Connect with us
Publicitate

ADMINISTRATIE

Europa Liberă: Sponsorii partidelor, mascați în împrumuturi. Unii candidați refuză să spună de la cine au luat banii.


Publicat

bani

O investigație a jurnaliștilor de la Europa Liberă arată că Rovana Plumb nu reprezintă o excepție în ceea ce privește declararea contribuțiilor pentru campania electorală.  ”Spre deosebire de Plumb, unii dintre ei nici măcar nu și-au trecut împrumuturile în declarația de avere sau refuză să spună de la cine au luat banii. Cu mici excepții, cei mai mari candidați-sponsori au venit la partid cu banii altora” spun ziariștii de la Europa Liberă.

La alegerile europarlamentare din luna mai, fiecare candidat a putut veni la partid cu contribuții private, pentru finanțarea campaniei electorale, în limită maximă de 1,56 milioane de lei (aproximativ 330.000 de euro), adică 750 de salarii minime brute de 2.080 de lei. Conform legii, banii erau depuși într-un cont special, iar după alegeri, dacă toate actele erau în regulă și cheltuielile electorale justificate cu documente, Autoritatea Electorală Permanentă (AEP) le-a decontat sumele respective. Practic, campania electorală este subvenționată de stat, din banii contribuabililor, în limita unui plafon maxim și a unei condiții esențiale: partidul sau candidatul independent să obțină cel puțin 3% din voturi, pentru a-și primi banii înapoi.

În campania pentru europarlamentare, marile partide și-au folosit mai ales banii primiți lunar, ca subvenție de la stat, însă au apelat și la contribuțiile private ale candidaților, pe care aceștia și le-au decontat ulterior. Cu excepția PSD, căruia AEP a decis să nu îi deconteze cele 3 milioane de lei din contribuții private, cheltuite în campanie, din cauza unor nereguli cu semnătura trezorierului Mircea Drăghici.

Sistemul, pe scurt: candidatul dă bani partidului, înainte de campania electorală, iar dacă totul este în regulă și pragul de 3% din voturi este depășit, primește înapoi banii de la stat. Evident, atunci poate plăti înapoi și eventualele împrumuturi făcute pentru a obține banii respectivi.

Cazul Rovana Plumb ​nu este singular, singura diferență fiind că politicienii de la alte partide și-au primit banii înapoi de la AEP și și-au putut onora împrumuturile. Unii însă nici măcar nu le-au menționat în declarația de avere, astfel că nu se știe public cine a sponsorizat de fapt campania electorală a unor partide.

Deputatul ALDE Varujan Vosganian a fost cel mai mare contributor privat al ALDE în campania electorală pentru Parlamentul European, deși se afla abia pe locul 5 pe lista de candidați. El a venit cu 852.000 de lei la partid (circa 180.000 de euro), însă în declarația de avere apare doar suma pe care acesta a scos-o din propriul buzunar – 53.800 de lei, nu și împrumuturile.

Varujan Vosganian consideră că, fiind bani de împrumut, nu trebuiau trecuți în declarația de avere, pentru că nu erau ai lui, deși în declarație există o rubrică explicită dedicată împrumuturilor.

„Sunt bani împrumutați pe care i-am dat înapoi. Am trecut numai banii mei, ceilalți nu erau ai mei – i-am luat, i-am dat. Nu apar în declarația de avere, pentru că lucrurile s-au reglat, eu am luat banii și i-am dat. Nu puteau să apară în declarație, pentru că eu nu aveam acei bani. În ziua în care i-am luat, i-am și dat. Acolo apare ce ai, nu ce n-ai. Banii aceia au trecut prin mine așa cum trece apa printr-o țeavă. Nu știu dacă trebuia să apară în declarația de avere. Am fost și eu milionar o zi. Sunt doi donatori. Vreți numele lor? Sunt doi tineri avocați care au vrut să finanțeze ALDE. Am fost la notariat, cu acte în regulă”, a explicat Varujan Vosganian pentru Europa Liberă.

El a refuzat totuși să îi nominalizeze pe cei doi avocați care au contribuit la campania electorală a ALDE. „Noi, candidații, nu am făcut decât să facem această mijlocire. Sumele apar în Monitorul Oficial, la AEP, în registrul partidului, deci nu sunt niște bani dați așa pe sub mână”, mai explică Vosganian. Deși ALDE nu a trecut pragul electoral, a depășit 3% din voturi și și-a primit înapoi de la stat banii cheltuiți în campania electorală.

Președintele PMP, Eugen Tomac, a fost ales europarlamentar, de pe locul doi al listei PMP. El este al doilea mare contributor privat în campania electorală a PMP, cu un milion de lei (circa 210.000 euro). Banii provin, conform situației din Monitorul Oficial, din următoarele surse: 5 împrumuturi în sumă totală de 880.000 de lei și venituri proprii de 120.000 de lei (circa 25.500 de euro).

Tomac arată în declarația de avere că s-a împrumutat de bani de la un anume Vasile Moise și de la preotul greco-catolic din Chicago Aurel Pater, în parohia căruia a și participat la o acțiune electorală, în 2018. De unde provin însă restul de bani, dat fiind faptul că Eugen Tomac nu trece în declarația de avere niciun cont bancar sau economie care să depășească 5.000 de euro, iar singura sa sursă de venit a fost salariul de deputat, de circa 28.000 de euro pe an?

Sunt din conturile mele, este salariul pe anul în curs și restul din 2018, și alte economii pe care le-am făcut”, explică Eugen Tomac, pentru Europa Liberă. Întrebat dacă și-a investit întreg salariul de parlamentar în campania electorală a PMP, Tomac a negat, spunând că avea economii acumulate pe un card. În declarația de avere a lui Eugen Tomac nu apare însă niciun cont sau depozit bancar.

Marii sponsori, candidați fără șanse de a fi aleși

În multe cazuri, cele mai mari contribuții private au provenit de la candidați situați pe locuri neeligibile pe lista partidelor și cu o situație financiară declarată public care nu poate justifica sumele respective. De asemenea, de cele mai multe ori, împrumuturile nu sunt publicate în declarația de avere, astfel că nu se poate știi cine a sponsorizat de fapt partidul în campania electorală. Europa Liberă prezintă situația celor mai mari contributori financiari pentru fiecare partid, în campania electorală europarlamentară, în ordinea rezultatelor obținute la vot, conform datelor Autorității Electorale Permanente.

PNL

Liberalii au avut cheltuieli declarate de campanie de 23,82 milioane de lei (circa 5,06 milioane euro). Cea mai mare parte a provenit din subvenția de stat, însă 7 milioane de lei (circa 1,49 milioane euro) au venit din contribuții private ale candidaților. Cei care au canalizat cei mai mulți bani către PNL nu au fost candidații situați pe locuri eligibile. Spre exemplu, Rareș Bogdan, capul de listă al PNL, nu a contribuit oficial cu niciun leu la campania PNL, în timp ce cel mai bogat dintre candidații liberali, Cristian Bușoi, a venit doar cu aproximativ 58.000 de euro.

1. Ana Maria Dimitriu: 1,4 milioane lei (300.000 euro). Consilieră locală la Focșani și președintele organizației de femei liberale din Vrancea, cea mai mare contributoare la campanie nu s-a bucurat de un loc eligibil pe listele PNL, fiind pusă abia pe locul 15.

Suma provine din două împrumuturi, conform Monitorului Oficial, de 1 milion de lei și de 400.000 de lei. Acestea nu apar însă menționate în declarația sa de avere de la Consiliul Local Focșani, depusă în iunie 2019, astfel că nu se știe de unde provin banii. Dimitriu nu a răspuns solicitării Europa Liberă, pentru un punct de vedere.

2. Marius Dănuț Minea1,14 milioane lei (240.000 euro). Tânărul consilier județean de la Iași este liderul tineretului liberal ieșean și s-a situat abia pe locul 26 pe lista PNL de candidați, fără nicio șansă de a prinde Parlamentul European. Conform situației contribuțiilor la campania PNL, din Monitorul Oficial, el a făcut patru împrumuturi pentru a strânge această sumă. Niciunul nu este menționat în declarația sa de avere de la CJ Iași, depusă în iunie 2019. Minea nu a putut fi contactat de Europa Liberă.

3. Adrian Tabarac: 969.000 lei (circa 206.000 euro). Președintele PNL Brăila și consilier local la Brăila, a adus și el mulți bani în campanie, fără însă să aibă vreo șansă la Bruxelles, de pe locul 40 pe listă. El s-a împrumutat de un milion de lei de la alți doi liberali mai bogați, lucru pe care l-a făcut public în declarația sa de avere: Florin Eugen Cîrligea (consilier județean la Brăila, care are afaceri cu carburanți) și Vasile Varga (deputat PNL de Brăila și notar public).

PSD

Social-democrații au avut cele mai mari cheltuieli declarate de campanie electorală în mai 2019 – 31,47 milioane de lei (circa 6,69 milioane euro). Grosul banilor a provenit din subvențiile lunare luate de la stat, însă 3,47 milioane de lei (circa 735.000 euro) au fost contribuții private ale candidaților, bani pe care AEP a decis să nu îi mai deconteze, din cauza unor nereguli.

1. Rovana Plumb: 800.000 lei (circa 170.000 euro). Cap de listă al PSD la europarlamentare, Plumb a contribuit și cu cei mai mulți bani. Suma apare în declarația de avere, ca un împrumut de la Elena Loghin, persoană despre care Plumb nu a vrut să spună cine e și căreia ar trebui să îi dea banii înapoi în 2021. În declarația de avere de la Camera Deputaților, depusă în iunie 2019, numele lui Loghin este șters, însă în versiunea depusă ca europarlamentar, numele apare.

2. Crina Fiorela Chilat: 676.000 lei (circa 143.000 euro). Situată abia pe locul 16 pe lista de candidați a PSD, Chilat provine din PSD Maramureș. A fost consiliera lui Liviu Pop la ministerul Educației. Soțul ei, Cezar Călin Chilat, a fost șef al Finanțelor Publice Maramureș. Conform situației din Monitorul Oficial, Crina Chilat s-a împrumutat de 640.000 de lei, iar restul de 36.000 de lei al contribuției la campanie a provenit din venituri proprii. De profesie contabilă la propria ei firmă, Micral Expert din Baia Mare, singura declarație de avere recentă a lui Chilat este cea de candidat la europarlamentare, anterioară campaniei electorale, unde nu apar trecute împrumuturile respective. Crina Chilat nu a putut fi contactată pentru un punct de vedere. Nici ea nu și-a recuperat investiția în campania electorală a PSD, trebuind să scoată banii din buzunar. Nu este clar de unde, dat fiind faptul că în 2018 a avut venituri de doar circa 4.400 de euro, iar firma sa Micral Expert a avut un profit de circa 50.000 de euro, conform Ministerului de Finanțe.

3. Claudiu Manda: 436.000 lei (circa 92.000 euro). Senatorul PSD a ajuns europarlamentar de pe locul 3 al listei PSD, însă a rămas cu banii de campanie nerecuperați. Conform Monitorului Oficial, soțul Olguței Vasilescu s-a împrumutat de 30.000 de lei, iar restul de 406.195 de lei au reprezentat venituri proprii, pentru suma totală cu care a contribuit la campania electorală a PSD de la europarlamentare. Împrumutul apare în declarația sa de avere și provine de la senatorul PSD de Gorj, Scarlat Iriza. Restul sumei, din venituri proprii, este acoperit de declarația de avere a fostului deputat PSD. Darul de nuntă a fost consistent (circa 320.000 de euro). Deși Manda și-a cumpărat o casă de 150.000 de euro în Craiova, el susține că s-a împrumutat de bani de la prieteni, iar în declarația de avere anterioară apar trei împrumuturi de 121.500 de euro. El mai susține că și-a vândut acțiunile din firma Bogti Food lui Andrei Virgil Docea, contra 50.000 euro. Firma este fără activitate în 2018, se ocupă cu vânzarea de produse alimentare în magazine și apare cu datorii de peste 300.000 lei la Ministerul de Finanțe, în 2015 declarând pierderi de circa 10.000 de dolari.

USR-PLUS

Alianța USR-PLUS a venit cu zestre inegală în campania electorală de la europarlamentare. USR s-a bucurat de subvenția de la stat pentru partide, în timp ce PLUS nu, pentru că nu este partid parlamentar. USR a cheltuit 6,62 milioane lei (circa 1,4 milioane euro) în campania electorală, din care contribuții private au fost doar 208.000 lei (circa 44.000 euro). PLUS a cheltuit 1,58 milioane de lei (circa 330.000 de euro), din care contribuții private au fost doar 58.000 de lei (circa 12.000 de euro), restul fiind bani proveniți din transferuri bancare, a căror proveniență nu este publică.

1. Vlad Botoș: 78.000 lei (16.500 euro). Plasat pe locul 7 pe listă, liderul USR Arad a ajuns europarlamentar. În Monitorul Oficial, contribuția sa este împărțită în 37.250 lei venituri proprii și două împrumuturi de câte 20.000 de lei. Botoș era director la firma EKR Elektrokontakt din Arad, de unde câștiga 36.500 euro pe an în 2018 (circa 3.000 euro pe lună), iar în conturi avea circa 32.000 euro.

2. Cristina Iurișniți73.000 lei (15.500 euro). Deputat USR de Bistrița, ea nu s-a aflat pe loc eligibil pe lista USR-PLUS. Conform Monitorului Oficial, ea a făcut două împrumuturi pentru a obține suma respectivă. În declarația de avere depusă în iunie la Camera Deputaților, ele nu apar menționate.

Contactată de Europa Liberă, Iurișniți a explicat că a suportat o pierdere de circa 1.500 de lei, pentru că AEP a decis să returneze doar 98% din banii de campanie ai USR. „Am făcut un credit la bancă, iar celălalt împrumut a provenit de la niște colegi din biroul județean al USR, care au vrut să doneze”, a explicat deputata USR. Ea susține că suma nu ar trebui trecută în declarația de avere, pentru că împrumutul bancar a fost returnat deja.

3. Dragoș Pîslaru: 35.710 lei (circa 7.500 euro). Fostul ministru al Muncii din cabinetul Dacian Cioloș a ajuns europarlamentar și a fost cel mai important contributor financiar de la PLUS.

Pro România

Partidul condus de fostul premier Victor Ponta a cheltuit în campania de la europarlamentare 17,05 milioane lei (circa 3,62 milioane euro), fără să se bucure de subvenția de la stat acordată partidelor parlamentare, pentru că partidul nu a participat la alegerile din 2016. Din această sumă, 6,9 milioane lei au fost contribuții private aduse de candidați (1,47 milioane euro), iar restul transferuri bancare. Niciunul dintre marii contributori de campanie nu s-a aflat pe loc eligibil, pe lista Pro România.

1. Ana Maria Sigina Luca1,55 milioane lei (330.000 euro). Situată pe penultimul loc, 32, pe lista candidaților Pro România, tânăra femeie de afaceri din Cluj s-a împrumutat de 1,5 milioane lei și a pus de la ea 50.000 de lei, pentru contribuția în campania electorală a Pro România, conform Monitorului Oficial. Ea nu a răspuns solicitării Europa Liberă de a face public de unde a împrumutat banii pentru campania electorală. Sigina Luca deține firma de curățenie Luna Cleaning (Luna MSA), care în 2018 a avut un profit de circa 115.000 euro, conform datelor de la Ministerul de Finanțe. Ea mai are o firmă de organizare evenimente și este unul dintre fondatorii Asociației Bucătarilor Transilvania.

2Cristian Cosmin1,5 milioane lei (320.000 euro). Fost secretar de stat în guvernul Ponta și Grindeanu, cel mai recent la ministerul Muncii, în 2017, el s-a împrumutat de bani pentru a contribui la campania electorală, aflându-se pe locul 7 pe lista partidului. În declarația de avere de la Universitatea de Agronomie și Științe Veterinare din București, unde are un post de director, apar menționate patru împrumuturi care totalizează 1,5 milioane de lei, însă numele celor care i-au dat banii este șters.

3. Geanina Pușcașu1,5 milioane (320.000 euro). Plasată pe locul 5 pe lista de candidați, fosta asistentă a Dacianei Sârbu, soția lui Victor Ponta, nu a prins loc la Bruxelles. Conform Monitorului Oficial, ea s-a împrumutat pentru toată suma din campanie. Contactată de Europa Liberă, Pușcașu nu a dorit să comenteze sursa banilor pe care i-a adus în campania electorală.

PMP

Partidul înființat de fostul președinte Traian Băsescu a cheltuit în campania de la europarlamentare 4,48 milioane lei (1 milion de lei), toți banii provenind din contribuții private, aduse de candidați. Băsescu nu a contribuit cu bani.

1. Vasile Cristian Lungu: 1,55 milioane lei (330.000 euro). Plasat pe locul 12 pe listă, Lungu a venit cu bani de acasă, după cum reiese din Monitorul Oficial, pe care și i-a recuperat după alegeri, de la AEP. Senator PMP de Sălaj și președinte PMP Cluj, din declarația de avere a lui Lungu, depusă în martie 2019 la Senat, nu reiese de unde ar putea proveni toți banii cu care Lungu a contribuit în campania electorală. Lungu declară pentru 2018 doar 140.000 de dolari și 135.000 de lei (circa 28.000 de euro) în conturi, un venit de 32.500 de dolari din chirii și salariul de senator de 23.400 de euro pe tot anul 2018.

2. Eugen Tomac1 milion lei (210.000 euro). Președintele PMP a făcut 5 împrumuturi de 880.000 de lei de la două persoane fizice – Vasile Moise și preotul greco-catolic Aurel Pater, din Chicago, SUA. Restul de 120.000 de lei i-a acoperit din venituri proprii, care nu reies însă din declarația de avere.

3. Cornel Cătălin Bulf490.000 lei (104.000 euro). Vicepreședintele PMP și consilier județean la Argeș, Bulf s-a aflat pe locul 10 al listei PMP. Conform Monitorului Oficial, el s-a împrumutat de 250.000 de lei, iar restul de 240.000 i-a acoperit din venituri proprii. În declarația de avere de la CJ Argeș, împrumutul nu este menționat. Bulf este om de afaceri care a pornit în domeniul petrolului și are în conturile declarate circa 835.000 de euro. El a făcut afaceri cu petrol, iar firma sa Bulf Drilling&Oil Servicii apare în raportul ONU despre manipularea programului din Irak, Oil for Food. În 2001, a lucrat cu firma americană Texaco și a primit 2 milioane de barili de petrol din Irak, ca să-i vândă în Europa. În urma tranzacției, s-au plătit 490.000 de dolari regimului din Irak.

4. Ioana Felicia Constantin: 413.000 lei (87.000 euro). Secretarul general adjunct al PMP a fost pe locul trei al listei PMP și s-a situat chiar sub linia pentru Bruxelles. Conform Monitorului Oficial, cea mai mare parte a sumei provine din venituri proprii (389.000 lei), iar restul de aproape 24.000 de lei dintr-un împrumut. Constantin a fost președintele M10, fostul partid al Monicăi Macovei. Economiile ei declarate public sunt de circa 117.000 euro, bani din care a explicat pentru Europa Liberă că a luat pentru a-i duce în campania PMP. Împrumutul a fost făcut de un coleg de partid.

Eu am folosit în campanie sursele din depozitele bancare. Sunt conturi care au o vechime de 10-12 ani, care sunt ale familiei mele, iar eu sunt împuternicită pe ele. Banii provin și din transferuri externe, pentru că ei au lucrat și în Germania, așa cum mulți români au lucrat în diaspora. Banii mi-au fost rambursați după campanie, nu au exitat probleme la AEP. Eu am avut certitudinea că facem 3% pentru rambursare”, a explicat Ioana Constantin, pentru Europa Liberă.

UDMR

UDMR a cheltuit în campania pentru europarlamentare 540.000 de lei (circa 114.000 euro). Toți banii au provenit din transferuri bancare, fără să existe contribuții private ale candidaților.

ALDE

Partidul lui Călin Popescu Tăriceanu nu a trecut pragul electoral, însă a depășit 3% din voturi, astfel că a primit înapoi banii cheltuiți în campanie, din contribuții private. În total, ALDE a cheltuit în campanie 9,23 milioane lei (circa 1,96 milioane euro). Din aceștia, 5,8 milioane lei (1,23 milioane euro) au provenit din contribuții private ale candidaților.

1. Andrei Gerea: 1,34 milioane lei (circa 285.000 euro). Deputatul ALDE, fost ministru al Economiei, s-a aflat pe locul 6 pe listă și a strâns banii din împrumuturi. Acestea, în număr de 13, apar în declarația sa de avere, însă numele sunt șterse.

2. Varujan Vosganian852.000 lei (circa 180.000 euro). Deputatul era pe locul 5 pe lista ALDE. S-a împrumutat din două părți, de la doi avocați, de 800.000 de lei, restul de 53.800 de lei provenind din venituri proprii. Vosganian publică în declarația de avere suma donată în nume propriu, însă nu și împrumuturile.

3. Tudor „Tudy” Ionescu: 761.500 lei (circa 160.000 euro). Consilierul municipal era pe locul 10 al listei ALDE. Deși în Monitorul Oficial este menționat că Ionescu a contribuit cu bani doar din împrumuturi, în declarația sa de avere apar doar 665.000 de lei luați cu împrumut de la 8 persoane, printre care se numără mai mulți avocați (Anca Mihaela Teacu, Ioan Inisconi, Laurențiu Buliman, Bogdan Alexandru Trifan, Marian Florin, Ionuț Laurențiu Constantin, Alexandru Mădălin Botonea, Oana Berbecariu).

sursa: Europa Liberă



Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:


ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Alba24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.

Comentează

Lasă un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *


Publicitate

ACTUALITATE

13 MAI – Ziua Dorului în România. Inițiativa a aparținut trupei Vunk: ”Fiecare va face ceea ce simte pe data de 13 mai”

Publicat

Din anul 2015, românii sărbătoresc, în fiecare an pe data de 13 mai, Ziua Dorului.

Inițiativa le-a aparținut celor din trupa Vunk care și-au dorit să dedice această zi tuturor celor care simt dorul: dor de casă, dor de copilărie, dor de cei dragi.

”Ne plângem că ne e dor de cineva sau de ceva, iar de la a recunoaşte acest lucru şi până la a face ceva în acest sens este cale lungă.

Deseori, spunem că ne e dor de părinţi, dar cu greu ne găsim timp să îi sunăm”, spunea Cornel Ilie, vocalistul trupei Vunk.

„Deseori, spunem că ne e dor de locurile copilăriei, dar rareori ne facem timp ca să mergem acolo.

Plecând de la acest lucru şi de la faptul că spunem deseori că sărbătorim tot felul de zile care nu ne aparţin, am zis să propunem românilor Ziua Dorului, o zi în care să luăm atitudine în ceea ce priveşte acest sentiment”, a mai menționat acesta.

Pentru a celebra această zi, membrii trupei Vunk au lansat, în 2015, un clip, de 3 minute şi o pagină de Facebook.

”Nu ne-am propus să facem ceva anume.

Fiecare va face ceea ce simte pe data de 13 mai.

Pe pagina de Facebook creată special pentru această ocazie invităm pe toată lumea să lase un mesaj de dor pentru cineva.

Toţi cei care vor dori să sărbătorească Ziua Internaţională a Dorului şi să transmită un mesaj celor dragi vor putea folosi pe retelele de socializare hashtag-urile #ZiuaDorului şi #DorulMeu”, a mai spus atunci Cornel Ilie.

Iniţiativa Zilei Internaţionale a Dorului aparţine Oraşului Minunilor, o mişcare socială iniţiată în 2014 de trupa Vunk.

Pentru a marca Ziua Dorului, în anul 2019, Vunk a lansat melodia „Mi-e dor de tine”, o baladă, o recunoaștere și o acceptare a unui sentiment puternic.

“Dorul este o emoție pe care o trăim des – ne e dor aproape zilnic de oameni, de locuri, de arome, de perioade din viață care au trecut.

Mai mult, ne e dor de cum ne simțeam noi lângă o persoană specială sau într-o situație care a mișcat ceva în noi.

De aici și ideea de zi dedicată Dorului.

Este important să ne acceptăm emoțiile și să le împărtășim către cei dragi, chiar dacă poate fi o ipostază vulnerabilă.

Ziua Dorului este un îndemn de a ne muta atenția pe lucrurile frumoase, pe ceea ce iubim la cineva.

Este ziua cu cei mai mulți “pacienți” – Cornel Ilie.

Este al șaptelea an în care se serbează Ziua Dorului, o zi în care oamenii postează în social media mesaje emoționante, radiourile fac playlist-uri cu melodii dedicate, iar brand-urile vin cu oferte speciale.

În trecut, 147 de ambasaDORi, 38 de companii și branduri și milioane de oameni au postat despre Ziua Dorului sub #ziuadorului.

Ce este dorul

Din punct de vedere psihologic, dorul este un sentiment universal, iar orice persoană care este atașată de o altă persoană, trăiește acest sentiment.

Oamenii pot exprima mai multe tipuri de dor, printre care enumerăm:

  • dorul provenit din atașament;
  • dorul din cauze romantice;
  • dorul de țară.

Spre deosebire de alte națiuni, românii sunt singurii care pot exprima acest amalgam de emoții printr-un cuvânt.

„Mi-e dor!” e una dintre puținele expresii lingvistice care e folosită uzual și frecvent în toate părțile țării.

S-a încercat traducerea expresiei, însă cea mai apropiată sintagmă pentru a exprima sentimentul de dor este „Îmi lipsești!”.

 

Citeste mai mult
Publicitate

CÂMPENI

Avertizare hidrologică COD GALBEN de INUNDAȚII în Alba și alte nouă județe. Posibile scurgeri pe versanţi și viituri rapide

Publicat

Hidrologii au emis o avertizare Cod galben de inundaţii, valabilă până joi, ora 14.00. Sunt vizate și râurile din județul Alba

Având în vedere situaţia hidrometeorologică actuală şi prognoza meteorologică pentru următoarele 24 de ore, ca urmare a precipitaţiilor prognozate, cedării apei din stratul de zăpadă din zona montană înaltă şi propagării, se pot produce scurgeri importante pe versanţi, torenţi, pâraie, viituri rapide pe râurile mici cu posibile efecte de inundaţii locale şi creşteri de debite şi niveluri cu posibile depăşiri ale cotelor de atenție pe râuri din judeţele Bihor, Cluj, Arad, Hunedoara, Alba, Sibiu, Timiş, Caraş Severin, Gorj şi Mehedinţi.

Atenţionarea vizează în principal fenomenele de scurgeri importante pe versanţi, torenţi, pâraie, viituri rapide pe râurile mici cu posibile efecte de inundaţii locale, care se pot produce cu probabilitate mai mare pe unele râuri din judeţele: Bihor şi Arad.

Avertizare Hidrologică COD GALBEN până în 13.05.2021 ora 14:00 pe râurile din bazinele hidrografice:

Someşul Mic – bazin superior (judeţele: Bihor şi Cluj), Crişul Repede – bazin superior şi afluenţi bazin mijlociu şi inferior (judeţele: Cluj şi Bihor),

Crişul Negru – bazin superior şi afluenţi bazin mijlociu şi inferior (judeţele: Bihor şi Arad),

Crişul Alb – bazin superior şi afluenţi bazin mijlociu şi inferior (judeţele: Hunedoara şi Arad),

Arieş – bazin superior (judeţul Alba),

Mureş – afluenţii aferenţi sectorului aval confluenţă Târnave (judeţele: Alba, Sibiu, Hunedoara şi Arad),

Bega – bazin superior amonte S.H. Făget şi afluenţii aferenţi sectorului aval S.H. Făget – amonte S.H. Chizătău (judeţul Timiş),

Timiş – bazin amonte S.H. Sadova şi afluenţii aferenţi sectorului aval S.H. Sadova – amonte S.H. Lugoj (judeţele: Timiş şi Caraş Severin),

Cerna – bazin superior şi afluenţi bazin mijlociu şi inferior (judeţele: Gorj şi Caraş Severin),

Jiu – bazin superior amonte S.H. Sadu şi afluenţii aferenţi sectorului aval S.H. Sadu – amonte S.H. Rovinari (judeţele: Hunedoara şi Gorj) 

Motru – bazin superior şi afluenţi bazin mijlociu şi inferior (judeţele: Gorj şi Mehedinţi).

            Atenţionarea Hidrologică vizează în principal fenomenele de scurgeri importante pe versanţi, torenţi, pâraie, viituri rapide pe râurile mici cu posibile efecte de inundaţii locale, care se pot produce cu probabilitate mai mare pe unele râuri din judeţele: Bihor şi Arad.

Se menționează că fenomenele hidrologice periculoase se pot produce şi pe afluenții de grad inferior ai râurilor marcate pe hartă.

În funcție de evoluția fenomenelor hidrometeorologice vom reveni cu actualizarea prognozei hidrologice.

 Se impune urmărirea evoluției situației hidrometeorologice, în conformitate cu „Regulamentul privind gestionarea situaţiilor de urgenţă generate de fenomene hidrometeorologice periculoase având ca efect producerea de inundații, secetă hidrologică precum și incidente/accidente la construcții hidrotehnice, poluări accidentale ale cursurilor de apă și poluări marine în zona costieră.”

Meteorologii au emis o informare de instabilitate atmosferică în toată țara, de miercuri, ora 16.00, până vineri, ora 21.00, anunțând averse ce vor avea și caracter torențial, descărcări electrice, intensificări de scurtă durată ale vântului și, izolat, grindină.

Vezi mai mult despre avertizarea Meteo COD GALBEN AICI: Atenționare meteo: FURTUNI, ploi torențiale, vânt puternic și, izolat, grindină până vineri seara. Zonele vizate

Citeste mai mult
Publicitate

EVENIMENT

Orele de liniște la bloc: Ce sancțiuni prevede legea și cât de mari sunt amenzile pentru cei care nu se liniștesc

Publicat

Blocuri Alba Iulia

Cu toate că a trecut ceva timp de la modificarea legii referitoare la orele de liniște și de la adoptarea regulamentelor asociațiilor de locatari, subiectul încă este o mare ceață pentru mulți.

Astfel, conform art. 2 pct. 25 din Legea 61/1991R, tulburarea, fără drept, a liniștii locuitorilor prin producerea de zgomote cu orice aparat sau obiect ori prin strigăte sau larmă, se sancționează conform art. 3 alin. 1 lit. B. cu avertisment sau amendă între 200 și 1.000 de lei.

Astfel, indiferent de intervalul orar în care se tulbură liniştea locuitorilor, dacă agentul constatator stabileşte că s-a produs o tulburare, poate fi luată măsura sancţionării contravenţionale în conformitate cu articolul de lege anterior menţionat scrie cluj24.ro

Legea 61/1991 pentru sancționarea faptelor de încălcare a unor norme de convieţuire socială, a ordinii și liniștii publice incriminează:

– tulburarea, fără drept, a liniştii locuitorilor prin producerea de zgomote cu orice aparat sau obiect ori prin strigăte sau larmă;

– tulburarea liniștii locatarilor între orele 22,00-8,00 şi 13,00-14,00 de către orice persoană prin producerea de zgomote, larmă sau prin folosirea oricărui aparat, obiect ori instrument muzical la intensitate mare în localurile sau în sediile persoanelor juridice, în locuințele persoanelor fizice sau în oricare alt loc din imobile cu destinația de locuințe ori situat în imediata vecinătate a acestora;

– organizarea de petreceri cu caracter privat şi utilizarea de aparatură muzicală la intensitate de natură a tulbura liniștea locuitorilor, în corturi, alte amenajări sau în spaţiu neacoperit, situate în perimetrul apropiat imobilelor cu destinaţia de locuinţe sau cu caracter social, în mediul urban;

Orele de linişte la bloc sunt cele din intervalul 22:00 – 08:00, iar în timpul zilei, vecinii nu au voie să fie gălăgioși între ora 13:00 şi 14:00.

În afară de aceste perioade, în adunarea generală a asociației de proprietari a unui bloc se pot stabili şi alte ore de liniște/odihnă în bloc, în funcție de cerințele celor care locuiesc permanent în imobil, program care se afișează ulterior la avizier.

În acest sens, regulamentul se dezbate și se adoptă în adunarea generală a asociației de proprietari cu acordul majorității proprietarilor din condominiu și este adus la cunoștință, prin afișare la avizier sau prin înmânarea unei copii conforme a acestuia, tuturor proprietarilor, în termen de 7 zile de la adoptare.

Dacă isprava se repetă într-un interval de 24 de ore de la constatarea primei fapte, gălăgioșii vor primi amenzi până la 6.000 de lei.

Amenzi pentru cei care recidivează

Conform avocat.net, persoanele care își deranjează în mod repetat vecinii – asta înseamnă, potrivit legislației în vigoare, “repetarea contravențiilor (…) într-un interval de 24 de ore de la constatarea primei fapte” –  vor primi amenzi cuprinse între 2.000 și 3.000 de lei.

Această sancțiune se va aplica celor care deranjează în timpul orelor de liniște, respectiv între orele 22:00 și 8:00 și orele 13:00 și 14:00.

Mai mult decât atât, legea nouă stabilește ca alternativă la această amendă sancțiunea muncii în folosul comunității: între 70 și 120 de ore de muncă.

Tot cu o amendă mai mare (între 3.000 și 6.000 de lei) sau cu ore de muncă în folosul comunității (între 100 și 150) vor fi pedepsiți și cei care vor organiza petreceri private și care vor folosi aparaturi muzicale care pot tulbura liniștea locuitorilor (fie că petrecerile au loc în corturi, în spații neacoperite sau în alte amenajări din apropierea locuințelor sau a imobilelor cu caracter social din orașe). Și această sancțiune se aplică tot în cazul în care fapta se repetă într-un interval de 24 de ore.

Regulamentul blocului trebuie să fie respectat de toate persoanele care intră în incintă, nu doar de către proprietari.

Astfel, dacă se încalcă ora de liniște stabilită în regulamentul asociației de locatari, alta decât cea stabilită expres prin lege, vecinul deranjat de zgomot trebuie să se adreseze reprezentanților asociației de locatari.

Apoi, în mod individual sau împreună cu asociația de locatari, se urmează calea instanțelor de judecată.

Partea cea mai dificilă rămâne însă dovedirea daunelor aduse de producerea zgomotului.

Citeste mai mult
Publicitate

EVENIMENT

VIDEO ȘTIREA TA: Un copac ornamental de pe Bulevardul Tansilvaniei din Alba Iulia a luat foc

Publicat

Un copac ornamental a fost incendiat miercuri seara, pe Bulevardul Transilvaniei din Alba Iulia, a transmis un cititor Alba24.

Potrivit imaginilor filmate la fața locului, pare a fi vorba despre un arbust din specia Tuia, înalt de aproximativ 3 metri, a cărui coroană a luat foc.

Un tânăr a încercat să îl stingă, în condițiile în care foarte aproape de foc era și un autoturism.

Până la urmă, incidentul s-a terminat fără alte probleme.

Citeste mai mult
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate

Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate