Connect with us
Publicitate

ACTUALITATE

FOTO: Lucrările de reparații la statuile lui Ion I.C. Brătianu și Iuliu Maniu din Alba Iulia au fost finalizate


Publicat

statui iuliu maniu ion ic bratianu

Lucrările de reparații la soclurile statuilor lui Ion I.C. Brătianu și Iuliu Maniu din Alba Iulia au fost finalizate. Vineri, 30 noiembrie, în cadrul evenimentelor de Ziua Națională a României, la cele două statui din municipiu vor avea loc ceremonii militare și depuneri de coroane și jerbe de flori.

Citește și 1 DECEMBRIE 2018 la Alba Iulia: PROGRAMUL FINAL al manifestărilor dedicate Zilei Naționale și Centenarului MARII UNIRI

Ion I. C. Brătianu şi statuia sa din Alba Iulia

Şef al Partidului Naţional Liberal, prim-ministru şi ministru al României de mai multe ori, Ion I. C. Brătianu a vizitat Alba Iulia doar după 1918, anul unirii Transilvaniei cu România. Întrucât liderul politic a avut un rol determinant în crearea României Mari, la care se adaugă şi faptul că a coordonat festivităţile de încoronare a regelui Ferdinand I şi a reginei Maria, organizate la Alba Iulia, în data de 15 octombrie 1922, la 16 septembrie 1995, în piaţa care astăzi îi poartă numele, a fost dezvelită o statuie ce-l reprezintă.

ion ic bratianu statuie alba iulia

Fiu al marelui om politic liberal Ion C. Brătianu, prim-ministru al României de mai multe ori şi care a avut o importantă contribuţie la obţinerea independenţei de stat, la proclamarea regatului, precum şi la elaborarea unor măsuri economice care au dus la încurajarea industriei româneşti, Ion I. C. Brătianu s-a născut în ziua de 20 august 1864, la moşia Florica, proprietatea familiei, la aproximativ 40 km de Piteşti, în actualul judeţ Argeş.

După ce scrisul şi cititul le-a deprins cu propria-i mamă, Ion. I. C. Brătianu a beneficiat câţiva ani de aportul educaţional a două institutoare străine, ambele elveţience, care puteau preda în mai multe limbi europene, din care bineînţeles că nu putea lipsi franceza, limba diplomaţiei şi a oamenilor culţi din acea vreme. Întrucât tatăl a dorit ca fiul său să nu se implice în politică, după absolvirea Colegiului „Sfântul Sava” din Bucureşti, tânărul Brătianu a fost îndrumat către Şcoala Politehnică din Paris, pe care a absolvit-o în 1889, obţinând specializarea în construcţia de poduri şi şosele. Revenit în ţară, a lucrat ca inginer, fiind chiar unul din colaboratorii renumitului Anghel Saligny, cel care a contribuit din plin la întemeierea ingineriei româneşti. Cu toate acestea, politica îl atrăgea.

Moartea tatălui, survenită în 1891, precum şi relativa dezorganizare în care se afla Partidul Naţional Liberal (PNL) l-au determinat pe tânărul inginer să candideze la alegerile parlamentare din anul 1895, în urma cărora a obţinut un loc de deputat în Parlamentul României. În 1897, atunci când avea doar 33 de ani, i s-a încredinţat portofoliul Lucrărilor Publice în guvernul liberal condus de D. A. Sturdza, pentru ca în anii următori să fie în mod succesiv, în mai multe guverne, titularul ministerelor de Externe, Interne, Finanţe, Război şi din nou al Lucrărilor Publice. Ion I. C. Brătianu a devenit şef al PNL în anul 1909, iar ulterior a avut mai multe mandate de premier, dintre care cele mai importante au fost exercitate în perioadele 1914-1918 şi 1922-1926.

El a dominat ca nimeni altul viaţa politică a României pentru o perioadă mai mare de 20 de ani, liderul liberal având o influenţă decisivă asupra regelui Ferdinand I, ceea ce i-a făcut pe unii contemporani ai acelor vremuri să afirme că Brătianu guverna nu doar când era la putere, ci chiar şi când era în opoziţie. Participarea României la Primul Război Mondial de partea Antantei, ceea ce după 1918 a dus la o creştere mai mult decât dublă a suprafeţei şi populaţiei ţării, constituţia din 1923, legea minelor din 1924, legea administrativă din 1925, legea electorală din 1926, toate sunt realizări ale guvernelor liberale conduse de Ion I. C. Brătianu, în care acesta din urmă a avut o contribuţie mai mult decât hotărâtoare.

