Connect with us
Publicitate

ACTUALITATE

FOTO – Gala laureaților „Meet Festival” la Alba Iulia: Premianți din Spania, Marea Britanie sau Statele Unite ale Americii. LISTA câștigătorilor


Publicat

IMG_6750Gala laureaților a celei de-a doua ediții a evenimentului ”Meet Film Festival” a adunat miercuri, 22 aprilie, începând cu ora 16:00, la Casa de Cultură a Studenților din Alba Iulia elevi, profesori, organizatori și parteneri ai proiectului dar și persoane interesate, la premierea producțiilor audio-vizuale pe teme europene, educaţionale şi de carieră profesională.

Marile premii ale celor trei secțiuni (”Educație școlară în Europa”, ”Tineret, educație și formare în Europa” și ”Tineret, educație și formare în lume”) au ajuns în Spania, Marea Britanie și Statele Unite ale Americii.

Secțiunea A: Educație școlară în Europa

1. Carme’s angels against the empire of the pigeon poop – coordonator: Ioseph Arbiol, Santa Tereza, Valencia, Spania

2. Message: Europe, our Europe – coordonator: Alfredo Mazzocchi, ITAS Mazocchi, Ascoli Piceno, Italia

3. Filmic Treatment: A Sea of Stories – coordonator: Maria Rosella Bitti I.I.S. Panzini, Senigallia, Italia

Secțiunea B: Tineret, educație și formare în Europa

1. Norman Is Lost – autor: Josep Felton, Neath, Marea Britanie

2. Message: The Adventures of Yoyo – autor: Jean-Pierre-Henry, Belgia

3. Filmic Treatment: La Mosca – autor: Marco Di Gerlando, Italia

Secțiunea C: Tineret, educație și formare în lume

1. Cara – autor: Huanglizi Sun, Los Angeles, Statele Unite ale Americii

2. Message: Two Strangers – autor: Angelique Merchant, Los Angeles, Statele Unite ale Americii

3. Filmic Treatment: Reunion – autor: Vivek Krishnan, Pune, India

În concurs au intrat documentare, ştiri, interviuri, reclame, ficţiune, filme de animaţie sau producţii „hibride” cu următoarea tematică:

– Anul european al cetăţeniei 2014

– Anul european al dezvoltării 2015 ”Lumea noastră, demnitatea noastră, viitorul nostru”

– Educaţia

– Viaţa şcolii

– Cariera profesională

– Comunitatea şi şcoala/educaţia

– Europa, prezent şi viitor

– Drepturile omului

– Schimburi culturale/dialoguri culturale

– Mobilităţi europene.

Ediția din acest an s-a desfășurat între 20-22 aprilie. Festivalul a făcut parte din proiectul “Cetăţenie şi educaţie prin media în context european”, fiind cofinanţat prin intermediul L.L.P. Comenius Regio.



Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:


ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Alba24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.

Comentează

Lasă un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *


Publicitate

EVENIMENT

IPJ Alba: 13 persoane amendate pentru că pescuiau ilegal. Cât mai durează perioada de prohibiție

Publicat

Polițiștii din Alba au prins și amendat, săptămâna trecută, 13 persoane care pescuiau ilegal. Perioada de prohibiție la pescuit mai durează până în 7 iunie.

Sancțiunile au fost date în cadrul unei acțiuni de verificare a modului în care sunt respectate normele legale incidente domeniului piscicol. Au fost făcute 51 de controale.

În perioada 4 – 7 mai 2021, poliţiştii Inspectoratului de Poliţie Judeţean Alba, sprijiniți de jandarmi și reprezentanți ai Agenției Naționale pentru Pescuit și Acvacultură au desfășurat activități pentru prevenirea şi combaterea ilegalităților în domeniul piscicol.

Au fost efectuate 38 de controale în zona apelor interioare, 3 privind transportul, 6 la societățile comerciale specializate în valorificarea peștelui și a produselor din pește, două privind prelucrarea și depozitarea peștelui sau a produselor din pește și două în piețe în care se comercializează pește.

Au fost depistate 13 persoane care se aflau la pescuit, cu toate că acest lucru este interzis, până la data de 7 iunie, acestea fiind sancționate cu amenzi în valoare de 6.300 de lei.

Inspectoratul de Poliţie Judeţean Alba recomandă respectarea legislaţiei privind pescuitul şi acvacultura şi reaminteşte că, în conformitate cu Ordinul Ministrului Agriculturii și Dezvoltării Rurale nr. 58/462 din 2021, privind stabilirea perioadelor și zonelor de prohibiție a pescuitului precum și a zonelor de protecție a resurselor acvatice vii în anul 2021, în perioada 24 aprilie – 7 iunie 2021 sunt instituite măsuri de prohibiție pentru pescuit în scop comercial, recreativ și familial, al oricăror specii de pește, crustacee, moluște și al altor viețuitoare acvatice în habitatele piscicole naturale.

Acţiunile Inspectoratului de Poliţie Judeţean Alba, pentru prevenirea şi combaterea braconajului piscicol, vor continua.

Citeste mai mult
Publicitate

EVENIMENT

Un biciclist din Șona care a traversat strada fără să se asigure a fost acroșat de un autoturism. Bărbatul a fost dus la spital

Publicat

etilotest

Un biciclist din Șona care a trecut strada fără să se asigure a fost acroșat de un automobil condus de o tânără de 27 de ani. După ce au fost testați cu aparatul etilotest, rezultatul tinerei a fost negativ, în schimb bărbatul avea o alcoolemie de 0,07 alcool pur în aerul expirat. 

Potrivit IPJ Alba, la data de 10 mai 2021, în jurul orei 17.20, pe raza localității Șona, un bărbat de 33 de ani, din comuna Șona, în timp ce se deplasa pe o bicicletă, s-a angajat în traversarea străzii fără să se asigure, împrejurare în care a fost acroșat de un autoturism condus de o tânără de 27 de ani, din comuna Jidvei.

În urma accidentului, biciclistul a suferit leziuni corporale și a fost transportat la spital.

Cei doi participanți la trafic au fost testați cu aparatul etilotest, rezultatul fiind negativ pentru conducătoarea auto și 0,07 mg/l alcool pur în aerul expirat, pentru biciclist.

Cercetările sunt continuate sub aspectul săvârșirii infracțiunii de vătămare corporală din culpă.

Citeste mai mult
Publicitate

ACTUALITATE

Băncile europene vor reveni la nivelurile de performanță pre-pandemice în 3-5 ani. Studiu

Publicat

Băncile europene vor reveni la nivelurile de performanță pre-pandemice în termen de trei până la cinci ani, potrivit unei analize Kearney. Raportul analizează date de la 89 de bănci de retail din 22 de piețe europene.

Analiza companiei globale de consultanță Kearney a arătat că performanța băncilor de retail va reveni la nivelurile pre-pandemice în termen de trei până la cinci ani, deși rentabilitatea va rămâne sub presiune în următorii doi ani.

Studiul „European Retail Banking Radar” urmărește 89 de bănci de retail din 22 de țări, dintre care 51 de bănci din Europa de Vest și 38 de bănci din Europa de Est.

Raportul din acest an analizează modul în care au reușit băncile de retail să gestioneze întreruperile cauzate de COVID-19 și examinează posibilitățile de revenire ale sectorului bancar.

Raportul subliniază că sprijinul guvernelor și gestionarea proactivă a riscurilor au atenuat cu succes lovitura anticipată. Cu toate acestea, una din 10 bănci a raportat pierderi iar profitul mediu pe client a scăzut cu 30%. În general, 70% dintre bănci au generat un profit mediu pe client de sub 100 EUR, comparativ cu 40% dintre bănci din anul anterior. În România băncile au înregistrat un profit mediu pe client în 2020 în scădere cu 16% comparativ cu anul precedent.

Mai mult decât atât, băncile din 19 țări (din cele 22 de țări analizate) au raportat o scădere a veniturilor comparativ cu nivelurile din 2019, băncile britanice raportând cel mai mare declin, de 10%, iar băncile din România înregistrând o scădere de 4,5%. Un trend specific băncilor românești este diminunarea bazei de venituri din taxe și comisioane, ajungând la 29% din total venituri, în scădere cu 1,5 puncte procentuale față de anul precedent. Acest trend sugerează convergența dintre România și piețele dezvoltate din Europa, unde veniturile din dobânzi sunt dominante. De asemenea sistemul bancar din România începe să simtă competiția din zona de fintech și neobanks care operează într-un mediu optimizat și fără presiunile mediului bancar tradițional.

În ultimii cinci ani băncile au luat măsuri pentru a reduce costurile operaționale. În medie, numărul de angajați a fost redus cu 9%, iar rețelele de sucursale cu 19%. Primele 20% dintre băncile europene și-au redus numărul de angajații cu 16%, sucursalele cu 26% și au observat îmbunătățirea cost to income ratio de la 65% la 60%. Acestea fiind spuse, ultimele 20% dintre bănci și-au văzut raportul cost-venit crescând de la 53% la 68% – o performanță semnificativ scăzută. Eficienta operațională a băncilor românești nu s-a deteriorat semnificativ, înregistrând un cost to income ratio cu 0,3 puncte procentuale mai mare comparativ cu 2019, ajungând la 60%. Acest lucru provine pe de-o parte dintr-o scădere a veniturilor (-4,5%), echilibrată de o diminuare a costurilor operaționale (-3,9%).

„Nu există nicio îndoială că pandemia COVID-19 a avut un impact semnificativ asupra băncilor de retail, dar consecințele au fost mai puțin severe decât previziunile de anul trecut. Acest lucru se datorează în mare parte intervențiilor care au fost puse în aplicare, cu multe lecții învățate din criza financiară globală.

Credem că băncile europene vor reveni la performanța pre-COVID-19 în termen de 3 până la 5 ani, dar creșterea profitabilității va necesita reduceri de costuri de 35-45 miliarde EUR în acest timp. Traiectoria serviciilor bancare europene s-a schimbat cu siguranță, dar pe măsură ce ne adaptăm la ”noul-normal” piețele europene își vor reveni, iar băncile vor avea ocazia să devină motorul redresării.

Spre deosebire de situația din criza financiară globală, băncile de retail au recâștigat încrederea clienților oferind sprijin financiar în perioadele succesive de lockdown. Ca atare, anticipăm că sectorul bancar european va fi în măsură să stimuleze redresarea și să devină mai puternic și mai performant în urma COVID-19”, spune Simon Kent, Partener și Global Head of Financial Services la Kearney.

sursă: Mediafax

Citeste mai mult
Publicitate

EVENIMENT

EXCLUSIV: Lanțul hotelier ”Hilton” răspunde OFICIAL în legătură cu așa-zisa achiziție a Castelului de la Zlatna

Publicat

castel zlatna (11)

Hilton nu confirmă achiziția Castelului de la Valea Dosului din Zlatna. Informația provine direct de la biroul de comunicare al lanțului hotelier, într-un răspuns oficial la o solicitare trimisă de Alba24. 

Castelul, scos la vânzare de foarte mult timp, a făcut recent obiectul unei tranzacții, însă nu către Hilton.

Știrea a plecat de la o declarație a primarului din Zlatna, Silviu Ponoran, care a spus că din ceea ce știe el, cumpărătorul ar fi Hilton.

Reporterii Alba24 au contactat și reprezentanții Hilton și au solicitat date legate de tranzacție: preț, planuri pentru castel, alte informații.

Explorăm întotdeauna noi oportunități pentru a ne crește portofoliul, dar nu avem proiecte noi pe care să le confirmăm de această dată”, au transmis reprezentanții Hilton, întrebați despre eventuala achiziție a castelului.

În urma cu un an, în 2020, castelul era scos pentru vânzare la un preț de pornire mai mare – 275.000 de euro.

Castelul este așezat pe un teren de 8.800 de mp, are o suprafață construită de 1358 mp, 19 camere și un proiect de dezvoltare care cuprinde 23 de apartamente.

De altfel, în ultimii ani, castelul a beneficiat de o serie de lucrări de consolidare și reabilitare care nu doar că asigură conservarea propice clădirii, dar va și ușura misiunea viitorului proprietar: izolarea fundației, compartimentarea interioară, înlocuirea acoperișului și a șarpantei, înlocuirea sistemului de colectare a apelor pluviale, se arată pe site-ul care anunță licitația.

Distrus cu prilejul unui film regizat de Sergiu Nicolaescu

În vara anului 1985, Zlatna și satele din jur vibrau în jurul unui eveniment extraordinar pentru mica comunitate locală: regizorul Sergiu Nicolaescu filma „Noi, cei din linia întâi”, pe Valea Ampoiului, la doar câțiva kilometri de Zlatna (județul Alba).

Zona devenise un platou de filmare, iar localnicii erau încântați să îi vadă cu ochii lor pe marii actori ai epocii și chiar să facă figurație în film.

La ”Breaza”, o cârciumă celebră pe atunci în toți Apusenii (astăzi locul unui supermachet), puteau fi văzuți la o bere Ion Besoiu, Valentin Uritescu, George Alexandru (pe atunci student), Colea Răutu, Emil Hossu sau Ștefan Iordache.

Legenda locului spune că atunci când aducea nota de plată, chelnerița le aduna, în buna tradiție a barului, și data, la prețul băuturilor. Asta spre amuzamentul actorilor.

Localnicii mai în vârstă își aduc încă aminte acele vremuri. Cu prilejul filmărilor însă, castelul de la Izvorul Ampoiului, fosta reședință de vară a lui Ion Gigurtu (fost premier al României) a fost distrus.

Fără efecte speciale

În 1985, cascadoriile erau reale, loviturile de tun erau programate astfel încât să nu lovească pe nimeni. De asemenea, focul era real.

Scena din filmul ”Noi cei din linia întâi”

Ferestrele castelului de la Izvorul Ampoiului au fost îmbrăcate în vată îmbibată în motorină, care a fost aprinsă. De acolo până la un incendiu, a fost doar un pas.

Așa s-a aprins cam tot ce era din lemn. Unul dintre cascadori chiar a greșit fereastra de la care trebuia să se arunce, din cauza fumului gros, își amintește Traian Clonța, unul dintre clienții obișnuiți ai fostului local ”Breaza”.

După filmările la ”Noi, cei din linia întâi”, castelul a rămas chiar ca după un război: plafoane căzute, pereți arși, porțiuni șubrezite și multe altele. La fel arată și astăzi, pentru că nimeni, niciodată, nu l-a mai adus la starea inițială.

Distrugerile aduse castelului cu prilejul filmărilor au fost consemnate într-un document al Consiliului Județean Alba, fostul deținător al castelului.

În 2004, clădirea și terenul au fost vândute de o administrație care nu știa ce altceva să facă cu ele. Printre documentele procedurii, s-a regăsit și un istoric al castelului, cu o descriere amănunțită a stării lui.

„Vă promit că trimit bani de reparații”, le-ar fi spus regizorul, autorităților locale comuniste ale vremii. Apoi au tras în el cu tancurile și pirotehniștii au aruncat în aer porțiuni de la etaj.

Banii de reparații n-au venit niciodată, iar castelul a devenit un fel de ruină, nu lipsită totuși de farmec.

Regizorul Sergiu Nicolaescu a ales castelul ca decor pentru o scenă de luptă dintr-un film dedicat celui de-al Doilea Război Mondial.

Istoria castelului

Castelul a fost construit între 1936 și 1939 de către Ion Gigurtu, fiul Olgăi Gigurtu (fiica fratelui lui Nicolae Bălcescu și a nepoatei pictorului Theodor Aman), fost inginer român și om politic de extremă dreapta, pro-german.

Castelul a fost inițial folosit ca reședința de vară a familiei acestuia și ca sediu administrativ pentru societatea minieră.

Statura și elementele de compoziție îl încadrează în stilul arhitectural Neoromânesc de influență moldoveană, foarte apropiat stilului Ghika-Budești:

“Stilul Ghika-Budesti este inconfundabil și poartă o puternică amprentă moldovenească: cărămidă aparentă, discurile ceramice smăltuite, ancadramente neogotice la uși și ferestre.

Nelipsite sunt și turnul-foișor de inspirație mănăstirească, arcul-potcoava, decorația cu ”dinți de fierăstrău” și motive geometrice.

În mod special, arcul-potcoava este particularizat, prezentând o acoladă în partea superioară.

Cromatica fațadelor, construcțiilor sale combină nuanțele de roșu-cărămiziu cu verdele ceramicii decorative și nuanțele deschise ale tencuielii în similipiatră.”

Castelul a apucat să trăiască perioada de glorie a locului, legată de exploatările de aur din zona, apoi a fost folosit ca școală și tabără școlară, pentru ca în anii ’80 să fie oferit unei unități militare.

Citeste mai mult
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate

Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate