FMI: Inteligența artificială ar putea crește productivitatea Europei cu aproape 1% în următorii cinci ani

Inteligența artificială ar putea majora productivitatea Europei cu aproximativ 1% în următorii cinci ani, însă adoptarea accelerată a tehnologiei vine și cu riscuri pentru angajați, rețelele energetice și independența tehnologică a continentului, arată o analiză a Fondului Monetar Internațional.

Documentul a fost pregătit pentru reuniunea informală a miniștrilor de Finanțe din Uniunea Europeană, desfășurată la Dublin în perioada 18–19 septembrie 2026, transmite Digi24.

FMI estimează că aproximativ 60% dintre angajații din economiile europene avansate lucrează în ocupații puternic expuse inteligenței artificiale.

Expunerea nu înseamnă însă automat dispariția locurilor de muncă. În unele domenii, instrumentele bazate pe AI ar putea completa activitatea oamenilor și le-ar putea crește eficiența, în timp ce în alte sectoare automatizarea ar putea înlocui o parte dintre sarcinile îndeplinite în prezent de angajați.

Beneficiile AI ar putea fi distribuite inegal

Fondul avertizează că avantajele și costurile inteligenței artificiale nu vor fi împărțite uniform între țări, regiuni și categorii de angajați.

Publicitate

Tehnologia ar putea accentua inegalitățile existente dacă accesul la investiții, infrastructură și pregătire profesională va rămâne diferit de la o economie la alta.

Finalizarea pieței unice europene ar putea contribui la răspândirea mai echilibrată a tehnologiilor bazate pe AI și a beneficiilor economice generate de acestea în cele 27 de state membre, consideră FMI.

Fragmentarea piețelor europene de capital, a pieței muncii și a sectorului energetic limitează în prezent investițiile și capacitatea companiilor de a dezvolta proiecte la scară mare.

Analiza reia astfel unele dintre problemele semnalate anterior de instituțiile europene în discuțiile privind competitivitatea Uniunii Europene.

Inteligența artificială va pune presiune pe rețelele electrice

Dezvoltarea centrelor de date și utilizarea tot mai intensă a inteligenței artificiale vor determina o creștere importantă a cererii de electricitate.

Presiunea ar putea fi resimțită în special în marile centre tehnologice europene, precum Frankfurt, Londra, Amsterdam, Paris și Dublin.

FMI recomandă investiții în infrastructura energetică transfrontalieră și o integrare mai profundă a pieței europene de energie.

Fără extinderea și modernizarea rețelelor, necesarul ridicat de electricitate al centrelor de date ar putea deveni un obstacol în calea dezvoltării sectorului.

Europa depinde de tehnologiile dezvoltate în Statele Unite și China

O altă vulnerabilitate identificată este dependența Europei de tehnologii și modele de inteligență artificială dezvoltate în principal în Statele Unite și China.

Această situație poate limita autonomia strategică a Uniunii Europene și capacitatea acesteia de a controla infrastructura tehnologică esențială.

Fondul Monetar Internațional consideră că statele europene trebuie să stimuleze investițiile proprii în inteligență artificială, infrastructură digitală și competențe profesionale.

În lipsa acestor măsuri, creșterea productivității ar putea fi mai redusă, iar o parte importantă a beneficiilor economice ar putea reveni companiilor din afara Europei.

Estimarea unei creșteri de aproape 1% a productivității în cinci ani reprezintă un scenariu condiționat de adoptarea tehnologiei și de politicile aplicate.

FMI atrage atenția că efectele finale vor depinde de felul în care guvernele vor gestiona schimbările de pe piața muncii, necesarul energetic și investițiile în dezvoltarea unor capacități europene de inteligență artificială.