Connect with us
Publicitate

EDITORIAL

EDITORIAL | Dacă e bacalaureat, carte să fie!


Publicat

Vreo 3500 de absolvenţi de liceu din judeţul Alba simt oarecare nelinişte când se gândesc la examenul de bacalureat programat în luna iunie. Toţi vor să o scoată la capăt într-un fel, cei mai mulţi dintre candidaţi considerând că răul cel mare îl reprezintă prezenţa camerelor de supravegherere în sălile de clasă. Învinovăţesc aprig pe cei care au avut o asemenea idee păguboasă, care, conform unor păreri „autorizate”, nu face decât să destabilizeze şi să întunece inspiraţia candidaţior!

Inevitabil, accentul cade asupra organizării, mai exact asupra tehnicii de filmat, nivelul de pregătire neavând acces la sensul şi substanţa reuşitei la concurs. Nu este sesiune de bacalaureat să nu fie reclamat mecanismul de funcţionare a examenului de maturitate. Niciodată însă nu este recunoscută superficialitatea de care au dat dovadă unii dintre elevi în cei patru ani de studii. Când pierd bac-ul, judecata perdanţilor intră în delir. Dispare legătura cu realitatea, alţii fiind învinuiţi pentru eşecul personal.

Rezltatele obţinute la simularea din luna martie organizată în Alba este exemplul cel mai edificator. A fost un exerciţiu didactic care a arătat că dintre cei 3.017 elevi de clasa a XI-a evaluaţi la Limba şi literatura română, doar 46,34 la sută au luat note peste 5, iar 1.619 au obţinut note sub 5, adică 2,3 şi 4. La Limba maternă, din 87 de elevi, 44 au luat note de promovare a testelor, iar 43 au picat. La proba obligatorie a profilului (matematică sau istorie), din 2.926 de elevi evaluaţi, 1.275 (43,57%) au luat note peste 5, iar 1.651 au primit note mai mici. Este un nivel bun sau slab? Mai degrabă slab. Cine este de vină? Elevul? Profesorul? Cumva, amândoi?

Un licean care pică toate probele cu media 3,50 ar putea dobândi uşor statutul de loază. Asta înseamnă că elevul este un prost şi jumătate dacă nu a fost în stare să atingă baremul pentru obţinerea diplomei de maturitate. Aşa privesc unii oameni eşecul. Este părerea unora cu niţică înţelegere, care judecă prestaţia elevului strict după nota acordată de profesorul examinator.

Nu doresc să iau apărarea tuturor celor care au ratat testul de simulare. Am face totuşi bine să fim un pic mai atenţi cu verdictele şi să nu-i considerăm pe toţi „căzuţii” la examene drept loaze, vorba pedagogului din schiţa lui Caragiale. Existe şi accidente, ratări datorită stresului şi lipsei de atenţie. Susţin invitaţia la meditaţie cu isprava unei eleve, care a picat în vara trecută bac-ul cu 3,50 şi a luat în toamnă 9,65. Tânăra spune că a fost umilită nu neapărat de rezultat, ci mai ales de cei care au considerat-o tută pentru că nu a învăţat carte. A fost atinsă, mă înţelegeţi, în starea ei existenţială de om care, aflat la marginea prăpastiei, este împins repede de cei din jur în hăul deznădejdii. În astfel de situaţii, unii dintre dintre adolescenţi cedează. Acceptă sentinţa, considerând-o corectă de vreme ce au ratat aterizarea dincolo de pragul notei şase. Pentru o parte dintre aceşti tineri, mărefer aici la cei care au ajuns în anul patru de liceu cu medii de cinci, lupta pare pierdută. Recunosc că au învăţat insuficient şi că nu vor fi în stare niciodată să depăşească statutul de loază. Urme de responsabilitate nu există în comportamentul lor. Apar doar învinuiri, care ţintesc exigenţele năroade ale comisiei de examinare.

Ei bine, eleva de care vorbesc difuzează o altă atitudine. Nu s-a gândit niciun moment că este un om pierdut sau că sinuciderea mentală ar fi o soluţie pentru a scăpa de coşmarul generat de pierderea şansei de a deveni student. Gestul de a băga capul în pământ nu i-a plăcut. În mod conştient şi-a pus întrebarea dacă îşi poate depăşi limitele. Învăţând carte şi le-a depăşit.

Este adevărat, nu am negat că profesorii nu ar avea şi ei partea lor de vină pentru rezultatele obţinute la simularea examenului de bacalaureat. Sau că, printre elevii picaţi, nu există şi loaze. Există. Cum există şi accidente care trebuie tratate cu realism şi corectitudine. Performanţa se defineşte însă prin rezultate pozitive. Eşti bun când demonstrezi profesorului examinator că ai învăţat carte în cei patru ani petrecuţi în liceu. Nu camerele de supraveghere îl „execută”pe candidat, ci slaba pregătire din anii de şcoală. Stimaţi elevi, dezinteresul manifestat în anii de liceu dăunează grav la examenul de bacalaureat. Aştept să fiu contrazis.

Eliade Bălan

*Eliade Bălan este colaborator al ziarului Alba24. În  perioada 1993-2010, a fost secretar general de redacție, redactor șef și editorialist la ziarul România liberă



Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:


ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Alba24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.

Comentează

Lasă un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *


Publicitate

ECONOMIE

Proprietarii de centrale de apartament, vizați de o nouă taxă. Revenirea la sistemul centralizat, imposibilă la Alba Iulia

Publicat

Proprietarii centralelor de apartament riscă să fie taxaţi în câţiva ani cu sume importante. Cel care a readus în discuție acest lucru este președintele PSD, Marcel Ciolacu. 

Taxa despre care se discută neoficial este de aproximativ 150-200 de euro pe an pentru o centrală individuală, dar suma ar putea fi adaptată pentru fiecare țară, prin legislația națională, la fel cum se întâmplă la taxele pentru autoturisme.

Statele Uniunii Europene încearcă să dezcurajeze centralele individuale pe gaze, sub pretextul poluării.

În această vară se discută ținta de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră până în 2030.

Printre măsurile discutate sunt inclusiv cele legate de centralele de apartament.

O alternativă ar putea fi centralele de bloc sau de cartier.

Introducerea unui alt sistem de încălzire în România este nu doar costisitor, dar și greu de gestionat.

București vs. orașele mici

Spre exemplu, la București unde oamenii au fost împiedicați să își instaleze centrale și sunt dependenți de centralele de cartier, sistemul este complet nefuncțional.

Sute de mii de locuitori ai Capitalei nu au avut căldură și apă caldă în perioada iernii, iar costurile cu gigacaloria au ajuns la cote istorice.

Acest lucru nu s-a întâmplat în orașele din provincie, spre exemplu la Alba Iulia.

”Centralele de apartament sunt folosite doar atunci când ai nevoie, centralele de cartier funcționează non-stop.

Sunt curios dacă cineva poate pune la dispoziție niște studii care să arate că e mai eficient așa și că merită investiția.

Dacă este vorba doar despre taxe, atunci e clar” a spus Marius B., proprietarul unei firme care vinde centrale de apartament din Alba Iulia.

Dumitru Chisăliță, de la Asociația Energia Inteligentă, ia în considerare și alte soluții:

„Cred că trebuie să avem în vedere că România, în ultimii 30 de ani, a avut o politică puternică pro-instalare gaz pentru încălzire.

O posibilitate pentru cei care stau la casă reprezintă pompele de căldură, respectiv centralele pe peleti. Sistemul care rămâne este încălzirea electrică, dar este mult mai scumpă”.

La Alba Iulia, revenirea la un sistem centralizat ar fi extrem de dificilă, dacă nu imposibilă. Asta cel puțin din punct de vedere al costurilor.

Centralele de cartier au fost dezafectate de mult, iar rețelele de distribuție din canale s-au deteriorat odată cu trecerea timpului.

Ultimii albaiulieni au renunțat la încălzirea centralizată acum 9 ani, în 2012.

Oamenii folosesc centralele individuale, multe dintre ele eficiente și extrem de confortabile din punct de vedere al vieții de zi cu zi.

La fel se întâmplă și în alte orașe din țară, unde oamenii e puțin probabil să fie dispuși să renunțe la ele.

Ce se întâmplă la nivel european

Brian vad Mathiesen este un cercetător universitar, specializat în sisteme inteligente de energie, la Universitatea Aalborg, Danemarca.

El a spus că centralele pe gaz au o viață de 12-15 ani, astfel încât orice interdicție ar trebui stabilită în următorii câțiva ani pentru a face diferența – și pentru a pregăti cetățenii pentru o nouă paradigmă.

Brian vad Mathiesen spune că acest lucru nu ar trebui să fie decis de Comisie. Ar trebui să solicite statelor membre să decidă și să aibă o dezbatere la nivel național, astfel încât fiecare țară să poată veni cu propriul ei termen.

Cercetătorul crede că soluția ar fi extinderea sistemelor de încălzire centralizată, alături de folosirea noilor tehnologii pentru încălzire, și anume pompele de căldură, care au devenit accesebile pentru mare parte populație, combinate cu folosirea panourilor fotovoltaice.

Noua directivă europeană revizuită pentru energia regenerabilă, care ar urma să fie adoptată la jumătatea acestei veri descurajează puternic folosirea gazelor pentru încălzire, pe viitor, scrie euractiv.

Va fi descurajată utilizarea gazelor naturale pentru încălzire și, mai mult, s-ar putea chiar impune ținte temporale pentru a se renunța la actualele sisteme de încălzire cu gaze care sunt deja în funcțiune.

Foarte pe scurt spus: va fi descurajată inclusiv montarea centralelor termice individiuale pe gaze, utilizarea celor actuale și, pe viitor, ele s-ar putea chiar interzice, pe baza unui calendar.

Citeste mai mult
Publicitate

ACTUALITATE

Câți români au fost informatori ai fostei Securități, în România comunistă. Marius Oprea: Au fost preluați de noile structuri

Publicat

Peste o jumătate de milion de români au fost informatori ai Securității în perioada comunistă, potrivit cercetătorului Marius Oprea. 

Acesta citează date din arhiva lui Constantin Ticu Dumitrescu, cel care s-a ocupat intens de această problemă și care a creat și o lege care îi poartă numele.

Potrivit lui Oprea, CNSAS nu a avut acces la cartoteca fostei Securități, care conținea evidența informatizată a ”rețelei informative”, care a fost preluată din mers de noul SRI.

Citește și: VIDEO: Cum erau ascultați ambiental cetățenii din Alba Iulia, în comunism. Documente inedite din arhiva fostei Securități

Câți au fost

”Informatorii Securităţii au fost mulţi: în total, peste jumătate de million de oameni (mai precis, există 507.003 ”dosare de reţea” arhivate).

Dintre aceştia, 144.289 erau activi şi furnizau informaţii Securităţii în 1989, dosarele lor fiind ”în lucru” la ofiţeri. Deci, în total 651.302 de informatori despre care ”se ştia”.

Ei n-au rămas de izbelişte: au fost preluaţi de noile ”strucruri de informaţii”, în special de SRI – cum s-a întâmplat şi cu securiştii care-i recrutaseră.

Aşa s-a făcut că numărul doarelor acestora care au ajuns la Consilul Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii a fost mult mai mic” arată cercetătorul Marius Oprea, într-un articol publicat de Mediafax.

Categorii de informatori, potrivit lui Marius Oprea:

Prima categorie, aşa-zisele gazde, erau cei care, cu voie sau de nevoie (adică în urma unui şantaj), îşi puneau locuinţa periodic la dispoziţia unui ofiţer de Securitate.

Acesta din urmă îşi putea întâlni astfel sursele de informaţii în condiţiile de conspirativitate prevăzute de regulament.

A doua categorie o constituiau colaboratorii Securităţii, care erau cam jumatăte din totalul celor înregistraţi în evidenţele reţelelor informative. Ei aveau întâlniri ocazionale cu securiştii, oferindu-le informaţii semnate.

Cei care acceptau compromisul până la capăt, deveneau informatori. În acel moment, declaraţiile anterioare sau orice document care cuprindea datele lor de identitate, excluzând angajamentul si registrul de evidenţă erau distruse, pentru a se asigura protecţia reţelei informative.

După ce, printr-un acord scris, informatorul primea un pseudonim operativ, colaborarea lui cu Securitatea lua un caracter organizat, întâlnirile cu ofiţerul de legătură devenind mai mult sau mai puţin periodice.

Ultima categorie la care registrele reţelei informative a Securităţii fac referinţă o constituie rezidenţii. Ei erau oameni în care Securitatea avea deplină încredere, fiind capabili să-şi dezvolte chiar o mini-reţea informativă proprie şi chiar să treacă la iniţiative, în postura unor ofiţeri de Securitate sub acoperire.

Fiind lunar plătiţi pentru activitatea lor, rezidenţii erau consideraţi un fel de securişti cu jumătate de normă.

De altfel, foarte mulţi dintre ei erau capabili prin poziţie socială şi pregătire de o colaborare la un asemenea nivel cu Securitatea.

O categorie aparte au fost membrii de partid folositi în “munca de Securitate”, numiţi în documentele  operative “persoane de sprijin”.

După 1968, conform ordinelor date de Ceauşescu personal, un comunist nu putea fi racolat de Securitate ca informator, decât cu avizul forurilor de partid locale, cerut expres şi nominal de către şeful inspectoratului Securităţii. Acordul nu era niciodată refuzat.

Evidenţa acestor informatori mai de soi era ţinută de primul secretar al judeţului, de ofiţerii care îi aveau în reţea şi de şeful Inspectoratului, care emitea adresele în vederea aprobării către primul secretar.

Ceea ce se poate reconstitui mai greu, dar totuşi se poate, prin cercetarea dosarelor celor urmăriţi de ei (pentru că delaţiunile nu li se păstrau în mape nominale), este activitatea de turnător a fiecăruia. Cum s-a întâmplat cu Traian Băsescu…

Ofițerii de Securitate aveau obligația de serviciu de a racola minim 40 de informatori.

Sursă: Marius Oprea – Mediafax

Citeste mai mult
Publicitate

EVENIMENT

Românii se vor putea trata în spitale private, de la 1 iulie. Cum va funcționa sistemul bazat pe ”contribuția personală

Publicat

Românii se vor putea trata în spitalele private, o parte din bani fiind suportați de Casa Naţională de Asigurări de Sănătate. Măsura intră în vigoare de la 1 iulie. 

Fiecare asigurat va primi înaintea acordării serviciilor medicale un deviz cu costurile estimative, valabil 5 zile lucrătoare.

În acest interval, beneficiarul  poate căuta şi alte oferte pentru tratamentul necesar, a explicat, vineri seara, la Digi24, șeful Casei Naționale a Asigurărilor de Sănătate, Adrian Gheorghe.

De la 1 iulie, va fi introdusă „contribuția personală” pentru pacienți, care este o chestiune diferită de coplată.

„Contribuția personală” reprezintă, în cazul unei spitalizări, diferența dintre tariful decontat din Fondul național unic al asigurărilor sociale de sănătate pentru rezolvarea cazului și tariful perceput de furnizorul privat pentru rezolvarea aceluiași caz.

Pacientul se va prezenta la spitalul privat, va primi în primă fază ceea ce se cheamă un „deviz estimativ”, care i se va prezenta transparent: cât decontează Casa din Fond pentru intervenția pe care urmează să o suporte pacientul asigurat și cât percepe în plus spitalul privat pentru rezolvarea cazului – detaliat, pe categorii de cheltuieli (resursă umană, medicamente, materiale sanitare etc), conform unui model standard, care se găsește în normele de aplicare ale contractului-cadru, a explicat Adrian Gheorghe.

Acest „deviz” este de fapt o ofertă, care va fi valabilă 5 zile lucrătoare. Pacientul are astfel la dispoziție 5 zile să se gândească dacă să accepte oferta sau să meargă la alte spitale private pentru a obține oferte similare, să le compare și să ia cea mai bună decizie pentru situația în care se află.

Alte detalii pe: Digi24

Foto: Arhivă

Citeste mai mult
Publicitate

EVENIMENT

Primarul comunei Lupșa anunță că DN 75 intră în reparații, după intervenția sa la ministrul Transporturilor și la vicepremier

Publicat

Primarul comunei Lupșa din județul Alba, Radu Penciu, a anunțat că DN75, aflat într-o stare deporabilă, va intra în reparație. 

Acesta a spus că a avut o întâlnire cu ministrul Transporturilor, Cătălin Drulă și cu vicepremierul Dan Barna, colegii săi de partid.

Penciu a postat de altfel o fotografie pe contul său de Facebook, în care apare împreună cu cei doi.

”Vești bune pentru locuitorii din Apuseni! DN 75 va intra în reparație!

Am avut o întâlnire de lucru cu vicepremierul Dan Barna și ministrul Transporturilor, Cătălin Drulă, solicitând sprijin urgent pentru repararea infrastructurii rutiere din Munții Apuseni, Ministrul Cătălin Drulă m-a asigurat că, în această vară, va începe reabilitare Drumului Național 75, principala rută de acces în Munții Apuseni.

Starea deficitară a drumului este o problemă pentru toate localitățile din zonă, având un impact negativ atât asupra turismului, cât și asupra economiei locale.

Am încredere în promisiunile colegilor mei și sper ca în curând să circulăm în condiții normale pe DN 75” a scris primarul, pe contul său de Facebook.

Reparația la drumul respectiv era oricum în planurile Guvernului.

Un sector în lungime de 50 de kilometri din drumul național DN 75, care trece prin orașul Baia de Arieș și comunele Bistra, Lupșa, Sălciua, Poșaga și Ocoliș din Munții Apuseni, va fi asfaltat printr-o investiție de peste 17,8 milioane de lei.

Compania Națională de Administrare a Infrastructurii Rutiere (CNAIR), prin Direcția Regională de Drumuri și Poduri (DRDP) Cluj a lansat în data de 11 mai, în Sistemul Electronic de Achiziții Publice (SEAP) o licitație pentru executarea de covoare asfaltice la cald, cu mixtură asfaltică tip BA16 de 6 cm, cu frezare, pe drumul național DN 74, între km 85+000 și km 135+000.

Detalii despre ”marea asfaltare din Apuseni” puteți citi AICI.

Citeste mai mult
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate

Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate