EDITORIAL: Cealaltă Capitală Digitală sau când imaginația administrației locale se pierde prin labirintul Vauban

După ce a epuizat multe alte variante (culturală, de suflet, cealaltă, a doua, europeană, de regiune, a reîntregirii etc), Alba Iulia se pregătește pentru un nou titlu auto-acordat: Cealaltă Capitală Digitală.

O spune chiar primarul Mircea Hava, care comentează un studiu realizat de Siemens, cam așa (punctuația îi aparține): ”Pentru ca, să fim cinstiți cu noi înșine, vremurile nu sunt încă, în România, up-to-date cu tehnologia. Mulți încă se luptă cu chestii elementare. Noi, dacă tot am fost un pic mai norocoși și am avut canalizare încă de acum 2000 de ani, acum, nu mă feresc să o spun, îndrăznim să vedem mai departe decât săptămâna viitoare sau anul viitor. Soluțiile cu care au venit cei de la Siemens sunt exact ce aveam nevoie ca să ne definim și mai clar, tehnic vorbind, dorința de a face pionierat. Ca să rezum, da, vrem, bineînțeles că vrem. Și, astfel, am îndeplinit deja prima condiție ca să și putem. Vreau să cred că Alba Iulia va deveni Cealaltă Capitală… Digitală!”

Ați pierdut șirul? Nu-i nimic, pe scurt e așa: dacă tot e să fim cinstiți (sic!) vremurile pe care le trăim în România te trimit cu gândul la canalizare pe care noi, la Alba Iulia, o folosim de 2000 de ani, de unde probabil și abilitatea de a vedea în viitor și de a gândi strategic. Partea aceea cu vrem și putem n-am înțeles-o nici noi, dar rămâne concluzia cu pohta ce pohtește primarul: Alba Iulia, cealaltă capitală digitală!

Pentru asta, zice studiul Siemens, Alba Iulia trebuie să bage 227 de milioane de euro, bani care, mai spun autorii cercetării, vor aduce în 35 de ani, beneficii directe sau indirecte de 532 de milioane de euro. Prost să fii, să nu te bagi, nu? Corect. Asta crede și primarul, care i-a certat ieri la ședința de consiliu local pe toți cei care ”cred că smart înseamnă inteligent și atât”. Este mai mult de atât! Este very smart!

Într-un articol ”susținut” (financiar, ca să formulăm corect) de Siemens, apărut pe un site de știri naționale, găsim formularea de roman Science-Fiction naiv: ”deși suma este mare, beneficiile sunt pe măsură, autorii cercetarii estimând că în următorii 35 de ani investițiiile vor genera beneficii totale, directe și indirecte, de 532 milioane euro. Printre soluțiile propuse se numără o platformă turistică integrată, WiFi gratuit extins, serviciu de închiriere biciclete electrice, posibilitatea utilizarii biletelor online pentru transportul în comun. Aceste investiții ar urma să crească numărul de turiști și sumele cheltuite de aceștia în Alba Iulia”.

Explicăm și de data asta, ca să fie clar cine își bagatelizează propriile idei: dintre toate modurile în care s-ar putea cheltui 227 de milioane, celor de la Siemens li se pare că merită amintit accesul gratuit la internet, biletele achiziționate online și închirierea de biciclete electrice. Vă dați seama, cât de actual va fi peste 35 de ani WiFi-ul gratuit extins: n-aveți internet pe smart-ghiulul de la deget? Nu-i nimic dacă în același timp vizitați Alba Iulia, sunteți salvat!

Revenind la subiect, primarul Mircea Hava mai face o paralelă perpendiculară peste zidurile cetății și se pierde în labirintul Vauban:

„Aș vrea să fac o paralelă cu momentul de acum 300 de ani trăit de Alba Iulia, când cei care locuiau aici au hotărat să ridice într-un mic orășel, în mijlocul lui nicăieri, Cetatea Alba Carolina, așa cum o știm astăzi. Pentru apărare, pentru comerț, pentru o mulțime de alte motive. Ca pe o necesitate, ca pe o utilitate, nu ca pe un experiment.

Sunt absolut convins că nimeni nu se gândea atunci, punând cărămidă peste cărămidă, că prin Cetatea pe care o construiau, vor trece într-un singur an câteva sute de mii de oameni doar ca să o vadă, nu să o atace, nu să încerce să o cucerească pentru că ea însăși e cea care cucerește.

După 300 de ani, păstrând proporțiile, cam asta facem și noi acum, prin Smart City și colaborarea cu Siemens: ne dorim să construim o Cetate și un oraș hi-tech în care, peste alte sute de ani, cei care le vor locui să se întrebe: cum de s-au gândit să facă asta, în vremurile alea?”

Dar de ce să mai așteptăm sute de ani? Hai să ne întrebăm încă de astăzi: cum de v-ați gândit? De exemplu, cum de v-ați gândit că peste 35 de ani turiștii vor da buzna la internet all-inclusive, dar nu vă gândiți să informatizați acum serviciile publice? Cum de v-ați gândit la bilete on-line, dar la ghișeele voastre cereți încă dosar cu șină? Cum de v-ați gândit să vă comparați cu Imperiul Austriac, dar nu îndrăzniți să vă comparați cu Clujul, care eliberează (digital) certificate de urbanism în 24 de ore?

De fapt, fără să vrea, primarul a făcut o comparație ”smart” cu situația de la construirea cetății. Inițial, cetatea trebuia să aibă patru linii de fortificație (ultima ajungând în zona Dealului Furcilor) însă austriecii s-au oprit la 3 pentru că din momentul în care au început construcția ei și până să o termine, ”revoluția tehnologică” a ”updatat” armele vremii astfel încât tipul de fortificație Vauban în general și Cetatea în particular deveniseră inutile din punct de vedere defensiv.

Adică austriecii cheltuiseră o avere (nemaipunând la socoteală seriile de câte 20.000 de iobagi ardeleni angajați la negru) pentru ceva ce nu mai avea utilitate. Păstrând proporțiile, s-a trecut de la arbaletă cu fir, la tunuri wireless de bandă largă.