FOTO DOCUMENT: ”Mapa lui Vasile Goldiș” cu articolele REZOLUȚIEI pentru UNIRE. Ce au hotărât românii la Alba Iulia, acum 96 de ani

Unul dintre cei mai reprezentativi oameni politici români ardeleni, Vasile Goldiş. A fost cel care a întocmit proiectul prin care s-a hotărât „Unirea Transilvaniei, Banatului şi a Părţilor Ungurene cu ţara-mamă“ și a reprezentat cel mai important eveniment pentru nașiunea română după ”Mica Unire de la 24 ianuarie 1859” Cu nouă puncte, documentul este conceput după cele mai democratice principii, cum sunt votul universal, reprezentativitate totală pentru fiecare categorie socială, etnică sau profesională în stat, organizarea pe temelii solide a Transilvaniei, uniformizarea legislativă şi administrativă cu România.

Manuscrisul original al documentului se păstrează la Muzeul Național al Unirii.

Articolele Rezoluţiei pentru Unire au fost „negociate“ la Alba Iulia în preziua Marii Adunări Naţionale de la 1 Decembrie 1918. Membrii Consiliului Naţional Român Central, organ cu rol politic şi administrativ,  în jurul cărora s-au grupat şi alţi fruntaşi ardeleni, au avut mai multe consfătuiri succesive, în cursul zilei de 30 noiembrie 1918. Dezbaterile au avut loc în Hotelul „Hungaria“ din Alba Iulia, la acea vreme cel mai luxos local  din Alba Iulia. Ulterior, hotelul şi-a schimbat numele în „Dacia“. A fost dărâmat la sfârșitul  anilor 1980, când s-a ridicat actualul bloc de locuinţe 280.

Discuțiile pricipale au fost centrate pe articolele Rezoluţiei Unirii. Unii dintre participanţi – Aurel Vlad, spre exemplu – au propus pentru Transilvania o autonomie provizorie pentru a preveni eventuale zguduiri sociale. Alţi fruntaşi ardeleni au susţinut  o autonomie provizorie, până la întrunirea Adunării Constituante. Forma finală a Hotărârii de Unire a fost citită în fața delegaților de marele om politic ardelean al vremii, Vasile Goldiș.

Articolele Hotărârii de Unire, așa cum figurează în manuscris, cunoscut și sub numele de „mapa lui Vasile Goldiș”.

„I. Adunarea naţională a tuturor Românilor din Transilvania, Banat şi Ţara-Ungurească, adunaţi, prin reprezentanţii lor îndreptăţiţi la Alba-Iulia în ziua de 18 Noiembrie (1 Decembrie) 1918, decretează unirea acelor Români şi a tuturor teritoriilor locuite de dânşii cu România. Adunarea Naţională proclamă îndeosebi dreptul inalienabil al naţiunii române la întreg Banatul cuprins între râurile Mureş, Tisa şi Dunăre.
II. Adunarea Naţională rezervă teritoriilor sus indicate autonomie provizorie până la întrunirea Constituantei aleasă pe baza votului universal.
III. În legătură cu aceasta, ca principii fundamentale la alcătuirea noului stat român, adunarea naţională proclamă următoarele:
1. Deplină libertate naţională pentru toate popoarele conlocuitoare. Fiecare popor se va instrui, administra şi judeca în limba sa proprie prin indivizi din sânul său şi fiecare popor va primi drept de reprezentare în corpurile legiuitoare şi la guvernarea ţării în proporţie cu numărul indivizilor ce-l alcătuiesc.
2. Egală îndreptăţire şi deplină libertate autonomă confesională pentru toate confesiunile din Stat.
3. Înfăptuirea desăvârşită a unui regim curat democratic pe toate tărâmurile vieţii publice. Votul obştesc, direct, egal, secret, pe comune, în mod proporţional, pentru ambele sexe, în vârstă de 21 de ani la reprezentarea în comune, judeţe ori parlament.
4. Desăvârşită libertate de presă, asociere şi întrunire, libera propagandă a tuturor gândurilor omeneşti.
5. Reforma agrară radicală. Se va face conscrierea tuturor proprietăţilor, în special a proprietăţilor mari. În baza acestei conscrieri, desfiinţând fidei-comisele şi în temeiul dreptului de a micşora după trebuinţă latifundiile, i se va face posibil ţăranului să-şi creeze o proprietate (arător, păşune, pădure), cel puţin atât cât o să poată munci el şi familia lui. Principiul conducător al acestei politici agrare e pe de o parte promovarea nivelării sociale, pe de altă parte, potenţarea producţiunii.
6. Muncitorimei industriale i se asigură aceleaşi drepturi şi avantagii, cari sunt legiferate în cele mai avansate state industriale din apus.
IV. Adunarea Naţională dă expresie dorinţei sale, ca congresul de pace să înfăptuiască comuniunea naţiunilor libere în aşa chip, ca dreptatea şi libertatea să fie asigurate pentru toate naţiunile mari şi mici, deopotrivă, iar în viitor să se elimine războiul ca mijloc pentru regularea raporturilor internaţionale.
V. Românii adunaţi în această Adunare Naţională salută pe fraţii lor din Bucovina, scăpaţi din jugul monarhiei Austro-Ungare şi uniţi cu ţara mamă România.
VI. Adunarea Naţională salută cu iubire şi entuziasm liberarea naţiunilor subjugate până aici în monarhia Austro-Ungară, anume naţiunile: cehoslovacă, austro-germană, iugoslavă, polonă şi ruteană şi hotărăşte ca acest salut al său să se aducă la cunoştinţa tuturor acestor naţiuni.
VII. Adunarea Naţională cu smerenie se închină înaintea memoriei acelor bravi Români, cari în acest războiu şi-au vărsat sângele pentru înfăptuirea idealului nostru murind pentru libertatea şi unitatea naţiunii române.
VIII. Adunarea Naţională dă expresiune mulţumirei şi admiraţiunei sale tuturor puterilor aliate, care prin strălucitele lupte purtate cu cerbicie împotriva unui duşman pregătit de multe decenii pentru război au scăpat civilizaţiunea de ghiarele barbariei.
IX. Pentru conducerea mai departe a afacerilor naţiunei române din Transilvania, Banat şi Ţara Ungurească, adunarea naţională hotărăşte instituirea unui mare Sfat Naţional Român, care va avea toată îndreptăţirea să reprezinte naţiunea română oricând şi pretutindeni faţă de toate naţiunile lumii şi să ia toate dispoziţiunile pe care le va afla necesare în interesul naţiunii.

Trăiască România Mare!“

Manuscrisul original a ajuns în patrimoniul Muzeului din Alba Iulia în 1929. În partea centrală a primei coperţi este înscrisă fotografia lui Vasile Goldiş, încadrată în partea stângă de frunze de stejar, iar în dreapta de măslin, sub  care stă scris cu majuscule: „Cuvântarea lui Vasile Goldiş la 1 Dec. 1918“. De jur împrejur se dezvoltă o cusătură cu sârmă de culoare roşu, galben, albastru.

Citește și 24 ianuarie 1859: „Mica Unire”, primul pas spre România. Cum s-a făcut Unirea Principatelor Române sub domnia lui Cuza.