„Sfinxul”, aşa cum a mai fost numit datorită faptului că nimeni nu putea intui planurile sale politice de viitor, a făcut şi greşeli, dintre care unele chiar foarte mari. Ca ministru de Interne, el a fost cel care a întocmit şi pus în aplicare un plan amănunţit al reprimării răscoalei din 1907, în urma căruia mai multe mii de ţărani au fost ucişi, iar alte mii au fost trimişi în puşcării. Angajarea României în război cu armata total nepregătită în anul 1916, deşi statul român avusese avantajul de a sta mai mult de doi ani în neutralitate, dar mai ales existenţa unei corupţii generalizate se pot, de asemenea, imputa guvernului condus de Ion I. C. Brătianu între 1914 şi 1918. În plus, la 13 decembrie 1918, atunci când era prim-ministru, confruntat cu un protest al muncitorilor tipografi din Bucureşti care doreau condiţii mai bune de muncă şi de viaţă, armata a împuşcat mortal cel puţin 16 protestatari, liderul liberal justificându-şi ulterior acţiunea prin faptul că astfel a salvat ţara de bolşevism.

A murit la 24 noiembrie 1927, ca prim-ministru al României, atunci când deţinea toate pârghiile puterii, ceea ce îl determinase pe renumitul istoric Nicolae Iorga să afirme cu puţin timp înainte că Ion I. C. Brătianu „rămânea stăpânul, singurul şi absolutul stăpân al unei ţări de nesfârşită răbdare”.

Regimurile dictatoriale prin care a trecut România din anul 1938 şi până în 1989 au făcut ca personalităţile democratice să fie puse în umbră sau chiar negate, printre acestea aflându-se şi Ion I. C. Brătianu. Fiind născut departe de Alba Iulia şi în altă provincie decât Transilvania, liderul liberal nu a fost de foarte multe ori în oraşul de pe Mureş, iar toate vizitele sale au fost făcute după 1918, anul unirii Transilvaniei cu România. A fost prezent însă la 15 octombrie 1922, atunci când au fost organizate festivităţile pentru încoronarea regelui Ferdinand I şi a reginei Maria.

Amplasată în faţa Prefecturii Judeţului Alba, în piaţa care acum îi poartă numele, un loc cum nu se putea mai potrivit datorită centralismului şi autoritarismului de care Ion. I. C. Brătianu a dat dovadă în timpul vieţii, statuia sa a fost dezvelită în ziua de 16 septembrie 1995, la ceremonie participând primarul Ioan Timiş, prefectul Ioan Rus, la care s-au adăugat şi alte personalităţi politice locale, dar şi de la Bucureşti. Operă a sculptorului Paul Vasilescu, cel despre care se ştie că a avut o contribuţie distinctă la dezvoltarea sculpturii româneşti a secolului XX, statuia a fost aşezată pe un soclu conceput de arhitectul Marius Barbieri.

Iuliu Maniu și statuia sa din Alba Iulia

iuliu maniu statuie alba iulia

Deputat al Parlamentului de la Budapesta, înainte de unirea Transilvaniei cu România, deputat în perioada interbelică al Parlamentului de la Bucureşti, preşedinte al Partidului Naţional Român din Transilvania, iar din 1926 preşedinte al Partidului Naţional-Ţărănesc, premier al României, Iuliu Maniu a fost una din cele mai proeminente personalităţi politice române din prima jumătate a secolului XX. Deşi nu era originar din Alba Iulia, el a dovedit un puternic ataşament faţă de acest oraş. Ca atare, la 28 mai 1995, din iniţiativa autorităţilor locale, a fost dezvelită o statuie a liderului politic transilvănean.

Nepot al paşoptistului Simion Bărnuţiu, dar şi nepot al memorandistului Iuliu Coroianu, întrucât primul îi era bunic, iar al doilea unchi, Iuliu Maniu s-a născut la 8 ianuarie 1873, în Şimleu Silvaniei, ca supus austro-ungar, deoarece Transilvania aparţinea atunci Austro-Ungariei. A copilărit în localitatea natală, dar şi la Bădăcin, acolo unde familia sa deţinea o proprietate de aproximativ 15 hectare, după care a urmat şcoala primară în Blaj şi Liceul Calvin din Zalău, fiind remarcat atât pentru conduita ireproşabilă, cât şi pentru „sârguinţa de fier”. Conform tradiţiei ce deja exista în familie, a studiat dreptul la universităţile din Cluj, Viena şi Budapesta, în capitala maghiară obţinând şi titlul de doctor, în 1896. Mai întâi a practicat avocatura în Şimleu Silvaniei, dar din octombrie 1898, în condiţiile în care era de confesiune greco-catolică, Iuliu Maniu s-a stabilit în Blaj, devenind avocat al Mitropoliei Greco-Catolice din această localitate.

Întreaga sa activitate politică a fost strâns legată de prefacerile prin care a trecut Transilvania, iar după 1918, România Mare. Încă din 1905 a ajuns membru al conducerii Partidului Naţional Român din Transilvania (PNR), iar un an mai târziu a devenit deputat în Parlamentul de la Budapesta, acolo făcându-se remarcat pentru „ungureasca admirabilă” în care îşi ţinea discursurile, aşa cum contele Albert Apponyi a ţinut să consemneze.

Unirea Transilvaniei cu România, hotărâtă prin Marea Adunare Naţională de la 1 decembrie 1918 de la Alba Iulia, a avut consecinţe semnificative pentru toţi ardelenii, politicienii din provincia intracarpatică trebuind să se integreze în viaţa politică a Vechiului Regat, sintagmă utilizată pentru a desemna statul român ce a existat între martie 1881 şi noiembrie 1918.

În perioadele 1919-1926 şi 1926-1947 a fost preşedinte al PNR şi, respectiv, al Partidului Naţional-Ţărănesc (PNŢ), cu o întrerupere între 1933 şi 1937. Între 2 decembrie 1918 şi 4 aprilie 1920 a exercitat funcţia de preşedinte al Consiliului Dirigent al Transilvaniei, instituţie ce a fost guvernul autonom al acestei provincii, fiind şi prim-ministru al României în perioadele noiembrie 1928 – octombrie 1930 şi octombrie 1932 – ianuarie 1933. Atât în opoziţie, cât şi la guvernare, Iuliu Maniu s-a pronunţat pentru aplicarea unei politici de descentralizare politico-administrativă şi juridică, atitudinea sa fiind opusă centralismului practicat de liberali care de multe ori paraliza iniţiativele locale.

„Sfinxul de la Bădăcin”, aşa cum a mai fost numit datorită faptului că nu-şi exterioriza mai nicicând sentimentele, a fost un adept hotărât al democraţiei de tip occidental, în timpul celui de-al Doilea Război Mondial fiind partizanul unei cooperări strânse cu anglo-americanii. Politician de formaţie central-europeană, „căpetenia ardelenilor”, aşa cum l-a numit Nicolae Iorga, el nu s-a integrat niciodată în „bizantinismul” vieţii politice din Vechiul Regat, caracterizat de corupţie şi oportunism. Întruchipare a cinstei desăvârşite, om măsurat, inclusiv când „degusta ţuica tare şi vinul”, cu „guler înalt şi pantaloni călcaţi pe muche”, Maniu a fost un personaj singular în viaţa politică românească interbelică, fiind întotdeauna un om corect şi de o înaltă moralitate. Condiţiile minime de legalitate pe care le pretindea, combinate cu duplicitatea cercurilor politice de la Bucureşti, l-au determinat pe liderul transilvănean ca după 1933 să refuze toate ocaziile de revenire la putere. A rămas până la final un spirit opoziţionist, excelent în a face critici şi a combate, dar fără soluţii constructive.

În urma unui proces de tip stalinist, în care sentinţa fusese stabilită înainte de a începe judecata, în 1947 Iuliu Maniu a fost condamnat la „temniţă grea pe viaţă” de autorităţile comuniste din România. Şase ani mai târziu, la 5 februarie 1953, a murit în închisoarea pentru deţinuţi politici de la Sighet, fiind înmormântat în cimitirul penitenciarului, într-o groapă comună, într-un loc rămas neidentificat până astăzi.

Deşi născut în nord-vestul Transilvaniei, la o distanţă mare de Alba Iulia, Iuliu Maniu s-a simţit tot timpul atras de acest oraş. În alegerile parlamentare organizate înaintea anului 1918 el şi-a depus de mai multe ori candidatura de deputat în cercul electoral Vinţu de Jos, comitatul Alba Inferioară, iar în perioada interbelică a obţinut mereu mandatul de deputat în circumscripţia electorală Alba. A fost prezent în oraşul de pe Mureş la 1 decembrie 1918, atunci când s-a realizat unirea Transilvaniei cu România, precum şi la serbarea acestei uniri, din 20 mai 1929. Marile adunări organizate de PNŢ, la care bineînţeles că Maniu a participat, au fost de fiecare dată ţinute la Alba Iulia sau în apropierea acesteia, la Vinţu de Jos. Din păcate, deşi monarhist convins, liderul politic ardelean nu a fost prezent în Alba Iulia la 15 octombrie 1922, atunci când regele Ferdinand I şi regina Maria au fost încoronaţi chiar în catedrala ortodoxă a oraşului de pe Mureş.

Avându-se în vedere faptul că cele mai importante momente din viaţa politică a lui Iuliu Maniu s-au legat de Alba Iulia, la 28 mai 1995, în acest oraş, a fost dezvelită o statuie a liderului politic transilvănean. Amplasată în piaţa care astăzi îi poartă numele, în apropierea căreia sunt Tribunalul Alba, Judecătoria Alba Iulia, dar şi numeroase cabinete de avocatură, statuia a fost realizată din bronz, de sculptoriţa Doina Lie, originară din Sebeş, iar soclul şi amenajarea pieţei au fost concepute de arhitectul Doru Deleu.



Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:


ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Alba24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.

Comentează

Lasă un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *


Publicitate

ACTUALITATE

(P) Intervenții de dezinsecție pe raza Municipiului Sebeș, miercuri, 28 iulie 2021

Publicat

Primăria Municipiului Sebeș aduce la cunoștința cetățenilor că miercuri, 28 iulie 2021, începând cu ora 23.00, se vor desfășura intervenții de dezinsecție pe raza domeniului public al Municipiului Sebeș.

Zonele vizate sunt: parcurile aflate pe domeniul public, cartierele de blocuri, arterele principale. Intervențiile vor avea loc în Sebeș, Răhău, Petrești și Lancrăm.

Produsele folosite sunt avizate de Ministerul Sănătății și fac parte din grupa de toxicitate III. Persoanele cu probleme respiratorii sau cardiace, precum și copiii, sunt rugați să nu intre în raza directă de acțiune a echipamentelor de pulverizat.

Intervențiile sunt monitorizare de reprezentanții Serviciului Public de Administrare a Patrimoniului Sebeș și de Poliția Locală a municipiului.

Citeste mai mult
Publicitate

EVENIMENT

FOTO: Urme de urs descoperite în comuna Rădești. Animalele tot mai prezente în județul Alba

Publicat

În ultima perioadă urșii își fac tot mai simțită prezența în județul Alba. În cursul zilei de marți, 27 iulie, un vânător din Alba a postat pe Facebook o serie de poze, în care apar mai multe urme de urs într-o zona neobișnuită cu prezența animalelor. 

Mai exact, Vasile C. a postat pe pagina de socializare, o serie de poze cu mai multe urme de urs descoperite în zona bazinelor de apă de la Rădești.

”Urmă de urs de azi noapte în zona bazinelor de apă de la Rădești. Oare mai trebuie mulți oameni și animale domestice să moară până cand autoritățile vor înțelege că vânătoarea este singura soluție pentru a ține populația de urși sub control ?”, a scris bărbatul pe Facebook.

De asemenea, o ursoaică cu doi pui a atacat duminică pe o pășune de lângă municipiul Aiud. Un îngrijitor a scăpat de atac după ce a fugit într-un adăpost. Ursoaica a omorât mai apoi o vacă, iar puii au rănit un vițel și două capre.

