Connect with us
Publicitate

ACTUALITATE

FOTO: Alba Iulia, Cugirul și Aiudul, spionate ”la rece” de CIA! ”Ultimul răcnet” al serviciilor secrete din anii `50: cerneala invizibilă și schițele desenate de mână


Publicat

arhiva CIAAgenția Centrală de Informații, celebra CIA, era foarte interesată de ceea ce se întâmpla în câteva orașe din Alba, în primii ani ai războiului rece. Erau vizate Alba Iulia, Cugir și Aiud, orașe care au făcut obiectul a zeci de rapoarte, analize și note informative. În timp ce ”serviciile” românești erau preocupate de reprimarea propriilor cetățeni, pe frontul invizibil, cum spun agenții de informații, americanii colectau informații despre trupele staționate în Alba Iulia, despre transportul de muniție care traversa gările din județ, despre fabrica de armament de la Cugir, despre zăcămintele de minereuri și gaze și nu în ultimul rând despre condițiile de detenție de la Aiud și despre dizidenții care erau încarcerați acolo. Traficul de informații se desfășura ca în filme, prin rețele bine puse la punct și utilizând ”ultimul răcnet” al anilor 50: cerneala invizibilă!

Alba24.ro vă prezintă în premieră o serie de documente inedite, obținute dintr-o vastă arhivă electronică aparținând CIA. Documentele relevă faptul că agenții americani erau capabili să obțină foarte multe informații protejate de regimul comunist instalat de ruși, având atât informatori cât și agenți de teren, chiar aici, în Alba.

Amplasarea trupelor în Cetatea Alba Carolina sau dispunerea Uzinei de Armament de la Cugir (cu poligoanele și spațiille ”spciale”) erau desenate de mână de agenți. De asemenea, existau informații detaliate despre contractele de armament ale fabricii, despre transformarea liniilor de producție care produceau mașini de cusut pentru ruși, în linii de fabricație de armament.

Fabrica de la Cugir, cel mai spionat obiectiv din Alba

harta cu amplasarea fabricii din CugirÎn loc de imagini din satelit, agenții CIA și informatorii lor desenau cu aproximație poziționarea trupelor din Cetatea Alba Carolina, amplasarea fabricilor de armament din Cugir și a clădirilor din curți și descriau destul de amănunțit dispozitivele de pază.

”Fabrica era înconjurată de un gard de doi metri de fier care are deasupra sârmă ghimpată. Trupele române narmate cu puști automate, păzeau din turnurile de observație (…) Un control foarte strict a fost exercitat atât asupra civililor cât și asupra personalului. Fiecare muncitor civil trebuia să aibă un card de identificare emis de fabrică, cu o ștampilă specială aplicată de conducerea administrativă a fabricii de armament. Același tip de control era aplicat și unităților care aparțineau de Ministerul Muncii. Muncitorii civili care intrau în fabrică prin poarta nr. 18 erau subiectul unui verificări stricte. Era un tren special care aducea muncitorii din satele vecine dimineața devreme și îi ducea înapoi seara târziu. Se lucrează 24 de ore în trei schimburi de câte opt ore” se arată într-un document dedicat Cugirului.

Americanii știau tot despre armata din Cetatea Alba Iulia

Schița Cetății

Schița obiectivelor din Cetatea Alba Iulia

De exemplu, într-un document se precizează: ”În Alba Iulia, biroul de recrutare a trimis mai mult de 3.000 de ordine în perioada 20-26 aprilie 1950 (…) Aproximativ 2500 de rezerviști notificați au sosit la postul din Alba Iulia la 1 mai. S-a aflat că 476 dintre aceștia au fost desemnați pentru batalionul de construție – poduri, 600 la trupele de ingineri și restul la alte unități. Nici un rezervist nu a fost desemnat pentru Miliție”.

Pe lângă toate acestea, CIA mai era interesată de zăcămintele naturale din Alba. Informațiile erau obținute de peste tot. Se fotocopiau și se trimiteau la sediul central din SUA diferite lucrări scrise de specialiști, legate de acest subiect sau legate de descrierea unor fabrici. De exemplu, o lucrare despre Întreprinderea Metalurgică Aiud scrisa de Popa și Mihăilă.

”O echipă de tehnicieni româno-sovietică au descoperit un zăcământ important de gaz metan lângă Alba Iulia, Transilvania”, se precizează într-o notă adresată structurii centrale a CIA.

Rețeaua

La începutul războiului rece, CIA a reușit să dezvolte în România o rețea bine pusă la punct de agenți și informatori. Potrivit arhivelor, unii dintre aceștia erau plătiți lunar cu sume de la 50, 75, 80 până la 100 de dolari. Aceștia aveau nume conspirative dar fiecare avea o descriere în care era prezentat locul de muncă, abilitățile și studiile sale. Majoritatea erau naționaliști români nemulțumiți de influența și comportamentul Rusiei în România. O listă a acestor persoane este disponibilă însă aceștia nu sunt grupați pe regiuni ale țării și nu pot fi identificați.

Contactele între agenți și surse se stabileau printr-un sistem alambicat care implica mai multe țări, cu schimburi de scrisori redactate cu cerneală invizibilă și multe alte elemente demne de filmele cu spioni. Organizați, americanii au notat fiecare cheltuială pe care au făcut-o cu funcționarea sistemului de surse. De exemplu, din aceste documente aflăm că canalul clandestin de comunicare cu informatorii din Transilvania costa 40 de dolari pe lună.



Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:


ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Alba24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.

Comentează

Lasă un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *


Publicitate

EVENIMENT

FOTO: Incendiu de vegetație la Șeușa, comuna Ciugud. Câțiva oameni din sat au ieșit să stingă focul

Publicat

Un puternic incendiu de vegetație a izbucnit miercuri seară, în jurul orei 22:30, la Șeușa, comuna Ciugud. 

Iarba uscată și tufele de pe un deal din apropierea satului, au luat foc pe o zonă extinsă. 

Câțiva oameni din localitate au ieșit afară, încercând să stingă incendiul. Flăcările sunt departe de zona locuită a satului, nefiind pericol ca focul să ajungă la case.

Foto: Cititor Alba24.ro

Citeste mai mult
Publicitate

ACTUALITATE

România, în top 10 mondial la creșterea și penetrarea plăților cu telefonul mobil. ”Este ușor, nu mai avem nevoie de parole”

Publicat

Românii au devenit tot mai interesați să plătească la magazine cu telefonul mobil, cu ceasul sau brățările. Astfel, România a ajuns în top 10 mondial la creșterea și penetrarea plăților cu telefonul mobil.

Anunțul a fost făcut de Cătălin Crețu managerul general al Visa Europe pentru Romania, Croatia, Slovenia și Malta, la DCNews unde a vorbit despre alternativele plăților cu cardul: plățile cu telefonul, ceasul sau brățările.

„Am vorbit până acum despre plata cu cardul, dar foarte interesant e saltul făcut de plățile cu telefonul mobil, cu ceasuri, cu brățări. Anul trecut, în România, creșterea plăților cu mobilul era de 10% de la lună la lună.

Deja, și aici, România e în top 10 mondial pentru creșterea și penetrarea plăților cu telefonul mobil.

Am intrat în utilizarea amprentei sau a recunoașterii cu ajutorul irisului, deci odată ce începem să utilizăm telefonul mobil e mult mai ușor, nu mai avem nevoie de parole.

E mult mai ușor, nu mai trebuie să luăm portofelul.

Luăm doar telefonul mobil sau, când ieșim la alergat, putem plăti cu anumite ceasuri unde dorim. Rețeaua de comercianți, de terminale, este eminamente contactless, peste 90 – 95%.

Anul acesta credem că vom termina cu aproape de 100% din terminalele POS care vor accepta plățile contactless.

Practic, fenomenul este de noua normalitate”, a declarat Cătălin Crețu

Schimbări majore în comerțul online

Segmentul online a beneficiat masiv, mai ales magazinele de amenajare a locuinței, magazinele alimentare și bineînțeles magazinele pentru haine și accesorii.

Știm foarte bine că schimbarea a venit nu doar din partea deținătorilor de carduri, dar a venit și din partea comercianților. Mulți dintre ei, pentru a supraviețui, au deschis și comerțul online, și vânzările online.

Alții, efectiv au fost puși pe hartă. Gândiți-vă că înaintea acestei perioade, care era prezența sau vizibilitatea firmelor de livrare la domiciliu? Foarte redusă. În această perioadă efectiv au crescut exponențial.

Sau dacă ne gândim la aceste firme noi care activează în zona de mobilitate urbană. Este un concept nou și poate puțin metaforic pentru toate firmele acelea care au distribuit scuterele electrice în țară, prin orașele mari.

Înainte foarte puțină lume le folosea. Iată că odată cu restricțiile acestea, din ce în ce mai mulți oameni au apelat, și-au înregistrat cardurile, și au început să facă aceste tranzacții fără să simtă efectiv. „, a declarat Cătălin Crețu

Citeste mai mult
Publicitate

ACTUALITATE

Mai puțin de jumătate dintre bolnavi au anticorpi, la șase luni de la trecerea prin COVID. Studiu

Publicat

Mai puțin de jumătate dintre cei care au trecut prin infecția SARS-CoV-2 mai prezintă anticorpi la 180 de zile de la vindecare, arată un studiu. 44% dintre persoanele care au trecut prin infecție au continuat să prezinte simptome post-vindecare.

Studiul făcut de Regina Maria, demarat în august 2020, în București și Cluj, s-a bazat pe folosirea testului de anticorpi IgG anti-Nucleocapsidă – anticorpii specifici bolii.

În timp ce faza I a studiului a evaluat răspunsul imun la 43-56 de zile de la primirea rezultatului pozitiv la testarea RT-PCR, faza a II-a examinează gradul de protecție după o perioadă de timp mai mare, de 180 de zile de la depășirea fazei acute a bolii.

În faza II a studiului au fost testați doar pacienții care aveau un răspuns imun detectabil la prima testare, pentru a observa evoluția în timp a anticorpilor post COVID.

Studiul arată că, la jumătate de an, foștii pacienți sunt și mai puțin protejați: doar 47% au mai prezentat anticorpi detectabili.

Anterior, faza I evidențiase anticorpi la 79% dintre persoane, la mai puțin de 3 luni de la testarea RT-PCR pozitivă. Nu s-au înregistrat diferențe semnificative între femei și bărbați.

Studiul a remarcat că 17% dintre cei vindecați, care au realizat un test RT-PCR după faza acută a bolii, au prezentat rezultate pozitive. Un singur pacient a înregistrat un test RT-PCR pozitiv în contextul apariției de noi simptome sugestive COVID-19. Cazuistica internațională cuprinde puține descrieri care să indice faptul că, în astfel de cazuri, este vorba despre o reinfectare, limitarea certificării acestora fiind impusă de necesitatea secvențierii suplimentare și a integrării într-un context epidemiologic bine documentat.

„Deși azi știm mult mai multe despre acest virus și afectarea pe care o poate produce, studiile sunt în continuă desfășurare și metodele de protejare eficientă sunt permanent testate. Impactul imediat al acestor concluzii se răsfrânge asupra protecției suplimentare pe care trebuie să o oferim cadrelor medicale implicate în tratarea pacienților COVID-19 și expuse riscului infectării recurente, dar și a societății per ansamblu”, declară dr. Teodora Ionescu, medic specialist epidemiolog.

Simptome persistente după vindecare

44% dintre persoanele din studiu au prezentat simptome post vindecare, dintre care cele mai frecvente au fost: tuse, oboseală, lipsa gustului, lipsa mirosului, dificultăți respiratorii, căderea părului, dureri musculare sau insomnii. Un studiu The Lancet Psychiatry lansat recent anunța sechele neurologice și psihiatrice cu o incidență de 34% a pacienților care au avut COVID-19, în primele 6 luni de la vindecare. Alte studii internaționale confirmă persistența simptomelor post vindecare, în diferite grade de afectare și necesități de reinternare.

59% dintre pacienții cu rezultat de anticorpi detectabili la 180 de zile de la vindecare nu au prezentat simptomatologie persistentă după ieșirea din izolare. Așadar, persistența simptomelor post-COVID nu pare să se coreleze cu persistența anticorpilor IgG detectabili.

Numeroase alte studii internaționale au arătat că, după vindecare, pacienții nu mai sunt contagioși, în ciuda unei eventuale persistențe a unor teste RT-PCR pozitive. Excepțiile se înscriu în categoria unor situații specifice, de pacienți imunodependenți sau cu forme severe de boală.

Vaccinare sau imunitate dobândită natural?

Diferitele mutații are virusului implică reluarea epuizantă a cercetărilor de fiecare dată, pacienții vindecați se pot reinfecta, iar populația continuă să fie la risc, guvernele impunând gradual noi măsuri de protecție.

Cel mai mare studiu desfășurat până acum referitor la riscul de reinfectare, derulat în Danemarca, a arătat că, deși infecția inițială era asociată cu un grad general de protecție la reinfectare de 80%, pe segmentul de vârstă de peste 65 de ani, această protecție a fost revizuită dramatic la 47%.

Studiul imunității post-vaccinare demarat de Regina Maria, încă în derulare, evidențiază rezultate promițătoare: 80% dintre persoanele care au trecut prin infecție și ulterior s-au vaccinat au prezentat valori ridicate ale anticorpilor protectori. De asemenea, persoanele cu vârsta peste 50 de ani care au trecut prin infecția cu SARS-CoV-2 au prezentat un titru mediu al anticorpilor dobândiți post-vaccinare semnificativ mai mare decât cel al persoanelor care nu au trecut prin boală.

sursă: Mediafax

Citeste mai mult
Publicitate

EVENIMENT

Cinci angajați ai Spitalului Județean de Urgență Alba, confirmați COVID după vaccin. Trei dintre ei sunt medici

Publicat

La Spitalul Județean de Urgență Alba au fost înregistrate cinci cazuri în rândul personalului, confirmate COVID ulterior imunizării.

Trei dintre cei cinci sunt medici. Aceste persoane au fost confirmate pozitiv după ce s-au vaccinat.

”Cinci cadre medicale, dintre care trei medici, o infirmieră și un registrator medical, au fost confirmate cu COVID-19, din februarie și până în prezent, după ce au primit ambele doze de vaccin.

Toate cazurile au prezentat forme ușoare și au avut o evoluție favorabilă. Precizăm că toate cadrele medicale ale Spitalului Județean de Urgență Alba Iulia, indiferent dacă au fost imunizate sau nu, sunt testate constant în scop preventiv, pentru prevenirea răspândirii îmbolnăvirilor”, au precizat reprezentanții SJU, pentru Alba24.

Șeful Direcției de Sănătate Publică Alba a dat detalii despre protecția oferită de vaccin.

”Vaccinul oferă o protecție de până la 94% împotriva bolii și de 100% împotriva formelor severe ale bolii. Vaccinarea rămâne cea mai bună metodă de a ne proteja și totodată de a reduce numărul de cazuri noi”, a declarat directorul DSP Alba, Alexandru Sinea, pentru Alba24.ro.

Citeste mai mult
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate

Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate