FOTO DOCUMENT: Revoluția din Decembrie ’89, la Alba Iulia. Implicarea armatei și enigma doborârii unui elicopter pe Mamut

Elemente interesante legate de implicarea Armatei Române în Revoluţia din 1989 pot fi desprinse dintr-un studiu bazat pe documente din Arhivele Militare. Dacă ne referim la Alba Iulia, constatăm că personalul comandamentelor, unităţilor şi subunităţilor militare din garnizoană au susţinut ideile Revoluţiei şi au limitat la maxim pierderile umane şi materiale. Unităţile militare s-au alăturat celor care au ieșit în stradă în 22 decembrie 1989.

 

A fost ziua în care maiorul Viorel Bârloiu, comandantul garnizoanei Alba Iulia a fost ales, împreună cu alţi doi comandanţi militari, în Consiliul Frondului Patriotic „Libertatea”, devenit ulterior Consiliul Judeţean Provizoriu al Frontului Salvării Naționale (CJ FSN). Tot din 22 Decembrie 1989, sediul Securităţii a fost păzit de un dispozitiv format din doi ofiţeri şi 27 militari în termen. Clădirea era ocupată de revoluţionari asupra cărora se găseau arme procurate din instituţie. Armamentul a fost inventariat şi depus în lăzi sigilate, păzite de detaşamentul militar. Securişti şi miliţieni au fost consemnaţi la serviciu.

Primele focuri de armă

O zi mai târziu, 23 decembrie 1989, măsurile de protecție au fost extinse și la alte instituţii şi obiective economice din oraş, Comandantul garnizoanei a dat ordin ca toţi lucrătorii Securităţii să se prezinte la serviciu pentru a li se asigura protecţia, să fie cazaţi la UM 01653. S-au prezentat 80 de persoane.

 

 

 

De asemenea, 22 de lucrători de miliţie au fost reţinuţi într-o încăpere a unităţii. „În condiţiile creşterii temerilor populaţiei că lucrărorii Ministerului de Interne au rămas fideli vechiului regim, prin această măsură se urmăreşte asigirarea protecţiei acestora şi prevenirea participării lor în eventuale acte ostile revoluţiei”, se afirmă în lucrarea „ARMATA ROMANĂ ÎN REVOLUȚIA DIN DECEMBRIE 1989“, apărută în 1998, la Editura Militară.

Un detaşament de intervenţie din UM 01040 Cîmpeni a primit misiunea să apere podul de pe râul Mureş şi intrarea de sud-est în Alba Iulia, pe fondul zvonurilor despre „posibila dirijare a unor elemente teroriste spre oraş“.

În Alba Iulia, primele focuri au fost trase în după-amiaza zilei de 23 decembrie în zona Spitalului Judeţean. Unitatea medicală a fost scotocită de un detaşament care a a reţinut ca suspecţi trei ofiţeri de securitate. Paza la sediul Consiliului Judeţean al FSN (actualul Palat Administrativ) a fost întărită cu subunităţi de vânători de munte cu un efectiv de 18 cadre, 130 militari şi un pluton de gărzi patriotice.

 

 

Sergent major împuşcat mortal

În dimineaţa zilei de 24 decembrie, elemente necunoscute aflate într-un autoturism Dacia 1300 au tras focuri de armă spre sediul Securităţii, situaţie ce a declanşat riposta militarilor şi gărzilor patriotice aflate în zonă. Nu s-au înregistrat victime.

 

 

 

La ora 09.30, tot dintr-un autoturism s-a tras asupra Căminului Militar de garnizoană. A fost rănită mortal sergentul-major Daniela Georgeta Macarie. În acelaşi timp, din clădirile învecinate sediului Securităţii şi Consiliului Popular Judeţean s-au tras focuri de armă soldate cu spargerea geamurilor. Focuri izolate au venit și dinspre blocul 280 din centrul oraşului, din podul bisericilor reformate şi din alte clădiri.

De asemenea, în jurul orei 15.00 persoane neidentificate au tras din nou din faţa Catedralei asupra unui dispozitiv militar. „Întrucât elemente diversionist-teroriste au continuat să acţioneze în cartierul Cetate, trăgând din diferite clădiri focuri sporadice de armă s-a constituit un detaşament format din şapte cadre şi 15 militari sub comanda maiorului Viorel Simion, care să le anihileze. Lupta cu aceştia s-a dat în zona blocului M5. Teroriştii nu au putut fi capturaţi. Vânătorii de munte nu au înregistrat pierderi“, se mai susţine în lucrarea citată.

În noaptea de 24 spre 25 decembrie, şeful de cabinet al fostului prim-secretar, Emil Botar, s-a deplasat spre locuinţa sa pentru a-şi lua pistolul şi a-l preda. Era însoţit de un ofiţer, 2 militari şi 2 revoluţionari. Asupra grupului s-a deschis focul, iar Emil Botar a fost rănit. În timpul transportului spre spital, maşina a fost atacată din nou dinspre clădirea Băncii Naţionale. Botar a decedat la spital.

 

 

În zilele următoare, spiritele s-au calmat, zvonurile şi ştirile false au încetat, iar situaţia a intrat în normalitate. „Elementele diversioniste, puţin numeroase, au acţionat dispersat, spontan, fără o legătură între ele. În faţa reacţiei puternice a detaşamentelor militare acestea au bătut în retragere, au renunţat la atacuri, starea de tensiune provocată de focul întreţinut de aceste elemente durând, practic, la Alba Iulia, doar două zile, 23 şi 24 decembrie 1989“. Este una dintre concluziile analizei realizată în baza documentelor din arhivele militare.

Misterul elicopterului prăbușit lângă Alba Iulia

Un episod mai puţin cunoscut şi neelucidat în mod oficial nici după 24 de ani, de la Revoluţia din Decembrie 1989, s-a întâmplat la Alba Iulia. În seara zilei de 23 decembrie 1989, un elicopter cu cinci persoane la bord s-a prăbuşit în apropierea oraşului, în zona Schit, lângă o unitate militară.

Două dintre persoanele aflate în elicopter erau generalii Constantin Nuţă şi Velicu Mihalea, comandantul Inspectoratului General al Miliţiei, respectiv adjunctul acestuia. Generalii erau însoţiţi de locotenent-colonelulul Nicolae Tudor, pilotul elicopterului, căpitanul Victor Matica şi maistrul militar Nicolae Galaftion.

Toţi cinci au murit carbonizaţi în explozia elicopterului. Cei trei însoţitori aveau misiunea de a transporta pe generali la Sibiu, de la Deva unde au fost prinşi şi arestaţi într-un tren ce venea de la Timişoara.

Din motive neelucidate încă, în apropiere de Alba Iulia, elicopterul ce urma cursul râului Mureş şi-a schimbat traseul de zbor spre nord, în sens opus faţă de Sibiu. „Avarierea gravă a aeronavei, prin impactul cu 12 lovituri de la sol, a obligat echipajul să aterizeze de urgenţă, pe timp de noapte, în teren necunoscut, impropriu manevrei fapt ce a dus la distrugerea mecanică a aparatului şi incendiera lui”, se susţine în studiul publicat la Editura Militară în anul 1998.

Incidentul este descris cu amănunte în cartea „Revoltă în labirint“, publicată de Mihai Babiţchi, lider al mişcării revoluţionare din Alba Iulia. „Pe la orele 20.00 în seara zilei de 23 decembrie, comandantul garnizoanei mi-a raportat că depozitul de armament de la marginea oraşului este atacat din aer şi din patru puncte terestre. Nu eram foarte îngrijorat deoarece fusesem informat că depozitul era gol. Un curier a infirmat, ulterior, orice atac.

Totuşi un elicopter se prăbuşise lângă depozit deşi, am fost asigurat, apărătorii nu trăseseră niciun foc“, afirmă Mihai Babiţchi. Revoluţionarul susţine că l-a vremea respectivă s-a acreditat şi idea că, zburând la joasă înălţime pentru a nu fi detectat de radare, aeronava s-a încurcat în aracii de beton ai viţei de vie din zonă şi a explodat, variantă susţinută, potrivit acestuia, şi de şeful Parchetului Militar Cluj, colonelul Tit Liviu Domşa.

Prezenţa elicopterului în zona depozitului de armament şi a bazinului de apă potabilă al oraşului Alba Iulia a fost confirmată şi de alţi martori. Paznicul bazinului, Gheorghe Muntean, a confirmat că elicopterul zbura foarte jos şi fără lumini şi a spus că a tras două focuri de avertizare ca să anunţe soldaţii din apropiere. „Pe măsură ce ancheta avansa conculziile au devenit tot mai dificile. Comisia parlamentară condusă de Sergiu Nicolăescu, care a anchetat evenimentul, a acreditat idea că aeronava a fost lovită în zona Blandiana de rafale care au ciuruit rezervorul de benzină“, a completat Mihai Babiţchi.

Expertizele tehnice, efectuate încă din 1994, atestă că elicopterul în care au murit cele cinci persoane a fost doborât de rafalele unei arme de calibrul 7,62. Astfel, ipoteza că aparatul de zbor s-ar fi prăbuşit din cauza unui accident sau a unei erori de pilotaj a fost înlăturată. În 1995 dosarul a fost închis pe motiv de „autor necunoscut“. A fost redeschis în 2007, după ce e parcursul cercetărilor efectuate într-un alt dosar al Revoluţiei procurorii au ajuns la concluzia că doborârea elicopterului IAR 330, în care se aflau cei doi generali de Miliţie, s-ar putea datora acţiunii sau inacţiunii unor generali aflaţi la conducerea MApN şi a Comandamentului Aviaţiei şi Apărării Antiaeriene.

Revoluţia din 1989 s-a soldat în Alba cu 24 de morţi.

Nicu Neag

foto: Nicu Murgășanu (arhiva personală)