Connect with us
Publicitate

ADMINISTRATIE

1 DECEMBRIE 2019 la Alba Iulia: PROGRAMUL manifestărilor dedicate Zilei Naționale, la Sărbătoarea MARII UNIRI


Publicat

tricolor-1-decembrie

Organizatorii sărbătorilor pentru Ziua Națională la Alba Iulia au anunțat miercuri programul final al evenimentelor. De asemenea, reprezentanții Armatei au făcut o serie de precizări cu privire la ceremonialul militar și la noutățile din acest an, printre care și accesul publicului la mașinile și tehnica militară, înainte de momentul defilării.

UPDATE: PROGRAM 1 Decembrie 2019 la Alba Iulia

Program 1 Decembrie – Ziua Națională sărbătorită la Alba Iulia: Reprezentanții Primăriei Alba Iulia și Consiliului Județean Alba au anunțat luni programul unuia dintre cele mai așteptate evenimente din Capitala Marii Uniri: 1 Decembrie – Festival de România.

Într-un format diferit față de anii trecuți, Festival de România se desfășoară pe parcursul a trei săptămâni, culminând cu weekendul 30 noiembrie – 1 Decembrie, când vor fi concertele de muzică ușoară în Piața Cetății, ceremonialul militar cu elicoptere și avioane, dar și un detașament din Polonia, masa populară cu 10.000 de porții și un mega-spectacol folcloric.

Program 1 Decembrie – Ziua Națională sărbătorită la Alba Iulia: Vor fi la Alba Iulia formațiile Holograf, Cargo, Vița de Vie, dar și artiști folclorici renumiți, va fi spectacol de teatru în regia Florin Piersic Jr., un concert omagial Maria Tănase, spectacole de reconstituire istorică, dar și nelipsitele focuri de artificii.

LIVE VIDEO: 1 Decembrie la Alba Iulia. Ce pregătesc autoritățile la Festival de România 2019. Parada militară, parcări, program

Manifestările pregătite de Consiliul Județean și de Primăria Alba Iulia sunt reunite într-un singur program, la Festival de România – ”Primul an din noul secol”:

PROGRAM Festival de România – 1 Decembrie la Alba Iulia – Ziua Națională:

Luni, 11 noiembrie

Ora 19.00 ”Cardinalul”, regia Nicolae Mărgineanu – proiecție film – Sala Unirii. Acces liber în limita locurilor disponibile

Marți, 19 noiembrie

Ora 15.00 ”Calea nouă a vechilor icoane” – expoziție la Museikon Alba Iulia – deschisă publicului până în 20 februarie 2020

Miercuri, 20 noiembrie

Ora 16.00 ”Patria recunoscătoare – Clopotele Întregirii”

Ora 16.30 ”Alba Iulia, trecut – prezent” – expoziție la Sala Unirii – Galeria Alba Iulia – deschisă publicului până în 8 decembrie 2019

Joi, 21 noiembrie

Ora 10.00 ”Unitate, continuitate și independență în istoria poporului român de la Marea Unire (1918-2019)” – sesiune științifică, ziua 1 – Muzeul Național al Unirii din Alba Iulia

Vineri, 22 noiembrie

Ora 10.00 ”Unitate, continuitate și independență în istoria poporului român de la Marea Unire (1918-2019)” – sesiune științifică, ziua 2 – Muzeul Național al Unirii din Alba Iulia

Program 1 Decembrie – Ziua Națională sărbătorită la Alba Iulia:  

Sâmbătă, 23 noiembrie

Festivalul Național ”Ambasadorii Unirii”, ediția a XIX-a

Ora 9.00 Parada portului popular – Catedrala Încoronării

Ora 10.00 Te Deum – Catedrala Încoronării

Ora 11.00 Crosul Unirii – Șanțurile Cetății Alba Carolina

Ora 11.00 ”Hora Unității”, prezentarea soliilor – Sala Unirii – esplanada din partea estică

Ora 11.00 Școala de folk – Palatul Copiilor

Ora 14.00 ”Bat clopote cântând reîntregirea” – spectacol folcloric – Alba Mall

Program 1 Decembrie – Ziua Națională sărbătorită la Alba Iulia:

