FLORIILE 2021: Sărbătoarea care amintește de intrarea lui Iisus în Ierusalim. De ce sunt sfințite crenguțe de salcie

Credincioşii ortodocşi şi greco-catolici sărbătoresc, duminică, în condiţiile stării de alertă, Floriile, zi care aminteşte de intrarea lui Iisus în Ierusalim, unde a fost întâmpinat de mulţimi de oameni cu ramuri de finic.

Intrarea Domnului în Ierusalim (Floriile) este sărbătorită în Duminica dinaintea Învierii Domnului.

Intrarea lui Iisus Hristos în Ierusalim este singurul moment din viaţa Sa pământească în care a acceptat să fie aclamat ca Împărat. De data aceasta, îşi pregăteşte singur intrarea, conform profeţiilor din Vechiul Testament, ca să fie recunoscut după lege că este Mesia, Mântuitorul lumii. Poporul îl întâmpină pe Iisus cu ramuri de finic şi de măslin, strigând: ‘Osana! Bine este cuvântat Cel ce vine întru numele Domnului’. Prin aceste cuvinte, oamenii simţeau că însuşi Dumnezeu a venit în lume pentru a aduce mântuirea ei. Intrând ca Împărat în Ierusalim, Iisus anticipează biruinţa Sa apropiată asupra morţii, ca şi biruinţa întregii omeniri pe care o purta în Sine.

Primele menţiuni despre această sărbătoare provin din secolul al IV-lea. Cei dintâi care o pomenesc sunt Sfântul Epifanie, căruia i se atribuie două predici la această sărbătoare, şi pelerina apuseană Egeria, care, în însemnările ei de călătorie, descrie modul în care se celebra această duminică în Ierusalim, spre sfârşitul secolului al IV-lea. De la unii dintre marii părinţi ai Bisericii, între care se află Sfântul Ioan Gură de Aur, Sfântul Ambrozie şi Sfântul Chiril al Alexandriei, există predici celebre ţinute în cinstea ei.

În vechime, Duminica Floriilor, începutul Săptămânii Paştilor, mai era numită Duminica aspiranţilor sau a candidaţilor la botez, pentru că în această zi catehumenii (cei care urmau să se boteze) mergeau cu mare solemnitate la episcop spre a-i cere să fie admişi la botez, iar acesta le dădea să înveţe Simbolul credinţei (Crezul). Se mai numea şi Duminica graţierilor, pentru că, în cinstea ei, împăraţii acordau graţieri.

De Florii, oamenii merg la biserică pentru a sfinţi crenguţe de salcie pe care le pun la geamuri, la uşi sau la porţi. În unele părţi ale ţării, locuitorii de la sate se încing cu ramurile de salcie peste mijloc. Credinţa spune că acest ritual îi apără de boli şi îi face mai robuşti. De asemenea, apără casa de rele şi o protejează de evenimente neplăcute.

Ramurile de salcie care se împart în biserică în ziua de Florii simbolizează ramurile de finic cu care l-au întâmpinat mulţimile în Ierusalim pe Iisus.

Cu ziua de Florii începe ultima săptămână a Postului Paştilor, numită Săptămâna Patimilor, în care creştinii se pregătesc să întâmpine marea sărbătoare a Învierii Mântuitorului Iisus Hristos.

Potrivit îndrumărilor Cancelariei Sfântului Sinod, slujbele din perioada Sărbătorilor Pascale pot fi oficiate, în funcţie de numărul credincioşilor, în interiorul şi/ sau în afara lăcaşurilor de cult, în condiţiile stării de alertă, cu respectarea regulilor de protecţie sanitară.

Întrucât „organizarea de procesiuni şi/ sau pelerinaje religioase este permisă numai cu participarea persoanelor care au domiciliul sau reşedinţa în localitatea unde se desfăşoară respectiva activitate”, se recomandă ca, acolo unde există această tradiţie, procesiunile de Florii să fie organizate în ajunul sărbătorii de către fiecare unitate de cult, cu propriii credincioşi, prin înconjurarea lăcaşului de cult.

Ramurile de salcie sau finic vor fi binecuvântate în Sâmbăta lui Lazăr, după Vecernie, dacă se organizează procesiune în jurul lăcaşului de cult, sau în Duminica Floriilor. Ramurile binecuvântate vor fi distribuite de către preoţi şi voluntari în exteriorul lăcaşului de cult, iar credincioşii vor fi îndemnaţi să aştepte pe locurile marcate până când vor primi ramurile.

Pe tot parcursul slujbei şi al procesiunii se va respecta distanţa fizică prevăzută de reglementările legale.

sursă: Agerpres