FOTO Întâlnire emoționantă: Urmașa eroului Eftimie Croitoru, în vizită la veteranul de război Gheorghe Hațegan din Oarda de Jos

Mărturii emoționante, despre momente din război, au fost dezvăluite joi, la o întâlnire emoționantă între un veteran și urmașa unui erou.

Veteranul de război Gheorghe Hațegan, din Oarda de Jos, care luna trecută a împlinit 99 de ani, a primit vizita nepoatei eroului pontonier Eftimie Croitoru.

Invitată la aniversarea celor 85 de ani de la înființarea Batalionului 136 Geniu „Apulum”, Ionela Bană Croitoru a aflat că în Alba Iulia trăiește un veteran de război care l-a cunoscut și care poate să îi ofere mai multe informații despre eroul familiei sale.

Întâlnirea a fost foarte emoționantă, mai ales că Gheorghe Hațegan i-a povestit în detaliu amănunte necunoscute până atunci, privind aspectul fizic și moral, dar și despre acea noapte fatidică din noiembrie, când Eftimie Croitoru, cu prețul vieții sale, a salvat podul peste Tisa.

Cine a fost Eftimie Croitoru

Eftimie Croitoru s-a născut în data de 16 august 1914, în comuna Sfinţeşti, județul Teleorman.

A fost încorporat pe 1 martie 1936, odată cu contigentul lui aflat la centrul de recrutare de la Turnu Măgurele, pentru satisfacerea stagiului militar, în cadrul Regimentului de pontonieri din Brăila. În vara anului 1944, se afla mobilizat în Compania 18 Poduri Râuri din cadrul Armatei a 4-a, din Alba Iulia, aflată sub comanda locotenentului Radu Ilie, când a avut loc întoarcerea armelor împotriva Germaniei. Acolo era mobilizat și Gheorghe Hațegan.

Potrivit Jurnalului de operaţii al Comandamentului Geniului, Compania 18 Poduri Râuri se afla la 8 noiembrie 1944 la Tiszalök pentru a susţine trecerea Diviziei 11 Infanterie pe capul de pod creat de aliaţi, la începutul operaţiunilor de eliberare a Ungariei. Acolo, pontonierii au construit la Tiszalok, pe Tisa, într-un interval de câteva zile, un pod cu o lungime totală de 218 m, alcătuit în mare parte din vase (198 m), căluşi (8m) şi o porţiune de pod improvizat (12 m).

Cum a fost salvat podul de pe Tisa

Pericolul unui atac a mobilizat efectivele companiei, care și-au adunat toate forţele rămase după efortul de realizare a podului, reușind să înlăture plutele greoaie și să anihileze minele lansate de inamic. O mină, însă, nu a fost văzută la timp și se apropia de pod.

„Imediat după construcția acestuia s-a dat alarma că inamicul lansase plute și mine în amonte, pentru a distruge podul. În noaptea aceea, pe 17 noiembrie, era o vreme nefavorabilă, iar la paza podului erau soldații pontonieri Eftimie Croitoru și Gheorghe Stan”, își aduce aminte Gheorghe Hațegan, care se afla, în momentul acela, la nici douăzeci de metri distanță de ei.

Gheorghe Stan era un bărbat mai înalt și a manevrat cu ușurință mina, cu canja, direct de pe pod, spre Eftimie Croitoru. Acesta a făcut eforturi să o ţină în depărtare pentru a exploda înainte de a ajunge la pod și, neajutat de constituția sa fizică, a fost nevoit să coboare pe un ponton. Mina, însă, a atins catargul, iar explozia ce a urmat a distrus doar o mică parte din pod, refăcut a doua zi de efectivele de pontonieri.

„În urma exploziei, Eftimie Croitoru a fost aruncat pe pod și a mai apucat să spună doar atât: Vai!”, mărturisește în lacrimi Hațegan.

Podul din pontoane a fost salvat, din nefericire, cu preţul vieţii soldatului român. Gheorghe Stan, a scăpat cu viată, însă, în urma șocului exploziei, și-a pierdut definitiv auzul și a muțit. Acesta a decedat după 1995, conform celor povestite de nepoata Ionela Bană Croitoru.

Croitoru, decorat „post-mortem” cu cea mai înaltă distincţie ostăşească de război

Informațiile oficiale indică faptul că Eftimie Croitoru este înmormântat în cimitirul eroilor din Tiszalök, însă Gheorghe Hațegan, fiind martorul acelor evenimente petrecute în urmă cu 78 de ani, susține că acesta își duce somnul de veci la marginea Tisei, acolo unde era construit podul de pontoane.

”A doua zi, din ce materiale de lemn erau pe acolo, i s-a făcut un sicriu lui Eftimie Croitoru și a fost înmormântat chiar la capul podului, în partea stângă. I s-a pus o cruce la cap, iar când ne-am întors din Cehoslovacia, tot pe acolo ne-am întors și armata română i-am pus o coroană la mormânt”, povestește Hațegan.

Eftimie Croitoru a fost decorat „post-mortem” cu cea mai înaltă distincţie ostăşească de război, „Virtutea militară” clasa I. În prezent, ne mai amintesc de jertfa eroului român de la Tiszalok numele unor străzi din mai multe oraşe ale ţării, remorcherul fluvial „Eftimie Croitorul” sau un traseu montan din munţii Bucegi (Traseul Soldat Eftimie Croitoru).

În cadrul Batalionului 136 Geniu „Apulum” s-a constituit de mai mulți ani Asociația Eftimie Croitoru, care a amplasat, pe fațada Cercului Militar din Alba Iulia, o placă comemorativă închinată acestui erou și care indică faptul că din această cazarmă a plecat pe front eroul de pe Tisa.

Asociația militarilor geniști desfășoară în cursul anului diverse activități cu caracter cultural și social, cunoscute fiind deja campaniile de ajutorare adresate persoanelor nevoiașe în preajma sarbatorilor de iarnă și pascale.

La întâlnirea emoționantă, alături de nepoata și familia acesteia, au participat colonel (rtg) Ioan Mocan – președinte al Asociației Cadrelor Militare în Rezervă și Retragere de arma Geniu „General Constantin N. Hârjeu” și colonel (rtg) Marian Gargaz – președinte de onoare al acestei asociații, care întreprind și susțin o serie de acțiuni și activități închinate memoriei soldatului pontonier Eftimie Croitoru, pe scurtul său traseu, dar eroic, în această lume: Sfinţeşti – Turnu Măgurele – Brăila – Alba Iulia -Tiszalök.

Din toamnă, școala generală din localitatea Sfinţeşti va purta numele lui Eftimie Croitoru, iar inițiatorii anunță o serie de activități închinate eroului teleormănean, la care sunt invitați încă de acum reprezentanți ai Batalionului 136 Geniu „Apulum” și Cercul Militar Alba Iulia, dar și veteranul de război Gheorghe Hațegan, din Oarda de Jos.

 Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți Alba24 și pe Google News