Duminică, 24 noiembrie

Ora 12.00 Salonul internațional de machete statice – ediția a XIV-a – Muzeul Național al Unirii Alba Iulia  – expoziție deschisă publicului până în 29 decembrie

Marți, 26 noiembrie

Ora 14.00 ”Spațiul cuvintelor”  – expoziție deschisă publicului până în 15 ianuarie, Museikon

Ora 16.00 ”Folclorul în muzica clasică” – recital de pian și vioară, Fatma Gocek (Turcia) și Camelia Brudan (România) – Museikon

Ora 18.00 ”Armata română 1916 – 1918” – expoziție deschisă publicului până în 8 decembrie, Sala Unirii – latura nordică

Miercuri, 27 noiembrie

Ora 17.00 ”Alba Iulia în acuarelă” – expoziție deschisă publicului până în 29 decembrie – Muzeul Național al Unirii

Joi, 28 noiembrie

Ora 12.00 ”Muzeul și orașul Alba Iulia după Marea Unire (1919-1922)” – expoziție deschisă publicului până în 29 decembrie – Muzeul Național al Unirii

Vineri, 29 noiembrie

Ora 9.00 ”Cărțile Unirii în colecțiile bibliotecii” – expoziție deschisă publicului până în 1 decembrie – Biblioteca județeană ”Lucian Blaga” Alba

Ora 11.00 ”Alba Iulia și Marea Unire” – expoziție deschisă publicului până în 1 decembrie – Biblioteca județeană ”Lucian Blaga” Alba

Ora 12.00 ”Personalități ale Marii Uniri” – expoziție deschisă publicului până în 8 decembrie – Sala Unirii

Ora 14.00 ”Nemăsurata ispită a puterii. Gheorghe Martinuzzi – adevăratul rege al Transilvaniei în secolul al XVI-lea” – lansare de carte la Museikon. Autori: Adriano Papo, Gizella Nemeth-Papo

Sâmbătă, 30 noiembrie

Ora 10.30 Ceremonie militară – depuneri coroane și jerbe de flori – Statuia Ion I. C. Brătianu

Ora 11.00 Ceremonie militară – depuneri coroane și jerbe de flori – Statuia lui Iuliu Maniu

Ora 11.00 Sala 67 – ”Povești în parc”, regia Decebal Marin – spectacol de teatru 5+, Teatrul de Păpuși ”Prichindel” Alba Iulia

Ora 11.30 Ceremonie militară – depuneri coroane și jerbe de flori – statuia lui Mihai Viteazul

Ora 12.00 Ceremonie militară – depuneri coroane și jerbe de flori – statuile Regelui Ferdinand I și a Reginei Maria

Ora 12.15 Arborarea Drapelului Național al României – Piața Tricolorului, esplanada Catedralei Încoronării

Ora 16.00 Salonul de Artă al Uniunii Artiștilor Plastici din România – expoziție Galeriile UAP ale Municipiului Alba Iulia

Ora 17.00 ”Folk și vers românesc” – spectacol de poezie și muzică folk – Biblioteca județeană

Ora 18.00 ”Independența României” – proiecție film istoric mut cu acompaniament live, narator Irina Margareta Nistor – Casa de Cultură a Sindicatelor. Intrarea pe bază de invitație în limita locurilor disponibile. Invitațiile se găsesc la Casa de Cultură a Sindicatelor

Ora 19.00 Vocile ROCK – concerte Holograf, Cargo și Vița de vie – scena Piața Cetății

Ora 21.00 Sala 67 – ”Stagedogs”, regia Florin Piersic Jr – Teatrul ”Act” (spectacol teatru 16+) – Teatrul de păpuși ”Prichindel”

Duminică, 1 DECEMBRIE 2019

Ora 10.00 Ceremonie militară – depuneri de coroane și jerbe de flori – Monumentul Unirii

Ora 10.30 Zâmbet tricolor – face painting pentru copii – esplanada Muzeului Național al Unirii

Ora 11.00 Marea Adunare Națională și Primirea soliilor Cetăților de Scaun – Citirea ”Rezoluțiunii Adunării Naționale de la Alba Iulia”, discursuri, reconstituire istorică – Sala Unirii

Ora 12.00 Te Deum – Catedrala Încoronării

Ora 13.00 Ceremonie militară – defilarea trupelor și tehnicii militare – Bulevardul 1 Decembrie 1918

Ora 14.00 Marea Unire a Bucătarilor: Gust de România – masă populară  – Cazarma 415, Piața Cetății

Ora 14.30 ”Samoilă Mârza, povestea fotografului Marii Uniri” – eveniment cultural artistic pentru copii – Biblioteca județeană

Ora 15.00 Cânt și suflet românesc – spectacol folcloric – senă Piața Cetății

Ansamblul Folcloric al Județului Alba, dirijor Alexandru Pal/Ansamblul Jidvei România, dirijor Stelian Stoica/Orchestra de muzică populară LYRA din Voivodina/Roxana Reche/Nicolae Plută/Maria Filimon/Floricica Moga/Dorina Narița/Nicolae Tuhuț/Daniela Popa/Ioana Șolea/Adina Popa/Iulia Șchiau/Denisa Balu/Cătălina Furdui/Florina Oprea/IonelaStani/Oana Horhat/Oana Marian/IonelaRăspop/Giorgiana Oancea/Bucur Gabriel/Nicușor Balu/Iulian Bic/Alexandru Popescu/Dumitru Stroie/Andrei Banciu/Aurel Lupu/Paul Onețiu/Ilie Medrea/Ina Todoran/Ancuța Matei Olar/Ana Ilca Mureșan/Roman Bugar (vioară) din Novi Sad/Roxana Bădescu/Silvia Timiș/Veta Biriș/Alina Cucui/Oana Bozga/Alina Pinca/Marinela Baba/Reta Rus/Daria Gâdea/Cătălin Hașa/Bianca Șușman – solistul vocal al Județului Alba în 2019/Izabela Diana Marin/Oana Vențel/Cristian Țăran/Flaviu Cristea/Mircea Târziu/Mirela Mănescu/Georgiana Necșa/Stela Botez/Elena Nistor/Adina Hada/Bogdan Toma/Cristian Fodor/Ciprian Roman/Alexandra Chira–câștigătoarea trofeului emisiunii-concurs TVR ,,Vedeta populară”/Ioana Breda Morar/Floarea Calotă/Anca Branea Leontina Fărcaș și Grupul vocal tradițional ,,Muguri de Tezaur”/Ansamblul de dansuri al Județului Alba, coregrafia Flaviu și Alexandra Mîrza/Ioan Bocșa/Traian Jurchela/Ovidiu Barteș (vioară)/Dan Gâdea (taragot)/Sergiu Cipariu

Ora 17.00 ”Revista de front – Garda românească 1918” – spectacol reconstituire istorică – esplanada Porții a IV-a

Ora 18.00 ”Tănase simfonic” – concert omagial Maria Tănase – Casa de Cultură a Sindicatelor. Voce: Alexandra Fits, pian: Mariano Castro, acompaniază: Orchestra Filarmonicii de Stat Tîrgu Mureș,dirijor: Cristian Oroșanu. Intrarea pe bază de invitație în limita locurilor disponibile. Invitațiile se găsesc la Casa de Cultură a Sindicatelor

Ora 20.00 ”Intrarea Armatei Române în Alba Iulia” – spectacol de reconstituire istorică – Poarta I, Poarta a II-a, Poarta a III-a, esplanada Obeliscului

Ora 20.30 ”Retragerea Armatei Române cu torțe” – spectacol reconstituire istorică  – Poarta a III-a, Monumentul Unirii

Ora 21.00 La mulți ani, ROMÂNIA! – spectacol de artificii, Piața Cetății

Ora 21.30 Sala 67 – SENSOR 20 – concert Sensor 16+ Teatrul de păpuși ”Prichindel”

5 decembrie

Ora 18.00 Tezaur folcloric – concert extraordinar, spectacol televizat – Palatul Cultural Blaj

Intrarea pe bază de invitație până la ora 17:45, în limita locurilor disponibile. Invitațiile se găsesc la Centrul de Cultură „Augustin Bena” Alba și la Palatul Cultural Blaj

6 Decembrie

Ora 10.00 Ziua Porților deschise la ”Centrul național de restaurare și conservare a cărții vechi” Alba Iulia

Vor fi realizate repetiții, inclusiv pentru ceremonialul militar, circulația în oraș urmând a fi oprită pe zone extinse. Organizatorii au anunțat, de asemenea, că vor fi interzise dronele și orice alte ”jucării zburătoare”.

Vezi PROGRAM complet Festival de România 2019 Alba Iulia. Concerte HOLOGRAF, CARGO și VIȚA de VIE, ceremonie militară, masă populară

Vezi mai jos repetițiile la Parada Militară

 



ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Alba24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.

1 Comentariu

1 Comment

  1. ABC

    joi, 15.11.2018 at 08:38

    iar nu canta trupa za-dar? avem si noi o trupa in Alba Iulia si nici aia nu canta

Lasă un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *


Publicitate

EVENIMENT

FOTO: Minor aflat pe bicicletă, lovit de o mașină, pe Bulevardul Republicii din Alba Iulia. Băiatul nu a acordat prioritate

Publicat

Un accident rutier s-a produs sâmbătă după-amiaza, în jurul orei 18:00, la intersecția dintre Bulevardul Republicii și strada Vasile Alecsandri din Alba Iulia. Un copil în vârstă de 12 ani, aflat pe bicicletă, a fost acroșat de un autoturism căruia nu i-a acordat prioritate. 

Potrivit unui cititor Alba24, în urma accidentului băiatul s-ar fi lovit ușor la mână.

Reprezentanții IPJ Alba au transmis pentru Alba24 că evenimentul rutier a fost soluționat ca tamponare.

Biciclistul în vârstă de 12 ani a fost sancționat de polițiști conform Ordonanței de urgență nr. 195/2002 privind circulația pe drumurile publice.

Citeste mai mult
Publicitate

EVENIMENT

DUMINICĂ: Concerte de fanfară în aer liber, la Sebeș, în Parcul Tineretului și în cartierul Mihail Kogălniceanu

Publicat

Fanfara din Petrești continuă duminică, 9 august, seria concertelor de promenadă, menite să însuflețească, prin accentele vechilor șlagăre cu influențe săsești, atmosfera serilor de vară.

Primul concert de promenadă va avea loc în cartierul M. Kogălniceanu și se va derula sub forma unei parade muzicale, începând cu ora 18:30, iar cel de-al doilea concert se va desfășura în Parcul Tineretului din Sebeș, de la ora 20:00.

În condiții excepționale, cele două concerte de fanfară se vor derula în limitele stabilite de normele legale privind prevenirea răspândirii contaminărilor cu virusul Covid-19 (coronavirus).

Activitățile și concertele în aer liber ale Fanfarei din Petrești sunt susținute de Primăria Municipiului Sebeș și Centrul Cultural „Lucian Blaga” Sebeș.

Citeste mai mult
Publicitate

CÎMPENI

SONDAJ ALBA24: Cine doriți să fie viitorul primar al orașului CÂMPENI? Lista candidaților la alegerile locale 2020

Publicat

Lupta pentru locul de primar al orașului CÂMPENI a început.

Candidații care și-au anunțat până acum intenția de a ocupa această funcție sunt: Ioan Călin Andreş – PSD, Gigi Haiduc – USR – PLUS, Cristian Dan Pașca – PNL, Dragomir Morcan – PRO România, Maria Oprea – ALDE.

Pe care dintre următorii candidați l-ați vota pentru funcția de primar al orașului CÂMPENI?

Loading ... Loading ...

Vezi și SONDAJ Alba24: Cine doriți să fie viitorul primar al municipiului Alba Iulia? Lista candidaților la alegerile locale 2020

Vezi și SONDAJ Alba24: Cine doriți să fie viitorul președinte al Consiliului Județean Alba. Lista candidaților anunțați

 

 

Citeste mai mult
Publicitate

EVENIMENT

Tezaurele dacilor care locuiau pe actualul teritoriu al județului Alba. Ce nume ciudate aveau triburile din vremuri apuse

Publicat

foto Mihai Bugneru

Peste 30 de triburi au fost identificate de istorici pe vechile teritorii ale Daciei. Unul din aceste triburi a trăit în zona Mureşului mijlociu, cu centrul la Apoulon, aşezare cunoscută azi sub numele de Piatra Craivii, aflată în apropiere de Alba Iulia. Tribul de la Apoulon era unul dintre cel mai bogat.

