ceresc.

NASA descrie fenomenul ca momentul exact în care centrul Soarelui traversează planul ecuatorului Pământului. În timpul echinocțiului, nici emisfera nordică, nici cea sudică nu este înclinată mai mult către Soare, astfel încât cele două emisfere primesc cantități aproape egale de lumină.

Ziua și noaptea sunt egale la echinocțiu?

Denumirea de „echinocțiu” provine din latină și are sensul de „noapte egală”. Din punct de vedere astronomic, momentul este asociat cu egalitatea dintre durata zilei și cea a nopții.

Observatorul Urseanu arată că Soarele se află atunci în dreptul ecuatorului ceresc și răsare în apropierea punctului cardinal est, apunând în apropierea punctului cardinal vest.

Există însă o nuanță importantă. NASA precizează că, în realitate, ziua și noaptea nu au exact câte 12 ore la echinocțiu. Diferența de câteva minute este produsă, printre altele, de refracția luminii în atmosfera terestră și de faptul că Soarele are un disc aparent, nu este un simplu punct luminos. Astfel, durata zilei și a nopții este foarte apropiată, dar nu perfect egală în observațiile de la sol.

Ce se întâmplă după 23 septembrie

Pentru emisfera nordică, echinocțiul marchează începutul toamnei astronomice.

După acest moment, Soarele va avea zilnic un traseu aparent tot mai scurt deasupra orizontului, ceea ce înseamnă că zilele continuă să scadă, iar nopțile să crească.

Această evoluție continuă până la solstițiul de iarnă, când durata zilei ajunge la valoarea minimă din an. Observatorul Astronomic „Amiral Vasile Urseanu” indică pentru 2026 solstițiul de iarnă în 21 decembrie, la ora 23:50, ora României.

În emisfera sudică se întâmplă exact invers: echinocțiul din septembrie marchează începutul primăverii astronomice, iar zilele încep să devină mai lungi.

La ce înălțime se află Soarele în România în perioada echinocțiului

Pentru latitudinile României, Observatorul Urseanu precizează că în perioada echinocțiului de toamnă Soarele ajunge la amiază la o înălțime medie de aproximativ 45 de grade deasupra orizontului.

Această poziție se va modifica treptat în săptămânile următoare, pe măsură ce ne apropiem de iarnă și Soarele va culmina din ce în ce mai jos pe cer.

Echinocțiul de toamnă nu are aceeași dată în fiecare an

Echinocțiul nu se produce în fiecare an în aceeași zi și la aceeași oră.

Datele publicate de Observatorul Astronomic „Amiral Vasile Urseanu” arată că în 2025 echinocțiul s-a produs pe 22 septembrie, la ora 21:19, în 2026 va fi pe 23 septembrie, la 03:05, iar în 2027 va avea loc tot pe 23 septembrie, dar la ora 09:02.

În 2028, momentul revine pe 22 septembrie, la ora 14:45.

Tradiții românești de echinocțiul de toamnă: „Țâr înainte – țâr înapoi”

În calendarul popular românesc, perioada echinocțiului de toamnă marchează trecerea spre jumătatea rece a anului și este strâns legată de strângerea roadelor, culesul viilor și pregătirea gospodăriilor pentru iarnă. Institutul Național al Patrimoniului arată că, în tradiția populară, ziua de 23 septembrie este cunoscută și sub denumirea de „Țâr înainte – țâr înapoi”, fiind asociată cu recunoștința pentru belșugul obținut din munca de peste an.

Printre obiceiurile consemnate pentru această perioadă se numără gustarea primului must din strugurii proaspăt culeși, bătutul nucilor și scuturarea merelor și gutuilor. Tot acum era considerată o perioadă potrivită pentru fermentarea strugurilor și pentru plantarea pomilor fructiferi în livezi. După acest moment „toamna nu mai poate fi păcălită de soarele verii”.

Luna septembrie este cunoscută în calendarul popular și sub numele de Răpciune, denumire asociată răcirii vremii, dar și de Vinițel sau Vinimeri, cu trimitere la culesul viilor și prepararea vinului. În această perioadă se desfășurau recoltarea produselor de pe câmp, din grădini și livezi, precum și semănăturile de toamnă.

Mai multe sărbători populare și religioase din septembrie sunt grupate în jurul acestei schimbări de anotimp. Ziua Crucii, pe 14 septembrie, era considerată în calendarul agrar tradițional momentul care încheia sezonul de vară și se afla în apropierea echinocțiului. De ea erau legate postul, pomenile și o serie de credințe privind recoltele și pregătirea pentru sezonul rece.