CITEȘTE ȘI: FOTO: Un URS a ATACAT pe o pășune de lângă Aiud. A omorât o vacă, îngrijitorul a scăpat după ce s-a refugiat într-un adăpost

 

Mai mult de atât, patru exemplare de urs au fost văzute vineri, 23 iulie, în vecinătatea municipiului Alba Iulia. Potrivit coordonatorului tehnic al Asociației Județene a Vânătorilor și Pescarilor Sportivi (AJVPS) Alba, Felix Bogdan Dragomir, este vorba despre o ursoaică cu doi pui și un mascul mare, care au fost văzuți pe raza comunei Ciugud, în zona Dosul Drâmbarului.

CITEȘTE ȘI: VIDEO ATENȚIE: Patru urși, văzuți lângă Alba Iulia. O ursoaică cu doi pui și un mascul mare, filmați pe raza comunei Ciugud

sursă foto: Vasile C.

 

Citeste mai mult
Publicitate

EVENIMENT

Cât te costă dacă vrei să mergi la mare în weekend-ul 30 iulie – 1 august. Prețuri transport, cazare, masă. Variante de plecare

Publicat

mare, litoral, vacanta, marea neagra

Câteva zile libere, departe de casă, nu strică nimănui. Iar dacă sunteți cu gândul la mare, plajă și soare, noi am calculat cât vă costă să plecați pe litoralul românesc chiar în acest weekend. 

Dacă vreți să plecați pe litoralul românesc în weekendul care vine, respectiv 30 iulie – 1 august, DC News a făcut calculele.

Au fost estimate prețuri de persoană pentru transportul public, adulți și copii, dar și cât costă deplasarea dacă alegeți mașina personală. 

Am căutat cele mai bune oferte de cazare, pornind de la proprietăți private la hoteluri și pensiuni. Nu am uitat și de mâncare și divertisment.

Dacă facem o medie a tarifelor găsite pentru această escapadă de weekend, atunci ar trebui să scoateți din buzunar cel puțin 1000 – 1500 de lei, preț pentru doi adulți. 

De unde plecăm către mare și cu ce?

Din Cluj Napoca

Dacă plecați cu avionul de la Cluj Napoca, vă costă 150 de euro de persoană, un bilet dus-întors, plecare vineri 30 iulie, retur luni 2 august* (*cea mai bună variantă).

O cursă cu autobuzul, dus-întors, pentru o persoană, costă aproximativ 400 de lei. Dacă plecați cu mașina este însă ceva mai ieftin, raportat la numărul de persoane.

Vă costă aproximativ 295 de lei pentru dus și încă atât pentru întors, combustibil calculat la un consum mediu de 7,5 litri la 100 de kilometri, conform distanta.ro. 

Cu trenul, prețul unui bilet la clasa a II-a, pentru un adult, este de 143,6 lei. Pentru copil prețul este de 75,7 lei. Tot atât plătiți și pentru returul din concediu. 

Din Alba Iulia

Dacă plecați cu avionul de la Cluj Napoca, vă costă 150 de euro de persoană, un bilet dus-întors, plecare vineri 30 iulie, retur luni 2 august* (*cea mai bună variantă).

La costul deplasării mai trebuie să adăugați prețul benzinei/ motorinei pentru drumul Alba Iulia Cluj si retur – aproximativ 130 de lei și costul parcării în apropierea aeroprtului ( aproximativ 65 de lei)

O cursă cu autobuzul, dus-întors, pentru o persoană, costă aproximativ 400 de lei.

Dacă plecați cu mașina la mare este însă ceva mai ieftin, raportat la numărul de persoane.

Vă costă aproximativ 250 de lei pentru dus și încă atât pentru întors, combustibil calculat la un consum mediu de 7,5 litri la 100 de kilometri, conform distanta.ro. 

Cu trenul, prețul unui bilet la clasa a II-a, pentru un adult, este de 132 lei. Pentru copil prețul este de 72 lei. Tot atât plătiți și pentru returul din concediu. 

Din Brașov

O cursă cu autobuzul, dus-întors, pentru o persoană, variază între 200 și 220 de lei. Dacă plecați cu mașina este însă ceva mai ieftin.

Vă costă aproximativ 175 de lei pentru dus și încă atât pentru întors, combustibil calculat la un consum mediu de 7,5 litri la 100 de kilometri, conform distanta.ro. 

