Connect with us
Publicitate

ACTUALITATE

FOTO „Alba sub lumini de Oscar” 2015: Fotografii spectaculoase şi peisaje de vis surprinse pe „Transalpina de Mamut” şi în Parcul Dendrologic din Alba Iulia


Publicat

poza fotografi pe bicicletaCursanţii înscrişi la Festivalul de Film şi Fotografie „Alba sub lumini de Oscar” au fost provocaţi, vineri, să surprindă două dintre cele mai frumoase zone de petrecere a timpului liber din Alba Iulia: Parcul Dendrologic şi pista de biciclete – „Transalpina de Mamut”.

Fie că au ales să urce pe bicicletă sau să parcurgă la pas cele două zone de relaxare, pasionaţii de fotografie nu au renunţat la aparatul foto şi au surprins prin obiectiv cele mai inedite sau cele mai spectaculoase peisaje.

Festivalul se încheie sâmbătă, când vor fi desemnaţi şi câştigătorii la cele două secţiuni, de fotografie şi film. Premiile sunt cele mai mari din România acordate la un festival de arte vizuale şi se ridică la 6.500 de euro.

Pasionaţii de fotografie înscrişi în Festivalul de Fotografie şi Film „Alba sub lumini de Oscar” au fost provocaţi, vineri, să descopere şi să surprindă în fotografii inspirate două dintre cele mai frumoase zone de petrecere a timpului liber din Alba Iulia: Parcul Dendrologic şi pista de biciclete – „Transalpina de Mamut”. Unii dintre fotografi au decis chiar să testeze pista şi au parcurs-o cu bicicleta, în timp ce alţii au descoperit zona la pas. Ulterior, după ce au realizat sute de fotografii pe spectaculoasa „Transalpina de Mamut”, aşa cum este denumită pista de biciclete de bikerii din zonă, au intrat în Parcul Dendrologic încercând să surprindă natura în peisaje de vis.

Sâmbătă – emoţii mari pentru concurenţi. Premii în valoare de 6.500 de euro pentru fotografii inspirate

Ziua de sâmbătă se anunţă plină de emoţii pentru cei aproape 100 de candidaţi înscrişi în Festivalul de Fotografie şi Film „Alba sub lumini de Oscar” pentru că vor fi decernate premiile pentru cele mai bune fotografii şi filme documentare. Valoarea totală a premiilor se ridică la 6.500 de euro, „Alba sub lumini de Oscar” fiind festivalul de profil din România cu cele mai mari premii oferite participanţilor.

La Secţiunea „FOTOGRAFIE” fiecare concurent va participa cu fotografiile realizate într-un concurs dotat cu trei premii în valoare de 2.000 de euro, 1.500 de euro şi 1.000 de euro. Premiile sunt acordate de compania de vinificaţie Jidvei. Premiul cel mare acordat la categoria „FILM” este de 2.000 de euro, iar producţia câştigătoare va fi desemnată după o analiză profesionistă realizată de lectorilor care susţin în acest an cursurile de film.

Parcul Dendrologic şi pista de biciclete de pe Mamut – locuri de relaxare în Alba Iulia

fotografi in parcParcul Dendrologic „Dr. Ioan Vlad” este una dintre atracţiile municipiului Alba Iulia unde albaiulienii sau turiştii se pot relaxa în natură. Zona are o suprafaţă de peste 21 de hectare şi cuprinde peste 1.100 de specii de arbori şi plante din toate colţurile lumii. Parcul este inedit şi unic în ţară, datorită faptului că este amenajat chiar în mijlocul unei păduri naturale şi a fost realizat printr-un proiect european în valoare de 2,66 milioane de euro. Tot în aceeaşi zonă, pe Dealul Mamut din Alba Iulia, există şi una dintre cele mai inedite piste de biciclete din România denumită de iubitorii de ciclism „Transalpina de Mamut”. Pista are o lungime de peste 5 kilometri şi leagă, prin pădure, două dintre cartierele oraşului: Miceşti şi Pâclişa. Pista are o lăţime de 3 metri şi este însoţită de o alee pietonală lată de 2 metri având trasee de urcare pe o distanţă de 2 kilometri şi coborâre pe aproape 3,5 kilometri.

Despre „Alba sub lumini de Oscar” – ediţia 2015

poza parc dendrologicFestivalul „Alba sub lumini de Oscar” se desfăşoară în perioada 25 – 30 mai în judeţul Alba. Aproape 100 de pasionaţi de fotografie şi film din întreaga ţară (din localităţi precum Alba Iulia, Bucureşti, Iaşi, Sibiu, Cluj-Napoca sau Năvodari) „au lua cu asalt” Alba Iulia şi judeţul Alba în încercarea de a descoperi prin obiectivul aparatului de fotografiat sau al camerei de filmat cele mai frumoase şi misterioase atracţii turistice din zonă. Chiar dacă este poate cel mai tânăr festival de gen din România, „Alba sub lumini de Oscar” este evenimentul cel mai promiţător care adună de la un an la altul tot mai mulţi participanţi. „Alba sub lumini de Oscar” este festivalul din România cu cele mai mari premii oferite participanţilor, valoare lor fiind de 6.500 de euro.

Festivalul „Alba sub lumini de Oscar” a cuprins în acest an două secţiuni: FOTOGRAFIE şi FILM, iar în program au fost incluse cursuri teoretice şi practice gratuite pentru pasionaţii artelor vizuale, expoziţii şi proiecţii de film. Ediţia din 2015 cuprinde două elemente importante de artă vizuală – o expoziţie de pictură semnată Daniel Prapone din Germania şi proiecţii de film din seria „În premieră”, semnate de Carmen Avram. În acest an organizatorii au fost nevoiţi să suplimenteze numărul de locuri anunţate iniţial, datorită solicitărilor numeroase venite din partea pasionaţilor de fotografie şi film. În 2015 festivalul a adus nume mari din domeniul fotografiei precum Marek Czarnecki, unul dintre cei mai apreciaţi artişti fotografi la nivel mondial şi multiplu câştigător al „British Professional Photography Awards” (premiu care este echivalentul Oscarului pentru fotografie) dar şi Thomas Diseth deţinătorul unui premiu Emmy pentru film documentar.

„Alba sub lumini de Oscar” este organizat de Asociaţia „Produs în Alba” şi Asociaţia Visual Art şi se desfăşoară în parteneriat cu Primăria municipiului Alba Iulia, Consiliul Judeţean Alba şi Centrul de Cultură „Augustin Bena” Alba. Sponsorul ediţiei din acest an este compania Jidvei, unul dintre cei mai mari producători de vinuri din România.

Alte detalii despre „Alba sub lumini de Oscar” 2015 puteţi afla AICI.



ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Alba24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.

Comentează

Lasă un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *


Publicitate

ACTUALITATE

ADR Centru: Dezbatere online cu locuitorii din Alba și Sibiu despre protecția mediului. Cum pot transmite idei autorităților

Publicat

ADR Centru organizează online, prin Centrul Europe Direct Regiunea Centru, o dezbatere pe teme de mediu pentru locuitorii din județele Alba și Sibiu. Aceștia vor putea transmite autorităților publice locale idei privind protecția mediului.

Evenimentul se va desfășura în 3 decembrie, de la ora 12.00.

Vreau un aer mai curat! Avem nevoie de mai multe spații verzi! Aș dori să fie mai multe piste de biciclete!. Am auzit aceste afirmații de la cetățenii din Regiunea Centru, transmise fie online fie direct în cadrul evenimentelor pe care le-am organizat.

În 3 decembrie 2020, începând cu ora 12.00 vă așteptăm la evenimentul online, o dezbatere pe tema protecției mediului ”Energie verde-mai mult verde în Regiunea Centru – acțiuni, proiecte și propuneri.

Alături de cetățenii din Alba și Sibiu, interesați de un mediu înconjurător mai curat, am invitat să participe la întâlnire și reprezentanții Agențiilor de Protecție a Mediului, pentru a ne prezenta informații despre calitatea mediului din județ, alături de reprezentanții autorităților publice locale, primării și consilii județene, ca să prezinte proiectele pe care le implementează și modul în care susțin reducerea poluării pentru un climat mai curat.

Pe lângă problemele punctuale care le puteți aborda, puteți propune celor prezenți noi proiecte sau puteți afla modul în care fiecare dintre noi poate contribui la păstrarea calității mediului prin soluțiile de economie circulară care vor fi prezentate”, transmite ADR Centru.

Pentru participare, completați formularul AICI

Prin Agenția pentru Dezvoltare Regională Centru, din 2007 și până în prezent, am semnat și finanțat la nivelul Regiunii Centru, peste 1.440 de contracte de finanțare doar din fondurile Programului Operațional Regional, la care se adaugă alte 800 de contracte pe care le-am gestionat prin Programul de Competitivitate, adică sunt peste 2.200 proiecte care au aplicat soluții pentru protecția mediului. Acestea s-au concretizat în echipamente tehnologice sau construcții noi, ce au generat consum de resurse de energie și noxe reduse, dar și spații verzi, parcuri, spații de agrement, reabilitare termică, înlocuirea unor sisteme învechite sau modernizarea infrastructurii, fiecare proiect aducând o contribuție la îmbunătățirea calității mediului. Vor vorbi însă punctual reprezentanții primăriilor despre aceste proiecte, sau alte inițiative prin care au pus în practică sau vor duce în următorii ani la localități ”mai verzi”, la o stare de bine pentru o viață de calitate destinată fiecăruia dintre noi”, a declarat Simion Crețu, director general ADR Centru.

Schimbările climatice și degradarea mediului sunt o amenințare reală pentru Europa și pentru întreaga lume. Pentru a susține un mediu înconjurător curat, condiție esențială pentru o un stil viață european, Uniunea Europeană și-a  propus ca până în 2050 să devină neutră ca impact asupra climei. Eforturile Comisiei Europene pentru un mediu mai curat, pentru creșterea numărului de spații verzi, pentru curățarea apelor, pentru reducerea consumului energetic și obligarea statelor europene să aplice măsuri de protecție a mediului, au primit un nou impuls, odată cu lansarea Pactului Verde European. Pactul Verde European este foaia de parcurs a UE pentru a ajunge la o economie durabilă, oferă un plan de acțiune menit să stimuleze utilizarea eficientă a resurselor prin trecerea la o economie circulară, mai curată, să dorește să refacă biodiversitatea și să reducă poluarea. Pentru a transforma acest angajament politic în obligație juridică, Comisia Europeană a propus o lege europeană a climei și susține, prin fonduri europene și prin reglementări specific, acțiuni în toate sectoarele economiei, inclusiv prin investiții în tehnologii ecologice, prin sprijin pentru inovare în sectorul industrial, prin introducerea unor forme de transport privat și public mai puțin poluante, mai ieftine și mai sănătoase, prin decarbonizarea sectorului energetic și prin îmbunătățirea eficienței energetice a clădirilor, potrivit sursei citate.

Evenimentul este organizat de Centrul Europe Direct Regiunea Centru din cadrul ADR Centru, cu susținerea Comisiei Europene. Prin Centrul Europe Direct Regiunea Centru se desfășoară acțiuni de comunicare dedicate și adaptate cetățenilor din Regiunea Centru, obiectivul său fiind de promovare a priorităților și acțiunilor Comisiei, dar mai ales implicarea locuitorilor din cele șase județe.

Agenția pentru Dezvoltare Regională Centru s-a preocupat și se preocupă constant de informarea cetățenilor în privința rezultatelor și beneficiilor aduse comunității noastre de proiectele europene, susținând toate inițiativele care au dus la îmbunătățirea calității vieții cetățenilor. În decursul timpului, datorită fondurilor nerambursabile, împreună, am susținut atât investițiile publice, cât și pentru mediul privat, precum și pentru dezvoltarea și protecția mediului din Regiunea Centru.

O parte din fondurile coordonate de ADR Centru, în cadrul Politicii europene de Coeziune – fie că au fost încadrate în planuri generale, fie că au fost încadrate în priorități specifice de investiții – au fost investite în proiectele de reabilitare termică, pentru achiziționarea de mijloace nepoluante de transport public, pentru crearea de piste de biciclete, modernizarea parcurilor și a spațiilor verzi, precum și pentru implementarea de soluții inovatoare în domeniul eficientizării consumurilor de energie, atât în clădirile publice, cât și în clădirile rezidențiale. Fie prin POR, fie prin alte programe de finanțare, autoritățile publice locale au derulat proiecte care au vizat activitățile de protecția mediului direct sau în subsidiar.

Pentru ca un număr cât mai mare de oameni să cunoască aceste informații și rezultatele proiectelor, precum și pentru a discuta alte idei de proiecte ce se pot implementa la nivel local, sau exemplele de bune practici, ADR Centru, prin Centrul Europe Direct Regiunea Centru, a propus organizarea unei dezbateri pe această temă, prin care se va realiza și o consultare a cetățenilor referitor la impactul și necesitățile pe tema mediului din fiecare județ al regiunii.

Citeste mai mult
Publicitate

EVENIMENT

FOTO: Muzeul din Sebeș are una din cele mai frumoase secții de Științele Naturii. Cum arată după modernizare

Publicat

Centrul Cultural „Lucian Blaga” Sebeș, prin Muzeul Municipal „Ioan Raica” Sebeş, a câştigat, în urma competiţiei lansate de Administraţia Fondului Cultural Naţional, o finanţare nerambursabilă, în valoare de 70.000 lei, pentru implementarea proiectului cultural „La muzeu și la școală. Cursuri alternative de Istorie Naturală”. Diferența de buget necesară pentru buna amenajare a spațiului, precum și pentru zona de acces în expoziție, a fost susținută de Municipiul Sebeș.

„Activităţile proiectului, începute în luna martie, se apropie de final. Avem bucuria de a prezenta o colecţie de Ştiinţele Naturii extrem de atractivă, rezultată din reorganizarea expoziției de bază și utilizarea unor metode și tehnologii noi de expunere și de informare a publicului vizitator”, au transmis reprezentanții Primăriei. 

 

Colecția de Științele Naturii a Muzeului Municipal „Ioan Raica” Sebeș prezintă o parte din bogăția naturală a zonei Sebeșului, oferind publicului vizitator, iubitor de natură, exponate interesante legate de floră, faună, paleontologie şi mineralogie.

Cu toate că începuturile acestei colecții au fost modeste, primele piese fiind inventariate în august 1957, aceasta cuprinde astăzi 4.400 de piese a căror valoare a crescut grație anilor care au trecut peste ele, unele specii dispărând, iar altele devenind tot mai rare.

În spațiul destinat vizitatorilor este organizată expoziția permanentă, reprezentând fauna regiunii, fiind prezentate exponate din domeniul zoologiei și paleontologiei, cu scopul familiarizării vizitatorilor cu sistematica zoologică.

Sebeșul este o zonă foarte bogată în puncte fosilifere, în colecția muzeului regăsindu-se fragmente de trunchiuri de copaci pietrificați, o măsea şi fragmente din osul femural al unui mamut, coarne de bour și maxilare de cerb gigant.

 

Din grupa nevertebratelor menționăm moluștele (melci și scoici), iar din grupa vertebratelor: pești, amfibieni, reptile, păsări și mamifere.

Pe teritoriul Sebeșului există o mare varietate de păsări, care pot fi admirate în expoziția de Științele Naturii: păsări răpitoare de noapte (bufnița, huhurezul, cucuveaua etc.) și de zi (uliul găinilor, șorecarul, uliul păsărelelor, eretele etc.), migratoare (rândunica, lăstunul, cucul etc.), exemplare comune sau rare (pupăza, ciocănitoarea, coțofana, prepelița, cocoșul de munte etc.).

Expoziția cuprinde și câteva specii de păsări caracteristice și Deltei Dunării (gârlița mare, lișița, stârcul purpuriu etc.).

Mamiferele sunt reprezentate de rozătoare, erbivore și carnivore (hârciogul, hermelina, veverița, pisica sălbatică, râsul, vulpea etc.).

 

„Prin implementarea proiectului cultural „La muzeu și la școală. Cursuri alternative de Istorie Naturală” aducem în atenția publicului această colecție, insuficient promovată și valorificată.

Am modernizat spațiul de expunere și tehnicile de etalare, prin reconstituiri ale habitatului natural al viețuitoarelor expuse, sub forma dioramelor.

De asemenea, am amplasat mijloace multimedia moderne, atractive pentru publicul juvenil: un computer performant cu ecran tactil (pentru care a fost creată o aplicație interactivă în care se regăsesc informații utile despre exponate), ochelari de realitate virtuală.

Ambientul este completat de o coloană sonoră care sugerează prezența în mijlocul naturii.

 

Pe lângă aducerea în atenția publicului a acestui tip de patrimoniu, proiectul a va genera, cu siguranță, o bună colaborare între muzeu și școală, din dorința de a oferi profesorilor și elevilor ocazia de a derula cursuri de Istorie Naturală într-un alt mediu, diferit de cel al sălii de clasă, care să transforme activitățile didactice în unele neconvenționale și să favorizeze asimilarea mai facilă a informațiilor transmise și o mai bună înțelegere a acestora.

Menționăm că toate școlile de pe raza municipiului Sebeș sunt partenere în proiect, în cadrul Școlii Gimnaziale Nr. 2 derulându-se deja un concurs online pentru elevi, pe teme de ornitologie.

Proiectul a fost implementat de Centrul Cultural „Lucian Blaga” Sebeș, prin Muzeul Municipal „Ioan Raica” Sebeș, în parteneriat cu Universitatea „1 Decembrie 1918” din Alba-Iulia, Muzeul de Istorie și Științele Naturii Aiud, Muzeul Municipal Mediaș, Școala Gimnazială Nr. 2 Sebeș, Liceul Tehnologic Sebeș, Liceul German Sebeș, Liceul cu Program Sportiv Sebeș, Școala Gimnazială „Mihail Kogălniceanu” Sebeș, Școala Gimnazială Petrești și Colegiul Național „Lucian Blaga” Sebeș.

Echipa proiectului este formată din: dr. Călin Anghel, dr. Radu Totoianu – responsabili cu implementarea proiectului, dr. Sergiu Török, Florin Toncean, Ramona Mărginean, Aurica Negru şi Alin Tomuș”, au transmis reprezentanții Primăriei Sebeș.

Citeste mai mult
Publicitate

EVENIMENT

29 noiembrie: 100 de ani de la nașterea lui Felician Fărcașiu, la Sebeș. Voce baritonală, drag de oameni și de viață

Publicat

Felician Fărcaşiu s-a născut la Sebeş, în data de 29 noiembrie 1920, fiind una dintre personalităţile cu care ne mândrim. A urmat anii de şcoală la Sebeş şi la Orăştie, apoi Institutul Teologic din Sibiu, absolvit în 1943. A atras aprecierile etnologului Hary Brauner şi ale compozitorului Laurenţiu Profeta, care l-au recomandat Radiodifuziunii Române. În programele radioului, a cântat şi i s-au înregistrat 30 de piese folclorice (doine, cântece de joc şi de petrecere), în cursul anului 1951.

A cântat alături de orchestrele de muzică populară ale Filarmonicilor din Arad, Sibiu, Braşov, Oradea, Bacău şi cu Ansamblurile artistice din Deva, Baia Mare, Cluj, Timişoara şi Caransebeş, a întreprins numeroase turnee de concerte şi a participat la concursuri în ţară şi în străinătate. A imprimat 7 discuri, pe care sunt cuprinse doar o parte din cele 260 de piese ale repertoriului său. Şi-a adus o contribuţie importantă la cunoaşterea şi nemurirea folclorului naţional.

După ce se pensionase, reîntors dintr-un obositor turneu în străinătate, își propusese un răgaz pentru odihnă, măcar câteva zile. Însă pasiunea arzătoare a vieții lui nu i-a îngăduit să refuze rugămintea Ansamblului „Cindrelul” din Sibiu de a-l însoți într-un turneu. În ziua de 2 decembrie 1977, când își încheia unul dintre cântecele incluse în program, la Curtea de Argeș, a mai avut tăria să facă semn tehnicianului să coboare cortina, în spatele căreia s-a prăbușit pe scenă, trecând pragul eternității

Felician Fărcașiu rămâne unul dintre cei mai mari interpreți de muzică populară, constituind un reper pentru tânăra generaţie.

Începând cu anul 2002, la Sebeş, în luna noiembrie, se desfăşoară un festival naţional și un concurs de interpretare a cântecului popular românesc, care poartă numele lui Felician Fărcaşiu. În derularea celor șaptesprezece ediții, ne-am bucurat de evenimente în care a vibrat sufletul românesc. În acest an, care stă sub semnul trist al pandemiei, se cuvine să cinstim, printr-o evocare caldă, centenarul nașterii interpretului de folclor, cu voce baritonală și drag de oameni. Radio Star FM Sebeș, TVR Târgu-Mureș, alături de TVR3 ne intermediază bucuria de a împărtăși publicului onoarea de a-l omagia pe Felician Fărcașiu, prin emisiunile care îi sunt dedicate azi, proiecte culturale susținute de Primăria și Consiliul Local al Municipiului Sebeș, prin Centrul Cultural „Lucian Blaga” Sebeș.

Grigore Leșe, despre Felician Fărcașiu: “Fericitul din Sebeș”

Omul horește după cum i-e glasul, după cum i-e firea, după starea lăuntrică din acel moment.

Felician Fărcașu horea „pă sus”, „pă mijloc” și „pă jos”. Când horea „pă sus” se stâmpăra, avea o energie care se transforma în melancolie. Horitul „pă mijloc” îi crea o dispoziție plăcută. Când horea „pă jos” devenea pasional. Glasul se stinge mai greu.

Glasul lui amintește de cântarea liturgică psalmodiată de sorginte bizantină: interiorizată, profundă, transcendentă.

Textele repetitive dau senzația de curgere perpetuă, de regenerare, de înălțare și coborâre, de moarte și renaștere, de regăsire, de drum sinuos și zbor nesfârșit.

Horile lui veghează lumea, vindecă și tămăduiesc.

Ce dor mi-e de Felician Fărcașu…

Cu prețuire,

prof. dr. Grigore Leșe

Dr. Doina Ișfănoni, cercetător etnolog, istoric și teoretician de artă: “Felician Fărcașiu, o viață închinată cântecului popular”

În această toamnă, la 29 noiembrie, iubitorii cântecului popular omagiază o mare personalitate a folclorului românesc, pe Felician Fărcașiu. Interpret și culegător de folclor pastoral de pe Valea Sebeșului natal, din Mărginimea Sibiului, de pe Valea Ampoiului și din Mocănimea Apusenilor, Felician Fărcașiu a conferit acestui gen muzical o nouă viață.

Înzestrat cu calități vocale deosebite – o inconfundabilă voce de bariton și o mare dragoste pentru valorile melosului tradițional, el și-a asumat calitatea de ambasador al folclorului românesc, interpretând cu har și dăruire cântecele născute în vatra satului românesc. Timp de aproape șapte ani (1948-1954) a desfășurat o susținută muncă culturală, ca instructor și solist vocal, la Clubul Sindicatelor din Deva. Autenticitatea repertoriului și expresivitatea artistică a interpretării sale i-au adus aprecieri, nu numai din partea publicului, ci și a etnomuzicologului Hary Brauner și a compozitorului Laurențiu Profeta. La recomandarea acestor specialiști, Felician Farcașiu înregistrează 30 de piese folclorice în Radiodifuziunea Română, contribuind astfel la înscrierea doinelor, cântecelor de joc și de petrecere din sudul Transilvaniei în Fonoteca de aur a radioului.

Dorința de a face cunoscut cântecul românesc pe cât mai multe scene l-a determinat să se alăture unor reputate orchestre de muzică populară. Împreună cu Filarmonicile din Arad, Sibiu, Brașov și ansamblurile artistice din Deva, Baia Mare, Cluj, Timișoara și Caransebeș, Felician Fărcașiu a întreprins numeroase turnee și concerte în țara și în străinătate (Polonia, Ungaria, Italia, Ucraina), fiind adesea cap de afiș.

Spirit deschis, gata să ajute și să îndrume tinerii care doreau să se afirme în acest domeniu, Felician Fărcașiu și-a asumat și calitatea de mentor al tinerelor talente. Dintre cei care s-au bucurat de competența sa menționăm: Dumitru Fărcaș (Baia Mare), Maria Marcu (Cluj), Elena Jurjescu, Mariana Drăghicescu, Dumitru Botoșan și Filofteia Moldovan, din Timișoara.

Pentru a ajunge la sufletul publicului, Felician Fărcașiu a șlefuit melodic doinele ascultate la stâni și cântecele de la petrecerile țărănești. A compus cântece și le-a scris versurile, respectând spiritul creației populare.

În cinstea acestui îndrăgit interpret de muzică populară, Primăria Municipiului Sebeș, împreună cu Centrul Cultural “Lucian Blaga”, organizează anual  Festivalul Național Felician Fărcașiu. Eveniment de referință pentru viața culturală a orașului Sebeș, festivalul, aflat la cea de a XVII-a ediție (2019), este un concurs de interpretare a cântecului popular de către cei dornici să ducă mai departe moștenirea marelui culegător de folclor. Scopul acestui festival și al juriului de specialitate este de a descoperi și de a promova noi talente interpretative, cu repertorii care pun în valoare frumusețea și diversitatea cântecului românesc autentic. Ținuta scenică a interpreților și costumul popular pe care îl poartă exprimă respectul tinerilor interpreți pentru specificul portului din zona de proveniență a cântecului și grija lor de a păstra nealterate valorile patrimoniului material și imaterial al creației populare românești.

Prof. univ. dr. habil. Gabriela Nedelcu-Păsărin – “Un nume pentru totdeauna: Felician Fărcașiu”

Se spune că în această lume trebuie să fii numit. Porți cu tine rezonanța numelui familiei, porți aura binelui generată de numirea sub cupola credinței, însemn al picăturii de dumnezeire care ne ajută să trecem cu seninătate pe drumul destinului desemnat din Înalt. Și se mai spune că atunci când Dumnezeu te alege, porți nu nume ce trece de această lume, în Lumea cea dătătoare de veșnicie numelui. A fost ales să poarte un nume ce azi identifică un loc: Sebeș. A fost ales să aibă har în glasul care a bucurat decenii lumea iubitoare de cântec. A fost ales să lase cântece, care, fără interpretarea sa inconfundabilă, s-ar fi auzit într-un continuu al liniștii, așa, prin glasul său cântecele au căpătat nume: al lui Felician Fărcașiu. Dăruind nu sărăcești, ci te îmbogățești, se spune în Scriptură. Și Felician Fărcașiu a știut să dăruiască din preaplinul voioșiei, jovialității, încrederii în clipa trecătoare. Dar mai ales a știut cum să facă întâlnirea cu folclorul o pagină pentru totdeauna: dăruindu-și numele cu bucuria clipei ce pare a fi uitat că este irepetabilă. Felician Fărcașiu a știut cum să facă memorabilă fiecare apariție a sa pe scenă. Nu era o scenă de spectacol. Era chiar scena vieții sale, pe care și-a asumat-o ca fiind casa trăirii sale intense. A trăit pentru a ne bucura. Acum dăinuiește dincolo de uitare prin ceea ce ne-a lăsat: prin cântece și prin imaginea omului jovial, pentru care a trăi clipa însemna a trăit viața în fiecare clipă. Și mai ales a știut să lase fără ostentație un nume: Felician Fărcașiu. Numele are vârsta eternității. Să ni-l amintim zâmbind clipei pentru ca ea, clipa, să-i păstreze imaginea veșniciei!

Poeta Jeni Voina, despre grupul vocal „Felician Fărcașiu” al Centrului Cultural „Lucian Blaga” Sebeș:

În 2008, cu suflet de mamă, cu tact de profesoară și mărinimia specifică marilor artiști, Adina Hada înființează, în cadrul Centrului Cultural „Lucian Blaga” Sebeș, Grupul Vocal „Felician Fărcașiu”. A adunat, în jurul cântecului ei, copiii zonei, i-a încurajat și inițiat în tainele interpretării, i-a susținut cu inima. Părinți și bunici aveau să lăcrimeze de fiecare dată emoționați și fericiți văzându-și pruncii pe scenă, rugându-se ca cea care a făcut această minune posibilă să fie răsplătită de viață pe măsura binelui făcut. I-a purtat cu mândrie, alături de ea, în emisiuni televizate, spectacole în țară și în străinătate. O binemeritată satisfacție a venit când unii din cei care i-au fost elevi, i-au devenit colegi de scenă, soliști cu premii obținute în concursuri. Toate acestea, au fost posibile pentru că într-o zi Adina Hada a simțit că vrea să dăruiască celor ce vin din urmă din prea plinul sufletului și din bogăția experienței muzicale.

Începând cu anul 2019, Centrul Cultural „Lucian Blaga” și-a dat mâna cu Centrul de Cultură „Augustin Bena”, iar pregătirea Grupului Vocal „Felician Fărcașiu” a fost preluată de Roxana Reche și Alexandru Pal. Cinste lor și pruncilor care s-au simțit atrași de tărâmul nemuritor al cântecului românesc: Grupul Vocal „Felician Fărcașiu”.

Adina Hada: Gânduri pentru Felician Fărcașiu …

Mi-aș fi dorit, la un moment dat, să îi fiu alături pe o scenă, să cântăm împreună, din drag de cânt românesc și de ce nu, din mândria de a fi ardeleni de pe meleaguri sebeșene.

Nu am avut însă această onoare de a-l asculta live, de a-i admira maniera unică de interpretare a cântecului popular românesc …

În semn de prețuire pentru tot ce a lăsat Felician Fărcașiu în lada de zestre a neamului românesc, am înființat grupul vocal care îi poartă numele, în cadrul Centrului Cultural “Lucian Blaga” din Sebeș, în speranța că urmașii noștri îl vor cunoaște pe Felician Fărcașiu prin cântecele lui, ce vor dăinui prin vocile tinerilor care îi pășesc pe urme.

Citeste mai mult
Publicitate

EVENIMENT

Biserica din Feneș, construită în 1754, va fi restaurată și reabilitată printr-o investiție de peste 2,3 milioane de lei

Publicat

Biserica cu hramul „Nașterea Maicii Domnului” din localitatea Feneș va fi reabilitată și restaurată printr-o investiție de peste 2,3 milioane de lei.

Proiectul derulat de Compania Națională de Investiții mai prevede și realizarea unei anexe, separate de lăcașul de cult, care va cuprinde o cameră pentru centrala termică și grupuri sanitare, dar și amenajarea unei terase circulabile – care va constitui un punc de belvedere. 

Compania Națională de Investiții (CNI) a lansat marți, 24 noiembrie, în Sistemul Electronic de Achiziții Publice (SEAP) o licitație pentru lucrări de execuție pentru obiectivul de investiții „Conservare / restaurare și reabilitare biserică „Nașterea Maicii Domnului”, localitatea Feneș, orașul Zlatna, județul Alba”.

 

Valoarea totală estimată este de 2.304.070,15 lei, fără TVA.

Rezultatul final al investiției este restaurarea și reabilitarea bisericii, și construirea unei clădiri anexă. Pentru sporirea confortului utilizatorilor se propune realizarea unei constructii separate de biserică, cu dimensiuni în plan de 4,7 x 10 m, încastrată în versantul dealului dinspre latura sudică a lăcașului de cult. Amplasarea acesteia se va face la o cota de altitudine mai joasă pentru a nu interfera cu aspectul arhitectural al edificiului.

 

Construcția va fi realizată din beton armat și zidărie portantă, cu acoperiș tip terasă circulabilă pavată cu piatră naturală liber așezată. Terasa circulabilă va constitui un punct de belvedere, iar pentru asigurarea normelor de siguranță va fi prevăzută cu atic înaltat și mână curentă din lemn. Se propune ca punctul de belvedere astfel realizat să fie dotat cu o lunetă pentru observație. Diferența de nivel între cota trotuarului de gardă a bisericii și accesul la grupurile sanitare și camera centralei termice va fi preluată de o scara realizată din beton armat, cu treptele placate cu piatră naturală. Construcția va cuprinde camera centralei termice și grupuri sanitare (un grup sanitar pentru femei și unul pentru bărbați).

 

Amplasamentul studiat este situat în intravilanul localității Feneș, în zona deluros-montană la nr. 72, aproximativ în zona centrală, pe partea dreapta a DC 173 (spre Pietrele Caprei). Biserica “Naşterea Maicii Domnului” se află cca. 1,3 km de la şoseaua DN 74 Alba Iulia – Zlatna, în partea de mijloc a satului, pe malul stâng al pârâului Bârnaia, pe o terasă a Văii Feneşului. Atât accesul pietonal cât si cel carosabil se fac din strada Principală a satului Feneș.

 

Edificiul de cult conul planimentric este o combinatie între conceptul bizantin și cel gotic. Construcţia edificiului este strâns legată de promulgarea Diplomei Leopoldine, cu mai puțin de un an înainte. Ca urmare a drepturilor recunoscute prin noul act imperial, romanii au dobândit posibilitatea de a realiza biserici din zidărie, iar biserica din Feneș este reprezentativă pentru maniera în care vor fi edificate noile clădiri de cult. Biserica a fost finalizată în 1754, fiind sfințită în ziua de 8 septembrie, ziua „Nașterii Maicii Domnului”, al cărui hram îl și poartă, alături de hramul „Sf. Ierarh Nicolae”.

Conform lucrării „De la Ampelum la Zlatna”, a profesorului Traian Domșa, biserica s-a edificat pe locul fostei biserici de lemn, care nu mai putea deservi numărul sporit de credincioși. Documentele vremii, precum „Conscripția pentru preoții neuniți din Magna Pricipatu Transylvania existentium pro anno 1767” după K.Hitchins si I.Beju (menționată în aceeași lucrare a profesorului Domșa) ne oferă posibilitatea de a afla și numele preoților ortodocși care este posibil să fi fost implicați în realizarea noului edificiu: Petru Balsa (Balsan) și Petrus Fenechiu (Fenesiu), ambii fiind născuți în sat (locus ubi natus est) și profesând în Feneș (locus ubi pro fungente parocho confirmatus est). Pe Harta Ioesfină a Transilvaniei (1769 – 1773), biserica se observă cu claritate.

 

Volumetria şi organizarea spaţiilor interioare respectă specificul lăcaşelor de cult ortodoxe edificate după momentul promulgării Diplomei Leopoldine. Amprenta la sol a clădirii se înscrie în cadrul unui dreptunghi cu laturile de 8,84 x 22,50 metri.

Turnul clopotniţă, dispus axial pe faţada principală, deasupra accesului în pronaos, are o înălţime de 16,50 metri, până la nivelul foişorului realizat din lemn şi care adăposteşte clopotele.

Masivele de zidărie au grosimi ce variază şi sunt construite din zidarie de piatră naturală liată cu mortar de var simplu.

Citeste mai mult
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate