Connect with us
Publicitate

ACTUALITATE

Escrocheria de la Zlatna. De ce a respins instanţa acordul de recunoaştere a vinovăţiei pentru Victoria Popa, acuzată de 1,7 milioane euro delapidare


Publicat

suspecta zlatna 1Decizia instanţei în cazul escrocheriei de la Zlatna, prin care a respins acordul de recunoaştere a vinovăţiei pentru inculpata Victoria Popa, s-a bazat, în principal, pe faptul că pedeapsa propusă este „nejustificat de blândă în raport cu gravitatea infracţiunii”.

Reamintim că în acest dosar două foste angajate CEC Bank Zlatna – Elena Meteşan (55 de ani) şi Victoria Popa (47 de ani) au fost acuzate că au înşelat peste o sută de clienţi ai băncii şi au creat un prejudiciu de 1,7 milioane de euro, prin delapidare. Cu alte cuvinte, au indus în eroare localnici şi i-au lăsat fără banii din conturi. Elena Meteşan a ajuns la închisoare, tot cu acord de recunoaştere a vinovăţiei. Pentru Victoria Popa, propunerea procurorilor a fost 2 ani şi 6 luni închisoare cu suspendare.

În 23 ianuarie, Tribunalul Alba a respins acordul de recunoaştere a vinovăţiei încheiat între Parchetul de pe lângă Tribunalul Alba şi inculpata Victoria Popa, cercetată în dosarul escrocheriei de la Zlatna, pentru săvârşirea infracţiunii de delapidare în formă continuată care a produs consecinţe deosebit de grave şi a retrimis dosarul procurorului în vederea continuării urmăririi penale.

Ce precizează instanţa, în motivarea deciziei:

„Analizând acordul de recunoaștere a vinovăției înaintat de către Parchetul de pe lângă Tribunalul Alba, instanţa constată că soluţia cu privire la care s-a ajuns în prezentul acord între procuror şi inculpată este şi nelegală şi nejustificat de blândă în raport cu gravitatea infracţiunii.

I. În ceea ce priveşte nelegalitatea soluţiei convenită în acord aceasta rezidă, în primul rând, din greşita încadrare juridică a faptelor pentru care inculpata a fost urmărită penal, respectiv greşita reţinere a dispoziţiilor art. 308 C.pen. Inculpata P.V. a săvârşit faptele reţinute în sarcina sa în calitate de angajată a CEC Bank SA, iar, aşa cum rezultă din prevederile art. 2 din OUG nr. 42/2005, acţiunile CEC Bank SA aparţin în totalitate Statului Român, banca fiind o persoană juridică cu capital integral de stat, iar inculpata, prin natura funcţiei deţinute, exercita atribuţii legate de obiectul de activitate al băncii. Prin urmare, la momentul săvârşirii faptelor, inculpata era funcţionar public în sensul art. 175 alin. (1) lit. c) C.pen. În sprijinul acestei constatări instanţa arată că Avocatul Poporului a sesizat Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie în vederea pronunţării unui recurs în interesul legii pentru interpretarea şi aplicarea art. 147 C.pen. din 1969 raportate la art. 145 C.pen. din 1969. În sesizarea formulată se arată că opinia jurisprudenţială majoritară consideră că funcţionarul bancar angajat într-o societate bancară al cărui capital social este deţinut de stat este funcţionat public. În acelaşi sens este şi opinia Avocatului Poporului. Chiar dacă sesizarea ÎCCJ priveşte aplicarea unor dispoziţii din vechiul Cod penal, iar în cauză nu s-a pronunţat încă o soluţie asupra problemei deduse judecăţii, instanţa apreciază că motivele invocate în sprijinul opiniei formulate în respectiva sesizare sunt valabile şi în raport cu noua reglementare, respectiv dispoziţiile art. 175 alin. (1)
lit. c) C.pen. iar funcţionarii bancari angajaţi ai CEC Bank SA sunt funcţionari publici în sensul legii penale, noile prevederi legale fiind mult mai neechivoce în acest sens.

În al doilea rând, un alt motiv de nelegalitate îl reprezintă greşita apreciere a probatoriului în ceea ce priveşte faptele pentru care s-a pus în mişcare acţiunea penală. Astfel, în acordul de recunoaştere a vinovăţiei se arată în mod expres că inculpata a primit sume de bani de la anumite persoane, pe care acestea i le-au remis nemijlocit în vederea depunerii în conturi, sume pe care inculpata şi le-a însuşit. Or, dacă din probatoriul administrat în cauză a reieşit o atare stare de fapt, ea nu poate constitui infracţiunea de delapidare, deoarece persoanele fizice nu pot fi subiect pasiv al acestei infracţiuni. Prin schimbarea încadrării juridice într-o singură infracţiune de delapidare în formă continuată nu doar că în mod greşit s-au ataşat faptele arătate mai sus elementului material al acestei infracţiuni, dar s-au încălcat şi drepturile procesuale ale celor care au remis în mod direct sume de bani inculpatei, aceştia nemaiputând participa în proces ca persoane vătămate sau ca părţi civile.

Mai este de menţionat – deşi acest aspect nu influenţează soluţia ce urmează a se pronunţa în cauză – că este greşită referirea din cuprinsul acordului la art. 396 alin. (2) C.pr.pen. Dispoziţiile acestui alineat se referă la soluţia de condamnare a inculpatului, soluţie ce nu poate fi pronunţată decât de instanţa de judecată iar nu şi de către procuror.

II. Cât priveşte durata pedepsei stabilită prin acord, instanţa apreciază că o activitate infracţională derulată pe parcursul a mai bine de 10 ani şi care a produs consecinţe deosebit de grave (în sensul art. 183 C.pen.) nu poate fi sancţionată cu o pedeapsă apropiată de minimul special, nefiind respectate criteriile generale prevăzute de art. 74 C.pen. în special cele care se referă la împrejurările şi modul de comitere a infracţiunii şi la natura şi gravitatea rezultatului produs.

Faţă de cele menţionate mai sus, instanţa va respinge acordul de recunoaștere a vinovăției încheiat între Parchetul de pe lângă Tribunalul Alba şi inculpata P.V. şi va trimite dosarul procurorului în vederea continuării urmăririi penale”.

În dosarul escrocheriei de la Zlatna sunt 126 de părţi civile, care reprezintă tota atâtea persoane fizice care au rămas fără banii din conturi. Suma totală delapidată se ridică la 7,5 milioane de lei, respectiv 1,7 milioane de euro.

Sora Vioricăi Popa, a doua persoană inculpată în dosar, este deja la închisoare. Elena Meteşan a încheiat şi ea un acord de recunoaştere a vinovăţiei pentru pedeapsa de 3 ani de închisoare cu executare. Acordul a fost admis la Tribunalul Alba, dar CEC Bank a formulat apel, care a solicitat respingerea acordului.

Vezi şi Escrocheria de la Zlatna. Trei ani de închisoare pentru Elena Meteşan, după ce şi-a recunoscut vinovăţia. Prejudiciu: 1,7 milioane euro

suspecte zlatnaPotrivit procurorilor, în perioada noiembrie 2012 – august 2016, inculpatele Meteşan Elena şi Popa Viorica, fiind angajate în cadrul CEC Bank – Agenţia Zlatna, în baza unei rezoluţii infracţionale unice, şi-au însuşit mai multe sume de bani, constând în depuneri efectuate de către clienţi cât şi în sume de bani remise de aceştia în vederea depunerii, producând un prejudiciu în valoare de 6.321.886,78 lei şi 273.744 euro.

Femeile i-au indus în eroare pe unii clienţi ai băncii, pentru care nu ar fi efectuat operaţiuni de depunere a banilor în cont sau nu au deschis conturi de depozit pe numele acestora, însuşindu-şi banii şi eliberându-le documente care atestau, în mod fictiv, că sumele de bani au fost depuse în conturile lor şi au fost introduse în circuitul bancar. Oamenii au descoperit neregulile abia când au mers să ceară extrase de cont şi, iniţial, acestea nu le-au eliberat. Sunt cazuri în care unii clienţi au rămas fără sume ce ajung la aproape 100.000 de euro.

Vezi şi Două angajate de la CEC Bank Zlatna, suspectate că au sustras bani din conturile clienților. Oamenii, disperați că au rămas fără economii



ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Alba24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.

Comentează

Lasă un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *


Publicitate

ECONOMIE

Comisia Europeană va impune o taxă nouă companiilor mamut, pentru finanțarea statelor în criză. Cine va plăti

Publicat

Aproximativ 70.000 de companii cu activitate în Uniunea Europeană și cu cifra de afaceri de peste 750 milioane de euro vor plăti o noua taxă anunțată săptămâna trecută de Comisia Europeană.

Banii vor fi folosiți pentru finanțarea pachetului de ajutor de 750 miliarde euro destinat statelor afectate de criză.

Planul Comisiei Europene va intra în vigoare doar după aprobarea lui în Parlamentul European și în Consiliul UE (care reunește statele membre), dar Austria a indicat deja că nu este de acord cu inițiativa Comisiei.

Comisarul Hahn a declarat pentru the Financial Times că nu există nici o altă soluție decât aceea de a permite Comisiei Europene să își constituite noi surse de venit, pe lângă cele existente din taxarea emisiilor de carbon.

El a explicat că un buget diminuat al UE va fi insuficient pentru sprijinriea statelor grav afectate de pandemie, iar creșterea plăților făcute de statele net contributoare la buget e socotită de toate drept inacceptabilă.

Ținta Comisiei Europene este ca prin noua taxă să strângă circa 15-20 de miliarde de euro anual până la finalul exercițiului bugetar 2021-2027, a mai spus comisarul Johannes Hahn, fără a preciza însă cuantumul taxei și modul de calcul.

Comisia Europeană a anunțat săptămâna trecută un plan gigantic de susținere a statelor europene afectate de criză, propunând un fond special de 750 miliarde de euro (numit Next Generation EU), în plus față de viitorul buget multianual (MFF) de 1.100 miliarde de euro. România ar urma să primească circa 33 de miliarde de euro din acest nou instrument, potrivit calculelor inițiale, dacă propunerea Comisiei Europene va fi adoptată în această formă.

În documentul oficial al Comisiei era enunțată lapidar ”o resursă proprie bazată pe operațiunile marilor companii” ca posibilă sursă de venit propriu al executivului european care să o ajute să strângă suma de 750 de miliarde de euro.

Sursă: G4Media.ro

Citeste mai mult
Publicitate

EVENIMENT

METEO: Atenționare de ploi și furtuni până miercuri. Averse, descărcări electrice, vijelii și grindină

Publicat

furtuna

Administrația Națională de Meteorologie a prelungit informarea de vreme rea până miercuri, 3 iunie. Vor fi ploi torențiale, descărcări electrice, vijelii și grindină, în toată țara.

Până miercuri, 3 iunie, ora 13.00, în cea mai mare parte a țării vor fi perioade, în special după-amiaza și seara, cu instabilitate atmosferică accentuată.

Aceasta se va manifesta prin averse, descărcări electrice, intensificări de scurtă durată ale vântului, grindină și vijelii.

Ploile vor avea și caracter torențial, iar în intervale scurte de timp sau prin acumulare se vor înregistra cantități de peste 15-25 l/mp și pe arii restrânse 30-40 l/mp.

sursă: meteoromania.ro

Citeste mai mult
Publicitate

ACTUALITATE

1 Iunie: Ce se mai sărbătorește astăzi în România și la nivel mondial, pe lângă Ziua Copilului

Publicat

familie parinti copii

În România, Ziua internaţională a copilului este sărbătorită la data de 1 iunie, ca şi în alte aproximativ 50 de ţări. Totodată, peste alte 100 de ţări celebrează o zi a copilului la date diferite.

La nivel mondial, însă, în 1 iunie este aniversată Ziua mondială a părinţilor, cu scopul de a sublinia importanţa pe care o are familia pentru creşterea şi educaţia copiilor. Adunarea Generală a Organizaţiei Naţiunilor Unite (ONU) a instituit această zi din 2012.

Ziua Copilului în România

Sărbătorirea unei zile dedicate copilului a fost propusă în 1925, la Conferinţa mondială pentru bunăstarea copiilor de la Geneva. Decizia instituirii unei zile pentru protecţia copiilor a fost adoptată de către Federaţia Democratică Internaţională a Femeilor, în cadrul unei sesiuni speciale din noiembrie 1949, desfăşurată la Moscova.

La 14 decembrie 1954, Adunarea Generală a ONU a adoptat Rezoluţia nr. 836 pentru a proclama o Zi mondială a copilului. Pornind de la convingerea că trebuie acordată o atenţie deosebită copiilor, care reprezintă generaţia de mâine, Adunarea a recomandat, cu acest prilej, ca începând din 1956, în toate ţările să fie instituită o Zi mondială a copilului, pentru ca ea să fie marcată „ca o zi a fraternităţii şi înţelegerii între copiii de pretutindeni, a activităţilor dedicate promovării idealurilor şi obiectivelor Cartei şi bunăstării copiilor din toată lumea, pentru întărirea şi lărgirea eforturilor pe care Naţiunile Unite le fac în favoarea copiilor din întreaga lume”, potrivit www.un.org.

Citește și 1 Iunie, Ziua Copilului. Cele mai frumoase mesaje, sms-uri şi felicitări care să îi bucure pe cei mici

Rezoluţia recomanda guvernelor statelor membre să instituie o astfel de zi, la data pe care o considerau de cuviinţă, deci nu neapărat 1 iunie, dată la care este sărbătorită în România. Organizaţia Naţiunilor Unite marchează această zi la 20 noiembrie, data la care au fost adoptate Declaraţia Drepturilor Copilului în 1959 şi Convenţia asupra Drepturilor Copilului în 1989.

La 16 noiembrie 2016, preşedintele Klaus Iohannis a semnat decretul privind promulgarea legii prin care este modificat Codul muncii prin declararea zilei de 1 Iunie – Ziua Copilului ca sărbătoare legală în care nu se lucrează. Astfel, în 2017, pentru prima dată ziua de 1 iunie este nelucrătoare. Camera Deputaţilor a adoptat, în luna octombrie, legea prin care Ziua Copilului devine zi liberă nelucrătoare pentru români.

Ziua mondială a părinților

Celebrată la nivel mondial, ziua dedicată părinţilor înseamnă exprimarea preţuirii faţă de părinţii de pe întreaga planetă, pentru angajamentul lor dezinteresat faţă de copii şi pentru sacrificiile făcute pe tot parcursul vieţii, se subliniază în rezoluţia ONU. Decizia Adunării Generale a ONU de a marca o zi a părinţilor s-a întemeiat pe recunoaşterea rolului fundamental pe care tatăl şi mama îl au în viaţa copiilor lor, dar şi pe conştientizarea unor pericole la care aceştia sunt expuşi în societatea contemporană, a unor circumstanţe socio-economice care îi împiedică să îşi îndeplinească datoria pe care o au faţă de copii.

În 2020, prin intermediul Zilei mondiale a părinţilor, ONU atrage atenţia asupra pericolelor pe care pandemia de COVID-19 le poate avea pentru părinţi şi, implicit, faţă de copiii aflaţi în grija acestora. Pentru că în cele mai multe ţări activitatea şcolară a fost suspendată, părinţii au trebuit să se îngrijească de cei mici pe tot parcursul zilei, în paralel cu îndeplinirea sarcinilor de serviciu. De altă parte, pandemia a adus cu sine falimentarea multor activităţi economice şi creşterea şomajului sau, în cel mai bun caz, diminuarea veniturilor. În oricare dintre aceste scenarii, presiunea asupra părinţilor a crescut. De aceea, ONU accentuează, printre altele, nevoia creării de locuri de muncă flexibile, care să le permită părinţilor să se ocupe în mod optim atât de job, cât şi de copii, conform un.org.

Problemele ridicate de pandemie cresc şi mai mult atunci când ne referim la situaţia precară a părinţilor şi copiilor care trăiesc în ţări afectate de sărăcie extremă, conflict armat şi ale căror sisteme de sănătate sunt slabe sau aproape inexistente. Deşi igiena mâinilor este o armă-cheie împotriva COVID-19, trei miliarde de oameni din întreaga lume nu au acces adecvat la apă sau săpun, conform datelor furnizate de Organizaţia Mondială a Sănătăţii (OMS), agenţie a ONU, şi de Fondul Internaţional pentru Urgenţe ale Copiilor al Naţiunilor Unite (UNICEF).

Mai mult, Programul alimentar mondial al ONU (PAM) a evidenţiat că, în lunile martie şi aprilie 2020, peste 860 de milioane de copii şi tineri nu au mai mers la cursuri din cauza pandemiei. Din acest motiv, aproximativ 300 de milioane de copii din clase primare au fost privaţi de mesele şcolare de care ei depind. Continuă să fie afectaţi în special copiii din Africa, unde şcoala le asigură adesea singura lor masă pe zi.

Potrivit paginii oficiale de internet dedicate de ONU acestei zile, Ziua mondială a părinţilor este un bun prilej pentru a reafirma importanţa avută de Agenda 2030 pentru dezvoltare durabilă. Primele cinci puncte ale Agendei, conform www.mae.ro, sunt: fără sărăcie, adică eradicarea sărăciei în toate formele sale şi în orice context; foamete „zero”, eradicarea foametei, asigurarea securităţii alimentare, îmbunătăţirea nutriţiei şi promovarea unei agriculturi durabile; sănătate şi bunăstare, altfel spus, asigurarea unei vieţi sănătoase şi promovarea bunăstării tuturor la orice vârstă; educaţie de calitate, împreună cu promovarea oportunităţilor de învăţare de-a lungul vieţii pentru toţi; egalitate de gen, care presupune emanciparea tuturor femeilor şi fetelor. Este lesne de văzut cum punerea în practică a acestor deziderate nu poate avea decât efectele cele mai benefice asupra familiilor din întreaga lume.

România, alături de cele 193 state membre ale ONU, a adoptat Agenda 2030 pentru dezvoltare durabilă la Summit-ul istoric privind dezvoltarea, desfăşurat la New York, la 25-27 septembrie 2015.

Există şi anumite state care aniversează Ziua mondială a părinţilor la alte date calendaristice. De exemplu, în SUA, Ziua părinţilor este marcată, anual, în cea de-a patra duminică a lunii iulie, conform unei iniţiative a senatorului Trent Lott, din 1994, semnată de preşedintele de atunci, Bill Clinton. La rândul său, Republica Coreea celebrează Ziua părinţilor la 8 mai. Iniţial, la 8 mai 1956, a fost marcată Ziua mamei, însă după dezbateri legate de o eventuală Zi a tatălui, autorităţile sud-coreene au decis ca ziua de 8 mai să fie considerată a părinţilor începând cu anul 1973. În Filipine, Ziua părinţilor este prima zi de luni din decembrie.

sursă: Agerpres

Citeste mai mult
Publicitate

ACTUALITATE

Până la 100.000 de euro, finanțări pentru studenții care dezvoltă afaceri. Domeniile vizate și condiții de accesare

Publicat

business

Studenții care dezvoltă planuri de afaceri pot primi finanțare între 40.000 și 100.000 de euro fiecare, pentru inițiative în diferite domenii, precum precum industria creativă, IT, robotică, automatizări industriale, a anunțat ministrul Fondurilor Europene, Marcel Boloș.

Aceleași finanțări pot fi accesate și de masteranzi și doctoranzi. Cererile se vor depune începând cu data de 15 iunie la Autoritatea de Management pentru Programul Operațional Capital Uman, potrivit digi24.ro.

Nu este importantă forma de specializare pe care au absolvit-o studenții, este importantă afacerea pe care au propus-o, a spus ministrul.

”Nu este nevoie de cofinanțare. Este 100% grant de la UE”, a adăugat Marcel Boloș.

Programul Innotech-Student are o alocare de 20 de milioane de euro. Pe măsură ce se depun cererile de finanțare, aceste fonduri pot fi suplimentate la 150 de milioane de euro, potrivit ministrului.

Condiții în cadrul Programului Innotech-Student

În cadrul proiectelor selectate în urma evaluării va începe perioada de pregătire a studenților, dezvoltarea abilităților lor antreprenoriale, elaborarea planurilor de afaceri și selectarea celor mai bune dintre acestea. Studenții ale căror planuri de afaceri vor fi finanțate vor putea urma programe de internship în companii cu activități cât mai apropiate planurilor de afaceri propuse. În această etapă vor fi acordate subvențiile. După aceasta, timp de un an studenții antreprenori vor beneficia de sprijinul administratorilor de schemă, iar pentru următoarele șase luni ei vor fi monitorizați, iar afacerile înființate de ei trebuie să se autosusțină pe piață, a comunicat ministerul.

Banii vor fi acordați în două tranșe – 75% la înființarea companiei, iar cea de-a doua, de 25%, în momentul în care antreprenorii vor face dovada că pot realiza profituri de 30% din grantul inițial de 75%. În primul an de activitate vor fi finanțate și salariile angajaților firmelor înființate.