Cu trenul, prețul unui bilet la clasa a II-a, pentru un adult, este de 79,3 lei. Pentru copil prețul este de 41,6 lei. Tot atât plătiți și pentru returul din concediu. 

Din București

O cursă cu autobuzul, dus-întors, pentru o persoană, costă aproximativ 120 de lei. Dacă plecați cu mașina este însă ceva mai ieftin, raportat la numărul de persoane.

Vă costă aproximativ 99 de lei pentru dus și încă atât pentru întors, combustibil calculat la un consum mediu de 7,5 litri la 100 de kilometri, conform distanta.ro. 

Cu trenul, prețul unui bilet la clasa a II-a, pentru un adult, este de 59,6 lei. Pentru copil prețul este de 31,75 lei. Tot atât plătiți și pentru returul din concediu. 

Stațiuni, tipuri de cazare și tarife 

În Mamaia, prețurile pornesc la pensiuni și hoteluri de două stele de la 450 de lei pentru doi adulți, două nopți.

Dacă vă doriți un loc mai confortabil, hotelurile de trei stele vă oferă o cameră la prețuri începând de la 840 de lei pentru sejurul 30 iulie – 1 august. 

În Mangalia, Eforie Sud sau Costinești puteți găsi proprietăți private, precum case, vile, camping-uri, care oferă două nopți de cazare la prețuri începând de la 310 lei. 

Ofertele de cazare le puteți găsi peste tot, pe Facebook, Booking, Airbnb și nu numai.

Cu cât căutați mai mult cu atât aveți șanse mai mari să găsiți locația ideală pentru dvs. și la un preț convenabil. 

Atenție însă, dacă mergeți în concediu cu un copil luați în considerare un buget de aproximativ 50-100 lei în plus pe noapte, pentru cazare. 

Turiști care au fost deja pe litoralul românesc și-au împărtășit experiența pe rețelele de socializare.

”Vacanța mea la mare (Mamaia Sud). Vreau să vă spun cu aproximație cât a costat.

Hotel, perioada 18 iulie – 23 iulie, 2 adulți și 1 copil (4 ani), mic dejun și 2 șezlonguri incluse: 2300 lei.

Toată vacanța a costat aproximativ 4500 lei. Am mers cu trenul, deci în sumă intră și cei 250 lei transportul.

Prânzul îl luam la autoservire: 60 lei cel mai mult pe zi. Cina la diverse restaurante.

Pe plajă am preferat să luăm bere și cocktail de la barul de pe plajă și apa sau sucul de la un magazin, foarte aproape (6 lei apa la 2 litri).

Având copiii, automat și câteva jucării pentru plajă și puțin în satul de vacanță (și acolo 100 lei).

Se poate și la noi în țară”, a scris cineva într-un grup de Facebook. 

Mâncare și divertisment

Bugetul pentru mâncare poate varia în funcție de preferințele dvs. culinare.

Dacă la un restaurant puteți lăsa de la 80 de lei în sus, la ”împinge tava” sau la un fast-food rapid, puteți plăti între 40 și 60 de lei pentru masa de prânz, pentru două persoane. 

Un șezlong îl puteți găsi de la 25-30 de lei în cursul săptămânii, 70 de lei în weekend, iar dacă vă doriți un baldachin, puteți plăti chiar și 120 de lei. 

O călătorie cu telegondola din Mamaia costă 20 de lei, doar dus, pentru un adult. Copiii sub 7 ani au gratuitate. 

Aventura cu ski jet-ul costă între 150 de lei și 400 de lei. Accesul la un parc de distracții acvatic din Mamaia este de 80 de lei pentru adulți și 40 de lei pentru copii. 

La Delfinariul din Constanța un adult plătește 60 de lei intrarea, acces la Delfinariu, Microrezervație și Păsări Exotice. Elevii și studenții plătesc 15 lei, iar copiii sub 7 ani au gratuitate.

Citeste mai mult
Publicitate

ADMINISTRATIE

Emiterea de BULETINE cu CIP începe din 3 august. Noua carte de identitate biometrică conține și amprenta facială a posesorului

Publicat

România va începe, din 3 august, emiterea de cărți de identitate biometrice pentru toți cetățenii săi. Cărțile de identitate cu cip vor avea dimensiunea unui card bancar.

Noul buletin ne va scăpa de mersul la ghișeu pentru a obține diferite acte, pentru că va conține o cheie criptografică și ne vom putea loga în sistemele informatice ale statului.

Pe lângă datele care se regăsesc și pe cărțile de identitate clasice acestea vor stoca o amprentă facială și două amprente digitale ale solicitantului.

Noile cărți de identitate vor fi introduse într-un program pilot, care va demara pe 3 august într-un municipiu din România. El va dura câteva luni, urmând ca, în baza datelor colectate, emiterea noilor documente de identitate să fie extinsă la nivelul întregii țări.

Românii pot alege între buletinul biometric, cu cip, și buletinul clasic.

Cel clasic va fi emis la aceleași dimensiuni și cu aceleași caracteristici ca buletinul biometric. Singura diferență va fi că el nu va stoca imaginile faciale și amprentele.

O alte diferență majoră este că, în baza lui, nu se va putea călători în străinătate, statele Uniunii Europene impunând condiția folosirii buletinului biometric.

Cărțile de identitate vor putea fi preschimbate până pe 2 august 2031, în funcție de momentul la care actualele documente expiră.

Șeful Direcției pentru Evidența Persoanei și Administrarea Bazelor de Date din cadrul Ministerului de Interne, comisarul-șef Cătălin Giulescu, a declarat pentru Radio Europa Liberă România că introducerea buletinului biometric va duce la stimularea autorităților locale și centrale să informatizeze sistemele de plată a taxelor locale sau de eliberare a altor tipuri de documente, operațiuni care vor putea fi efectuate online.

Cei cărora le expiră actul de identitate vor primi noul buletin electronic și vor avea unele avantaje. Iar cei care nu doresc un document cu CIP, pot opta pentru buletinul simplu, doar că nu vor mai putea călători în baza lui în afara granițelor.

„Putem vorbi de servicii de înmatriculare, de eliberarea cazierului judiciar, plata taxelor și a impozitelor de la distanță doar utilizând cartea electronică pentru a te autentifica în sistemele informatice. 

Deci, persoana care solicita accesul la un serviciu nu mai trebuie să meargă la ghișeu să facă dovada legitimării, ci prin cartea electronică identitatea îi va fi certificată și i se va permite accesul la servicii de la distanță” spun oficialii de la Direcția de Evidență a Persoanelor.

În premieră și copiii vor putea avea buletin electronic, indiferent de vârstă, la solicitarea părinților. Taxa pentru noul act va fi de cel puțin 15 euro.

Acte necesare pentru eliberarea cărții de identitate biometrice

  • Cerere pentru eliberare buletin
  • Certificatul de naștere, original și copie
  • Certificatul de căsătorie, în cazul persoanelor căsătorite sau al soțului supraviețuitor, original și copie
  • Hotărârea de divorț definitivă și irevocabilă, după caz, original și copie
  • Certificatul de deces al soțului/soției decedat/decedate, în cazul soțului supraviețuitor, original și copie
  • Certificatele de naștere ale copiilor cu vârsta mai mică de 14 ani, după caz, original și copie
  • Documentul cu care se face dovada adresei de domiciliu, original și copie
  • Chitanța reprezentând contravaloarea cărții de identitate

În cazul în care actuala carte de identitate v-a fost furată, veți mai avea nevoie, în plus, de o dovadă dovada eliberată de unitatea de poliție unde a fost reclamat furtul.

Când puteți cere eliberarea cărților de identitate biometrice

După începerea programului național, oricând sau la expirarea actualelor cărți de identitate. Cărțile de identitate actuale pot fi folosite în continuare pentru deplasarea în străinătate.

De când pot avea minorii cărți de identitate biometrice

De la naștere, la cererea părinților sau a tutorilor legali. De la 14 ani, cartea de identitate este obligatorie.

Cum își pot preschimba românii din străinătate buletinele

Ca și până acum, doar în țară.

Cât vor fi valabile noile documente

  • 2 ani, pentru persoanele cu vârsta cuprinsă între 0 și 14 ani;
  • 4 ani, pentru persoanele cu vârsta cuprinsă între 14 şi 18 ani
  • 10 ani, după împlinirea vârstei de 18 ani

sursa: Radio Europa liberă România

Citeste mai mult
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate

Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate