FOTO: Monede antice furate din Munții Orăștiei, recuperate în urma unor percheziţii în Austria şi Germania

Secţia de urmărire penală şi criminalistică din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie efectuează cercetări într-o cauză având ca obiect săvârşirea infracţiunilor de spălare de bani și complicitate la furt calificat în formă continuată. Dosarul privește bunuri arheologice aparținând patrimoniului cultural național român: tezaure de brățări spiralice, monede, scuturi ș.a., sustrase din siturile rezervației arheologice din Munții Orăștiei și introduse ulterior pe piața internațională de artefacte prin ascunderea și disimularea originii ilicite a acestora.

Sub coordonarea procurorului și cu sprijinul Eurojust, în cursul unei operațiuni de cooperare judiciară internațională de amploare, în cursul lunilor februarie – martie 2018, ofițeri specializați din cadrul I.G.P.R. – Serviciul pentru protejarea patrimoniului cultural au cooperat cu autoritățile judiciare competente din Austria și Germania pentru efectuarea mai multor percheziții domiciliare și la case de licitații specializate.

În urma acestora au fost ridicate: 164 monede antice, dintre care 20 monede Koson – 19 din aur și una din argint (sec I î.Ch.), 4 monede de aur de tip Lysimach (sec II – I î.Ch.), 2 monede de tip Alexandru cel Mare – Callatis (sec. III î. Ch.), 49 denari romani imperiali de argint (sec. I-II d.Ch.) și 81 de tetadrahme dacice (sec III-II î.Ch.). Totodată, au fost ridicate documente care atestă vânzarea unor brățări spiralice și a mai multor monede sustrase din siturile arheologice românești.

Din probatoriul administrat până în prezent au rezultat probe conform cărora monede din tezaurele sustrase din siturile arheologice române au fost vândute prin intermediul unor case de licitaţii, fiind supuse procesului de “reciclare” pentru a dobândi o aparență de origine licită.

Sunt urmărite în continuare, prin INTERPOL, tezaurele care formează obiectul mai multor cauze: un tezaur de monede Lysimach, din aur (30 de kg.), din care s-au recuperat 37 piese; tezaure de monede Koson din aur (25 de kg.), din care s-au recuperat 1.038 piese; un tezaur de monede Koson din argint, din care sau recuperat 280 monede; 5 scuturi regale din fier, 11 brăţări spiralice din aur, tezaure de denari romani (imitaţii dacice) etc.

Conform evaluării experţilor, „loturile de monede din aur, recuperate recent, sunt stateri emişi de regele Koson (cca 44-29 a.C.), unul dintre urmaşii lui Burebista. Ele sunt singurele emisiuni dacice de aur care poartă o legendă scrisă cu caractere greceşti, menţionând numele suveranului emitent. Monedele au fost emise în ateliere monetare de la Sarmizegetusa Regia, în jurul anilor 44-29 a. C. Fapt excepţional, datorită acestor monede, cunoaştem azi mai multe despre istoria politică, viaţa economică, socială sau arta şi religia Daciei în anii care au urmat dispariţiei lui Burebista”.

Reprezentanții Ministerului Public menționează că prezenta cauză a fost disjunsă din dosarul soluţionat anterior de autorităţile judiciare române, cunoscut generic sub denumirea “Furtul tezaurului dacic de la Sarmizegetusa Regia”, în care au fost trimişi în judecată 34 inculpaţi, dintre aceștia 21 inculpați au fost condamnați definitiv. Începerea urmăririi penale şi punerea în mişcare a acţiunii penale sunt etape ale procesului penal reglementate de Codul de procedură penală, având ca scop crearea cadrului procesual de administrare a probatoriului, activităţi care nu pot, în nicio situaţie, să înfrângă principiul prezumţiei de nevinovăţie.