Fenomene astronomice importante, în această săptămână: eclipsă de Lună și ploaie de stele. Cum pot fi observate

Săptămâna aceasta va fi o eclipsă de Lună ce poate fi văzută și din România. De asemenea, este maximul curentului de meteori Eta Aquaride.

Observatorul Astronomic „Amiral Vasile Urseanu” a dat detalii despre aceste fenomene.

Eclipsa de Lună prin penumbră va fi „destul de greu” de observat din oraş, deoarece satelitul Pământului se va afla sub orizont de la începutul fenomenului până la faza maximă.

Astfel, începutul eclipsei va fi la ora 18,13, maximul se va înregistra la ora 20.22, iar în tot acest interval, Luna va fi sub orizont. Sfârşitul eclipsei va avea loc la ora 22.31, potrivit sursei citate.

Eclipsa de Lună

„Practic, din toată România vom vedea cum Luna răsare când deja se află în penumbra planetei noastre, în preajma maximului eclipsei.

Pentru că Luna intră doar în penumbră, culoarea ei nu va fi foarte roşiatică, iar dacă va fi, cel mai probabil este de la apropierea de orizont (atunci când răsare şi apare, Luna se înroşeşte la fel ca şi Soarele).

La aproximativ două ore după ce răsare (în funcţie de locul unde vă aflaţi), Luna iese complet din penumbra planetei noastre, iar eclipsa se termină.

Eclipsa va fi greu de văzut pentru că începe când Luna se află foarte aproape de orizont, cel mai bun loc de observaţii fiind unul din care se vedere răsăritul Soarelui vara”, conform informaţiilor publicate pe site-ul Observatorului.

Alte eclipse din acest an

Eclipsa din 5 mai este a doua eclipsă din acest an, după cea de Soare din 20 aprilie, care însă nu s-a văzut din România.

A treia este de Soare, în 14 octombrie 2023. Nu se va putea vedea din România, doar din America de Nord, America de Sud, estul oceanului Pacific și vestul oceanului Atlantic.

A patra și ultima eclipsă din 2023 va fi una parțială de Lună, în 28 octombrie 2023, vizibilă din Europa (și România), Asia, Africa și Oceanul Indian.

Venus și Marte, ușor de observat pe cer

În ce priveşte planetele pe care le vom putea observa în această perioadă, seara se vor vedea „foarte uşor” Venus şi Marte. Saturn poate fi văzut începând cu ora 4.00, înspre sud-est, nu foarte sus faţă de orizont. Se vede „ca un astru singuratic”, cel mai strălucitor din zona în care se află.

„Venus se vede foarte uşor înspre vest, la o oră după ce apune Soarele. Priviţi sus pe cer pe la ora 21,00 şi veţi vedea un astru foarte strălucitor: Venus. Planeta se mişcă printre stele, ridicându-se spre stelele Castor şi Pollux din constelaţia Gemini. Apune pe la miezul nopţii, aşa că aveţi câteva ore să o vedeţi.

Nu departe de Venus, mai sus şi la stânga se află şi Marte. Căutaţi deasupra lui Venus două stele strălucitoare, situate una lângă alta. Acestea sunt Castor şi Pollux din Gemini. Sub ele, în stânga, se vede un astru mai portocaliu, nu foarte strălucitor, care este planeta Marte. Marte se află departe de noi, la 270 milioane de km şi nu se mai vede bine. Nici prin telescop nu se mai disting foarte multe detalii”, precizează reprezentanţii Observatorului.

Curentul de meteori Eta Aquaride, proveniți din coada cometei Halley

Totodată, meteori proveniţi din coada cometei Halley vor putea fi observaţi în noaptea de sâmbătă spre duminică. Este vorba despre curentul de meteori Eta Aquaride, care îşi va atinge maximul pe data de 6 mai.

Dacă cerul este senin, vor putea fi văzute peste 40 de ”stele” căzătoare.

Curentul de meteoriţi eta-Aquaride este format din resturi ale celebrei comete Halley care poate fi observată de pe Pământ la fiecare 76 de ani. Cometa a fost văzută ultima oară în 1986 şi va mai putea fi observată în 2061. Numele de Eta-Aquaride vine de de la faptul că originea aparentă a meteorilor este constelaţia Vărsătorului (Aquaris).

Cometa a fost numită după astronomul englez Edmond Halley, care aplicând teoria gravitațională a lui Newton și luând în calcul efectele gravitaționale ale lui Jupiter și Saturn a reușit să stabilească data aproximativă a următoarei reîntoarceri a cometei.

Din anul 240 î.Hr. și până în prezent, cometa a fost observată de aproximativ 30 de ori, următoarea sa apariție fiind pe 28 iulie 2061. Chiar dacă ultimele apariții ale cometei au fost dezamăgitoare, datorită poziției sale nefavorabile față de Soare și Terra, rămâne una dintre cele mai active și mai mari comete cunoscute.

sursă: Agerpres