Administratorii de grant vor putea fi următoarele instituții/entități: instituţii de învăţământ superior publice şi private, acreditate; școli doctorale şi graduale cu personalitate juridică, inclusiv parteneriate intre acestea și sectorul privat/ centre de CDI; institute/centre de cercetare acreditate, inclusiv institute de cercetare ale Academiei Române; Academia Română; asociaţii profesionale; Camere de comerţ şi industrie; instituții și organizații membre ale Pactelor Regionale și Parteneriatelor Locale pentru Ocupare și Incluziune Socială; furnizori de formare profesională continuă autorizaţi, publici şi privaţi; organizaţii sindicale şi patronate; membri ai Comitetelor Sectoriale şi Comitete Sectoriale cu personalitate juridică; ONG-uri; parteneriate între categoriile mai sus menționate.

Valoarea finanțărilor

Buget apel: 20 milioane euro

Valoare proiect: max. 2 milioane euro. Min. 70% din bugetul proiectului va fi alocat subvențiilor pentru înființarea afacerilor (cheltuieli care intră sub incidența ajutorului de minimis).

Valoarea maximă acordată pentru planurile aprobate este de 100.000 euro/ plan de afaceri, reprezentând maximum 100% din totalul cheltuielilor eligibile, și se acordă numai întreprinderilor înființate de persoanele ale căror planuri de afaceri sunt selectate.

Cuantumul maxim al ajutorului de minimis pentru fiecare întreprindere sprijinită, în parte, este stabilit proporțional cu numărul de locuri de muncă create, după cum urmează:

– ajutor de minimis mai mic sau egal cu 40.000 de euro – minim 2 locuri de muncă create;

– ajutor de minimis cu o valoare mai mare de 40.000 de euro dar mai mică sau egală  cu 60.000 de euro – minim 3 locuri de muncă create;

– ajutor de minimis cu o valoare mai mare de 60.000 de euro dar mai mică sau egală cu 80.000 de euro – minim 4 locuri de muncă create;

– ajutor de minimis cu o valoare mai mare de 80.000 de euro dar mai mică sau egală cu 100.000 de euro – minim 5 locuri de muncă create.

Acțiuni sprijinite:

Etapa I de implementare: Organizarea și derularea programe de învăţare prin experienţă practică, furnizarea de servicii de consiliere şi orientare profesională axate pe dobândirea de competenţe antreprenoriale, formarea de competente antreprenoriale, inclusiv prin întreprinderea simulată în sectoarele economice cu potențial competitiv identificate conform SNC sau din domeniile de specializare inteligentă conform SNCDI adresate studenților (ISCED 4-8)

Campanie de informare a publicului cu privire la programul de formare antreprenorială, precum și cu privire la metodologia de selecție a grupului țintă și, ulterior, a planurilor de afaceri ce vor fi sprijinite în cadrul proiectului;

Selectarea grupului țintă ce va participa la cursurile organizate în cadrul programului de formare antreprenorială;

Derularea programului de formare antreprenorială;

Selectarea planurilor de afaceri ce vor fi finanțate în cadrul proiectului;

Organizarea și derularea de întreprinderi simulate;

Efectuarea de stagii de practică;

Furnizarea, de către administratorul schemei de antreprenoriat, a serviciilor personalizate de consiliere/ consultanță/ mentorat ulterior finalizării procesului de selecție a planurilor de afaceri;

Asigurarea înființării și demarării funcționării întreprinderilor ce vor realiza planurile de afaceri cu ajutor de minimis în cadrul proiectului.

Etapa II de implementare: Acordarea de sprijin financiar sub forma micro-granturilor pentru deschiderea unei afaceri

Decontarea de către administratorul schemei de antreprenoriat a sumelor aferente implementării planurilor de afaceri selectate în cadrul proiectului;

Monitorizarea de către administratorul schemei de antreprenoriat a funcționării și dezvoltării afacerilor finanțate;

Asigurarea sustenabilității.

Tipuri de afaceri

Vor fi finanțate proiecte din numeroase domenii de activitate precum IT, robotică, automatizări industriale, biotehnologii, industrie alimentară, dar lista poate include și alte domenii.

surse: digi24.ro, http://mfe.gov.ro

Citeste mai mult
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate