Festivalul Internaţional de Film Etnografic Zlatna 2014 a debutat vineri. Conferință și paradă populară cu peste 850 de participanți

Prima zi a celei de-a doua ediţii a Festivalului Internaţional de Film Etnografic (FIFE) Zlatna a debutat, vineri dimineaţă, cu o conferinţă de presă susţinută de către primarul oraşului Zlatna Silviu Ponoran, preşedintele juriului Dorel Vişan, reprezentantul ICR Horia Barna, criticul de film Călin Căliman, reprezentantul Radio România Internaţional Marian Stere, solistul de muzică populară Ioan Fulea şi de către invitatul special Valentin Hossu Longin. În cadrul conferinţei de presă au fost prezentate evenimentele care au loc în cele trei zile ale festivalului.

Festivalul Internaţional de Film Etnografic Zlatna 2014: Expoziţie de caricatură semnată de Eduard Mattes. Peste 50 de filme înscrise în competiţie

După-amiaza, în jurul orelor 18.00, peste 850 de participanţi îmbrăcaţi în haine tradiţionale sosiţi călare, ori în căruţe trase de boi, i-au însoţit pe primarul oraşului Zlatna şi pe oficialităţile judeţene către locul de desfăşurare al Festivalului Internaţional de Film Etnografic Zlatna, prin locurile încărcate de istorie ale anticului Ampelum, devenit între timp noua Zlatna, un orăşel în plină dezvoltare. Pe lângă localnicii din oraş şi din satele aparţinătoare, au participat la această manifestare şi delegaţi din sate ale judeţului Alba –Mogoş, Poşaga, Fărău, Căpâlna (Valea Sebeşului), dar şi din alte judeţe, cum ar fi oraşul Săliştea (Jud. Sibiu).

Întreaga defilare a început din zona muzeului în aer liber „Mocăniţa” şi a continuat către complexul Zlatna Sport Center, în acompaniamentul emoţionant al sunetelor clopotelor bisericilor zlătnene, dar şi al instrumentiştilor locali. Devenită deja tradiţie, la parada portului popular oamenii din satele aparţinătoare au fost însoţiţi de preoţii locali, dovedind încă o dată că religia ortodoxă a mers, din cele mai vechi timpuri, mână în mână cu manifestările de afirmare a românismului. Zlătnenii au înţeles importanţa acestui moment şi au ales să participe în număr mult mai mare decât anul precedent la defilarea participanţilor, însoţind alaiul cu aplauze şi „strigături” specifice Văii Ampoiului.