Cetatea Apoulon – Piatra Craivii se află în apropiere de Cricău, la aproximativ 20 km nord de Alba Iulia şi este aşezată pe o stâncă uriaşă, o locaţie strategică, aflată la 1083 m altitudine. Construită la poalele Munţilor Trascău, între văile Cricăului şi Bucerzii, a fost ultima cetate cucerită de romani în perioada de expansiune în Dacia.

pc

Locaţia este spectaculoasă şi merită vizitată. Cercetările arheologice a evidenţiat sanctuare cu baze de piatră asemănătoare celor de la Grădiştea Muncelului, însă specialiştii nu au putut preciza cu exactitate începuturile aşezării dacice de la Piatra Craivii. Au fost descoperite cinci monede, dintre care patru sunt denari romani republicani emişi în anii 88-70 î.e.n. şi una dacică de argint, bătută la sfârşitul secolului al 3-lea sau începutul celui următor. S-a presupus că situl provine din perioada regelui Rubobostes, fortificaţia fiind construită pe vremea lui Decebal.

Cetatea este şi subiect de poveşti fantastice, cu uriaşi. Localnicii ştiu legende care spun că locaţia ar ascunde bogăţii imense, ascunse de oamenii unor vremuri îndepărtate, acoperite de lespezi grele şi păzite de porţi ferecate care se deschid numai la zile mari, odată la 7 ani.

Apulii au fost un trib dacic stabilit zona Mureşului mijlociu, cu centrul la Apulon. Au fost asemănaţi cu Apulia, un trib vechi situat în sud-estul Italiei. Numele tribului a fost menţionat în textul antic cunoscut sub numele de Consolatio ad Liviam. În timpul lui Augustus, la o dată greu de stabilit cu precizie, apulii au năvălit la sud de Dunăre, în Dobrogea. Biephii (biefii) au fost un trib dacic localizat în nord – estul Banatului, amintit de Ptolemeu, în Geografia.

Urmele prezenței dacilor pe teritoriul actualului județ Alba sunt numeroase. Printre acestea, cele mai spectaculoase sunt tezaurele dacice. Nu, nu este vorba despre cantități mari de aur, ci despre diferite piese din vremea respectivă, de o foarte mare importanță pentru istorici.

Tezaurul dacic de la Lupu a fost descoperit absolut întâmplător în 1978, în cimitirul noii localităţi Lupu (comuna Cergău, judeţul Alba). Constă într-un vas de bronz şi un număr de zece piese de argint. Tezaurul conţine două fibule, şapte plăci cu reprezentări zoomorfe şi antropomorfe (figuri cu zeiţe) şi un vas semisferic din argint. E posibil ca obiectele să fi făcut parte din componenţa unui costum ceremonial aparţinând unui preot. Ceea ce este de o importanţă excepţională în problema cunoaşterii unor aspecte ale religiei dacice. În plus, plăcile redau motive iconografice, din care se desprind scene reprezentând „Marea Zeiţă”, „Cavalerul trac” şi altele. Datat în secolul I, înainte de Hristos, tezaurul de care vorbim a fost ascuns într-un vas de bronz, în condiţii nefavorabile. Din fericire, însă, tezaurul a fost donat Muzeului Naţional al Unirii, unde poate fi oricând admirat.

Tezaurul de la Sărăcsău (comuna Şibot, judeţul Alba) a fost descoperit, de asemenea, accidental, în 1950. Fiind format din douăzeci şi unu de obiecte de podoabă, toate din argint (fibule, brăţări, colane şi inele), tezaurul se remarcă prin acurateţea execuţiei manuale, prin anumite valenţe artistice, cât şi prin raritatea (în ansamblul descoperirilor din Dacia) a unor piese precum colanele sau brăţările. El datează din veacurile II-I înainte de Hristos, constituind o indiscutabilă dovadă a măiestriei meşterilor orfevrari din lumea dacică.

Merită amintit și tezaurul compus din brățările dacice furate de traficanți din situl de la Sarmizegetusa.

bratari dacice

Alte triburi getice care au locuit pe actualul teritoriu al României în Antichitate:

Albocensii au fost localizaţi în zona Banatului, iar numele localităţii Alboca provine de la numele ei. Au fost menţionaţi de Ptolomeu, în lucrarea sa Geografia, printre geţii care locuiau în părţile de sud-est ale Daciei.

Ansamensii erau un trib dacic aşezat pe râul Someş. Numele lor este menţionat într-o inscripţie latină, referitoare la un sat purtând numele acestui trib: vicus Ansamensium, potrivit enciclopedia-dacica.ro.

Biesii au locuit pe malurile Mureşului. Sunt amintiţi de Ptolemeu. Ei se învecinau la nord cu piengeţii, la nord-vest cu burii, iar spre sud-vest cu sarmaţii.

Burii au luptat în războaiele daco-romane Burii (buridavensii) au fost locuitori ai cetăţii Buridava, din zona Oltenia. Sunt menţionaţi de Ptolemeu, dar şi de Dio Cassius. Potrivit lui Dio Cassius, pe timpul primului război dintre Decebal şi Traian, după ce împăratul Traian a trecut Dunărea şi a cucerit cetatea Tibisco, a primit o solie de la buri. Aceştia i-au înmânat o ciupercă uriaşă pe care au înscris în limba latină, un binevoitor sfat, în fond o ameninţare mascată, cum că marele Cezar face rău dacă va rupe pacea şi mai cuminte lucru ar face de s-ar întoarce de unde a venit şi ar reinstaura relaţiile de pace. Scena este înfăţişată pe Columna lui Traian, care prezintă un bărbat căzut de pe un catâr ce se agaţă de ceea ce apare a fi o ciuperca uriaşă ataşată de şaua sa.

Carpii (carpodacii) au fost unul din cele mai mari şi importante triburi dacice. Carpii au locuit teritoriul de la la est de Carpaţi până la Nistru. „Organizaţi într-o puternică uniune tribală, carpii au dominat, din punct de vedere economic, politic şi militar, atât unele triburi de origine dacică (dacii liberi din Muntenia), cât şi populaţiile „barbare” pătrunse în zona extracarpatică a României, din rândul cărora amintim pe sarmaţi. După înfrângerea costobocilor de către romani şi asdingi (anii 170-172) carpii au fost nu numai cei mai puternici dintre dacii liberi, ci şi cei mai periculoşi duşmani ai Imperiului roman la Dunărea de Jos. Ei au atacat în repetate rânduri imperiul fie singuri, fie în alianţă cu sarmaţii, goţii şi alte seminţii”, informează enciclopedia-dacica.ro.

Caucoensii au fost un trib dacic, localizat de academicianul Vasile Pârvan în „regiunea de munte din Neamţ şi Bacău şi ţinutul spre apus din ţara secuilor”.

Caucoensii au fost vecinii de sud ai costobocilor, locuind Nordul Moldovei, inclusiv în partea carpatică şi dincolo de Siret până la Nistru. Şi ei sunt menţionaţi de Ptolemeu, în Geografia. Ceiagisii este numele unui trib stabilit în sud – vestul Munteniei şi sud -estul Olteniei, pe cursul inferior al Oltului). Sunt menţionaţi de Ptolemeu.

Costobocii au fost un trib de daci liberi care au populat nordul şi nord-estul Daciei. Au rămas independenţi până la sfârşitul secolului II d.Ch., ca şi alte triburi geto-dacice. Potrivit istoricilor, în anii 170 – 171, pe vremea lui Marcus Aurelius, costobocii aliaţi cu bastarnii şi sarmaţii traversează Dunărea, pustiind Moesia, Tracia, Macedonia, ajungând până în Attica şi distrugând templul Eleusis. Trecerea costobocilor prin Dobrogea este menţionată în două epitafe descoperite la Adamclisi. După respingerea lor din imperiu, romanii i-au îndemnat pe asdingi (trib germanic al vandalilor) să îi atace pe costoboci. În urma loviturilor suferite în anii 170-172, o parte dintre costoboci s-au refugiat pe teritoriul carpic, iar o parte au rămas să convieţuiască cu noii veniţi de neam germanic şi cu sarmaţii. Nordul Moldovei a fost dominat de costoboci până în anul 170 când acest control a fost preluat de carpi.

Cotensii au fost consideraţi de istorici unul din principalele neamuri geto-dacice. Potrivit lui Vasile Pârvan, tribul putea fi localizat în estul Daciei, iar teritoriul pe care îl stăpâneau era învecinat cu cel al triburilor ratacensilor, caucoensilor şi biefilor.

Crobizii au fost un trib getic din Dobrogea. Sunt menţionanţi de Herodot şi Ptolemeu, ca fiind conduşi de Isanthes.

Dacii liberi este numele dat triburilor geto-dace care nu au fost înglobate în provincia romană Dacia şi care au continuat să trăiască pe teritoriul lor de baştină (sec. II – IV). Atât izvoarele literare cât şi descoperirile arheologice arată că dacii liberi au convieţuit în anumite regiuni cu sarmaţii şi cu unele neamuri germanice, cultura lor fiind continuu influenţată de civilizaţia romană. „Izvoarele scrise antice consemnează că în repetate rânduri au avut loc conflicte armate între romani şi diverse grupuri de daci liberi, în urma cărora, unora dintre împăraţi li s-a conferit titlul onorific de Carpicus Maximus (Filip Arabul, Aurelian, Diocletian, Maximian, Constantius Chlorus, Galerius, Constantin cel Mare) sau cel de Dacicus Maximus (Maximinus, Decius, Gallien, Aurelian)”, informează enciclopedia-dacică.ro, citând documente istorice.

Dacii mari (dahai) a fost denumirea unui trib sau uniuni tribale dacice din nordul hotarelor provinciei romane Dacia, probabil pacificaţi de guvernatorul Daciei, Vettius Sabinianus Iulius Hospes.

Harpii au locuit, spun istoricii, la nord de gurile Dunării, între Prut şi Nistru, în sudul Basarabiei. Au fost menţionaţi de Ptolemeu, care amintea de aşezarea Harpis.

Obulensii au fost un trib getic localizat în estul Dobrogei. Tribul obulensilor este menţionat de Ptolemeu. Oinensii au fost un trib traco-getic, localizat în Estul Moesiei inferioare, adică partea de Vest a Dobrogei Centrale. Sunt menţionaţi de Ptolemeu.

Ordyssii (ordenssos) au locuit în aşezăriile de pe malurile Argeşului.

Pelii au fost un trib geto-dac, ale căror principale ocupaţii erau agricultura, pescuitul si creşterea animalelor. Teritoriul lor avea capitala Pelendava, actuala Craiova.

Piengeţii au locuit în zona de nord a Carpaţilor şi au pătruns deseori în Dacia romană. „Prezenţa piengeţilor în aceste părţi s-ar datora, potrivit istoricului Vasile Pârvan, unei mişcări mai vechi de populaţii, care ar fi migrat de la sud-est spre nord-vest, adică din Dacia spre munţii Slovaciei şi Moraviei. Piengeţii, spune Pârvan, par să fi luat parte la războaiele marcomanice, în timpul împăratului Marcus Aurelius”, informează enciclopedia-dacica.ro.

Piefigii au fost localizaţi de istoricul Vasile Pârvan ca locuitori din Câmpia munteană. Neamul piefigilor, susţin istoricii, este unul şi acelaşi cu marea uniune de triburi getice din secolele III – I î.e.n.. Începuturile ei pot fi urcate în timp până în vremea regelui Dromichete, când geţii se afirmă prin victoriile repurtate în două rânduri asupra armatei lui Lisimah. În perioada imediat premergătoare lui Burebista, uniunea de triburi getice din mijlocul Munteniei – foarte probabil acel neam al piefigilor – reprezintă cel mai important centru economic şi politic din toată Dacia, informează enciclopedia-dacica.ro, fiind unul din principalele puncte de sprijin ale lui Burebista în opera sa de unificare a tuturor geto-dacilor.

Potulatensii au populat, susţin istoricii, nordul Olteniei şi dealurile din vestul Munteniei. Sunt menţionaţi de Ptolemeu.

Predavensii au fost un trib dacic, localizat la nord de Mureşul inferior, până aproape de Crişuri.

Racataii (racatriaii) au locuit pe teritoriul actual al Ungariei, fiind un trib dacic.

Sacii au fost un trib dacic, localizat de Vasile Pârvan în jurul oraşului Sacidava, la sud de de actualul oraş Cernavodă.

Sargeţii au fost localizaţi în vestul Mureşului şi pe Siret, într-un teritoriu care cuprinde actuala zonă a Hunedoarei. Dio Cassius a relatat că regele Decebal a abătut apele râului Sargeţia şi, săpând o groapă, a ascuns o mare comoară cu obiecte de aur şi argint. După asigurarea tezaurului, apele au fost readuse în vechea albie. Odată cu înfrângerea şi cucerirea Daciei, romanii au reuşit, prin trădarea lui Bicilis, să afle locul unde fusese ascuns tezaurul lui Decebal şi să intre astfel în posesia lui. Regiunile Hunedoara şi Ţara Haţegului, unde sunt plasaţi sargeţii au reprezentat unul din cele mai importante centre culturale, politice şi economice ale dacilor din ultimele două secole până la cucerirea romană.

Siensii este numele tribului dacic localizat de-a lungul râurilor Ialomiţa şi Buzău, în secolul II al erei noastre.

Sucii au fost un alt trib getic care a locuit la nord de Dunăre Unii dintre suci s-au aşezat la răsărit de Durostorum (Silistra) si au creat acolo un important centru politico-militar denumit Sucidava, ce se va identifica azi cu satul Izvoarele (fost Pârjoală), din judeţul Constanţa, Sucidava dobrogeană este menţionată de Tabula Pentigeriana, de Itinerarium Antonini, de către o inscripţie din vremea lui Aurelian şi a alte izvoare antice.

Al doilea grup de suci a trecut la nord de Dunăre şi s-a aşezat la apus de gura Oltului, în câmpia românească. Acolo au fondat cetatea Sucidava, localizată precis după inscripţii şi după Procopius, la Celei-Corabia în jud. Olt.

Tyrageţii au fost localizaţi pe malurile Nistrului (Tyras). Potrivit enciclopedia-dacica.ro, cele mai vechi ştiri despre această populaţie se păstrează în opera geografică a lui Strabon, din care reţinem următoarele: „Locuitorii de pe malurile de dincolo ale Istrului sunt geţii, tyrageţii şi bastarnii; Istrul lasă în stânga toate meleagurile geţilor, ţinuturile tyrageţilor, bastarnilor şi sarmaţilor, până la Fluviul Tanais (Don); prima parte a întregii regiuni ce se întinde la nord, între Istru şi Borysthenes (Nipru) este pustiul (stepa) geţilor. Apoi vin tyrageţii, iar după ei sarmaţii iazygi”. Tyrageţii trăiau în condiţii vitrege, potrivit autorilor antici. „Între geţi şi Marea Pontică, de la Istru până la Tyras, se întinde pustiul geţilor, care e în întregime şes şi fără ape. Când Darius, fiul lui Histape, a trecut Istrul împotriva sciţilor, a fost în primejdie să piară de sete împreună cu toată oştirea sa. Într-un târziu a înţeles cum stau lucrurile şi s-a retras. Mai târziu, pornind la război împăotriva geţilor şi a regelui lor Dromichaites, Lisimah a trecut prin mari primejdii şi, mai mult încă, a fost luat în captivitate. Dar a scăpat, deoarece a întâlnit un barbar bun la suflet”, scrie Strabon, citat în volumul „Izvoare privind istoria României” (Editura Academiei RPR – 1964).

surse: Agerpres, enciclopedia-dacica.ro

sursa foto recomandată: Mihai Bugneru (Centrul de cultură ”Augustin Bena” Alba/Facebook)

Citeste mai mult
Publicitate
Publicitate

Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate