Escrocheria de la Zlatna. De ce a respins instanţa acordul de recunoaştere a vinovăţiei pentru Victoria Popa, acuzată de 1,7 milioane euro delapidare

Decizia instanţei în cazul escrocheriei de la Zlatna, prin care a respins acordul de recunoaştere a vinovăţiei pentru inculpata Victoria Popa, s-a bazat, în principal, pe faptul că pedeapsa propusă este „nejustificat de blândă în raport cu gravitatea infracţiunii”.

Reamintim că în acest dosar două foste angajate CEC Bank Zlatna – Elena Meteşan (55 de ani) şi Victoria Popa (47 de ani) au fost acuzate că au înşelat peste o sută de clienţi ai băncii şi au creat un prejudiciu de 1,7 milioane de euro, prin delapidare. Cu alte cuvinte, au indus în eroare localnici şi i-au lăsat fără banii din conturi. Elena Meteşan a ajuns la închisoare, tot cu acord de recunoaştere a vinovăţiei. Pentru Victoria Popa, propunerea procurorilor a fost 2 ani şi 6 luni închisoare cu suspendare.

În 23 ianuarie, Tribunalul Alba a respins acordul de recunoaştere a vinovăţiei încheiat între Parchetul de pe lângă Tribunalul Alba şi inculpata Victoria Popa, cercetată în dosarul escrocheriei de la Zlatna, pentru săvârşirea infracţiunii de delapidare în formă continuată care a produs consecinţe deosebit de grave şi a retrimis dosarul procurorului în vederea continuării urmăririi penale.

Ce precizează instanţa, în motivarea deciziei:

„Analizând acordul de recunoaștere a vinovăției înaintat de către Parchetul de pe lângă Tribunalul Alba, instanţa constată că soluţia cu privire la care s-a ajuns în prezentul acord între procuror şi inculpată este şi nelegală şi nejustificat de blândă în raport cu gravitatea infracţiunii.

I. În ceea ce priveşte nelegalitatea soluţiei convenită în acord aceasta rezidă, în primul rând, din greşita încadrare juridică a faptelor pentru care inculpata a fost urmărită penal, respectiv greşita reţinere a dispoziţiilor art. 308 C.pen. Inculpata P.V. a săvârşit faptele reţinute în sarcina sa în calitate de angajată a CEC Bank SA, iar, aşa cum rezultă din prevederile art. 2 din OUG nr. 42/2005, acţiunile CEC Bank SA aparţin în totalitate Statului Român, banca fiind o persoană juridică cu capital integral de stat, iar inculpata, prin natura funcţiei deţinute, exercita atribuţii legate de obiectul de activitate al băncii. Prin urmare, la momentul săvârşirii faptelor, inculpata era funcţionar public în sensul art. 175 alin. (1) lit. c) C.pen. În sprijinul acestei constatări instanţa arată că Avocatul Poporului a sesizat Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie în vederea pronunţării unui recurs în interesul legii pentru interpretarea şi aplicarea art. 147 C.pen. din 1969 raportate la art. 145 C.pen. din 1969. În sesizarea formulată se arată că opinia jurisprudenţială majoritară consideră că funcţionarul bancar angajat într-o societate bancară al cărui capital social este deţinut de stat este funcţionat public. În acelaşi sens este şi opinia Avocatului Poporului. Chiar dacă sesizarea ÎCCJ priveşte aplicarea unor dispoziţii din vechiul Cod penal, iar în cauză nu s-a pronunţat încă o soluţie asupra problemei deduse judecăţii, instanţa apreciază că motivele invocate în sprijinul opiniei formulate în respectiva sesizare sunt valabile şi în raport cu noua reglementare, respectiv dispoziţiile art. 175 alin. (1)
lit. c) C.pen. iar funcţionarii bancari angajaţi ai CEC Bank SA sunt funcţionari publici în sensul legii penale, noile prevederi legale fiind mult mai neechivoce în acest sens.

În al doilea rând, un alt motiv de nelegalitate îl reprezintă greşita apreciere a probatoriului în ceea ce priveşte faptele pentru care s-a pus în mişcare acţiunea penală. Astfel, în acordul de recunoaştere a vinovăţiei se arată în mod expres că inculpata a primit sume de bani de la anumite persoane, pe care acestea i le-au remis nemijlocit în vederea depunerii în conturi, sume pe care inculpata şi le-a însuşit. Or, dacă din probatoriul administrat în cauză a reieşit o atare stare de fapt, ea nu poate constitui infracţiunea de delapidare, deoarece persoanele fizice nu pot fi subiect pasiv al acestei infracţiuni. Prin schimbarea încadrării juridice într-o singură infracţiune de delapidare în formă continuată nu doar că în mod greşit s-au ataşat faptele arătate mai sus elementului material al acestei infracţiuni, dar s-au încălcat şi drepturile procesuale ale celor care au remis în mod direct sume de bani inculpatei, aceştia nemaiputând participa în proces ca persoane vătămate sau ca părţi civile.

Mai este de menţionat – deşi acest aspect nu influenţează soluţia ce urmează a se pronunţa în cauză – că este greşită referirea din cuprinsul acordului la art. 396 alin. (2) C.pr.pen. Dispoziţiile acestui alineat se referă la soluţia de condamnare a inculpatului, soluţie ce nu poate fi pronunţată decât de instanţa de judecată iar nu şi de către procuror.

II. Cât priveşte durata pedepsei stabilită prin acord, instanţa apreciază că o activitate infracţională derulată pe parcursul a mai bine de 10 ani şi care a produs consecinţe deosebit de grave (în sensul art. 183 C.pen.) nu poate fi sancţionată cu o pedeapsă apropiată de minimul special, nefiind respectate criteriile generale prevăzute de art. 74 C.pen. în special cele care se referă la împrejurările şi modul de comitere a infracţiunii şi la natura şi gravitatea rezultatului produs.

Faţă de cele menţionate mai sus, instanţa va respinge acordul de recunoaștere a vinovăției încheiat între Parchetul de pe lângă Tribunalul Alba şi inculpata P.V. şi va trimite dosarul procurorului în vederea continuării urmăririi penale”.

În dosarul escrocheriei de la Zlatna sunt 126 de părţi civile, care reprezintă tota atâtea persoane fizice care au rămas fără banii din conturi. Suma totală delapidată se ridică la 7,5 milioane de lei, respectiv 1,7 milioane de euro.

Sora Vioricăi Popa, a doua persoană inculpată în dosar, este deja la închisoare. Elena Meteşan a încheiat şi ea un acord de recunoaştere a vinovăţiei pentru pedeapsa de 3 ani de închisoare cu executare. Acordul a fost admis la Tribunalul Alba, dar CEC Bank a formulat apel, care a solicitat respingerea acordului.

Vezi şi Escrocheria de la Zlatna. Trei ani de închisoare pentru Elena Meteşan, după ce şi-a recunoscut vinovăţia. Prejudiciu: 1,7 milioane euro

Potrivit procurorilor, în perioada noiembrie 2012 – august 2016, inculpatele Meteşan Elena şi Popa Viorica, fiind angajate în cadrul CEC Bank – Agenţia Zlatna, în baza unei rezoluţii infracţionale unice, şi-au însuşit mai multe sume de bani, constând în depuneri efectuate de către clienţi cât şi în sume de bani remise de aceştia în vederea depunerii, producând un prejudiciu în valoare de 6.321.886,78 lei şi 273.744 euro.

Femeile i-au indus în eroare pe unii clienţi ai băncii, pentru care nu ar fi efectuat operaţiuni de depunere a banilor în cont sau nu au deschis conturi de depozit pe numele acestora, însuşindu-şi banii şi eliberându-le documente care atestau, în mod fictiv, că sumele de bani au fost depuse în conturile lor şi au fost introduse în circuitul bancar. Oamenii au descoperit neregulile abia când au mers să ceară extrase de cont şi, iniţial, acestea nu le-au eliberat. Sunt cazuri în care unii clienţi au rămas fără sume ce ajung la aproape 100.000 de euro.

Vezi şi Două angajate de la CEC Bank Zlatna, suspectate că au sustras bani din conturile clienților. Oamenii, disperați că au rămas fără economii