Connect with us
Publicitate

ACTUALITATE

FOTO: Sarea Transilvaniei şi Alba Iulia. Orașul, depozit și port pentru transportul „aurului alb” pe râul Mureș înspre centrul Europei


Publicat

collageppsSarea, unul dintre cele mai importante minerale din istorie, a format obiectul unor schimburi dinamice, pe distanţe lungi chiar, dar şi pretextul unor conflicte armate. Un bun exemplu este cel al Transilvaniei, râvnită şi pentru sarea sa. În această poveste un loc central l-a avut Alba Iulia, ca depozit şi port pentru transportul sării pe râul Mureş înspre centrul Europei, cel puţin în Evul Mediu şi epoca modernă.

Potrivit expertului în reconstituiri istorice Cristian Ioan Popa, sarea a însoţit omul şi animalele sale de la începutul civilizaţiei, creând o dependenţă care a condus, adeseori, la numeroase conflicte militare pentru controlul exploatărilor şi a comerţului cu „aurul alb”. De la ofrandă adusă zeilor, la conservarea cu sare a alimentelor ori a sării destinate hranei omului, avem numeroase valenţe ale aceluiaşi valoros produs.

„Încă din neolitic există suficiente dovezi ale extragerii sării, prin fierberea şi evaporarea apelor sărate, în urma căreia rezulta o sare fină. Transilvania, prin bogatele zăcăminte de sare, are o istorie care se împleteşte într-un mod aparte cu povestea sării. Începând cu epoca bronzului avem şi în aceste teritorii dovezi ale exploatării industriale a sării brute, prin tăierea în masivul de sare cu ajutorul unor instalaţii, aşa cum le cunoaştem la Figa sau Beclean, în zona Bistriţei. În jurul anului 1000 a. Chr. în spaţiul intracarpatic activa un înfloritor comerţ bazat pe schimburi de metal şi sare. Nu întâmplător, lângă slatini şi ocne de sare s-a concentrat o mare cantitate de metal, acumulat în aşa-numitele „depozite” de cupru şi bronz, precum cel de la Uioara de Sus (Ocna Mureş), al doilea ca mărime din Europa. Încă din preistorie putem deja să vorbim de existenţa unor drumuri ale sării, artere comerciale bătătorite în sute şi mii de ani, care legau pe uscat salinele de căile fluviale navigabile. În epoca dacică este bănuit un comerţ al sării cu lumea greco-macedoneană, în schimbul argintului”, explică Cristian Popa.

Expertul susține că odată cu intrarea Daciei romane în istorie, dovezile arheologice sunt întregite de inscripţii care sugerează existenţa unei bune activităţi legate de administrarea, exploatarea, păstrarea şi distribuirea/vânzarea sării.

„Pe celebra hartă a lui Peutinger, între Apulum şi Potaissa (Turda), pe drumul imperial se găsea zona numită generic Salinis (Salinae), ce corespunde probabil exploatărilor romane din zona Ocna-Mureş. Se cunosc în Dacia patru conductores salinarum, care aveau în sarcină administrarea ocnelor de sare, toţi din epoca Severilor, când s-a impus o politică strictă a împăratului pentru produsele alimentare strategice destinate armatei dar şi imperiului. Din cariera funcţionarului imperial P. Aelius Strenuus, de pildă, se poate observa faptul că acestuia îi reveneau toate sarcinile, de la exploatare la comercializare. El a coordonat administrarea salinelor dintr-un birou aflat la Apulum, loc unde se bănuieşte, fără a exista şi dovezi certe, că se afla şi depozitul de sare (salarium) al provinciei. Existenţa unui colegiu al corăbierilor (collegium nautarum) la Apulum nu doar că atestă navigabilitatea Mureşului, dar şi sugerează o posibilă arteră fluvială în transportul sării. Denumirea de <salariu> de azi provine din epoca romană, salarium-ul (derivat din latinul salis) fiind atunci un supliment în sare la solda celor din armată, precizează Cristian Ioan Popa.

harta depozit sare alba iulia partos 1820Încă din epoca romană, dar mai cu seamă începând cu Evul Mediu, aşezarea de la Alba Iulia îşi poate revendica şi statutul de port fluvial la râul Mureş, ce se va regăsi în denumirea cartierului Partoş, care derivă din latinescul portus = „port”. Importanţa activităţile legate de depozitarea şi transportul sării i-au conferit chiar denumirea de Portul de Sare, Salz Porto ori Salis Porto.

„Centrele de putere existente în Transilvania în epoca migraţiilor, atât cel germanic, dar mai cu seamă cel avar, se suprapun peste zona de exploatare sau control a sării. Bulgarii sunt cei care probabil în cursul secolelor IX-X s-au stabilit peste ruinele vechiului Apulum şi au numit aşezarea „Bălgrad”. Prezenţa lor aici, dar şi în vecinătate (Vinţu de Jos, Sebeş, Blandiana, Miceşti) este dictată de comerţul cu sare şi controlul pe care aceştia îl aveau la acea vreme asupra „vărsării” drumurilor sării în Mureş, la Alba Iulia şi în aval. Descoperirea „ţării de dincolo de păduri” de către maghiarii stabiliţi în Câmpia Panonică şi anihilarea Bălgradului a însemnat şi accesul la sarea intracarpatică şi începutul unui război continuu pentru cucerirea acestor bogate teritorii. În secolul al XI-lea, voievodul Ahtum vămuia deja plutele cu sare care coborau pe Mureş, până la Tisa. Ulterior, în secolele XII-XV, regii Ungariei vor emite constant documente privitoare la exploatarea şi la transportul pe râurile consacrate (Mureş şi Someş), dar şi la obligaţiile privitoare la darea sării, emiţând numeroase privilegii pe seama bisericii sau a unor ordine religioase, precum cel al cavalerilor teutoni. O serie de privilegii privesc în mod direct Alba Iulia, care primeşte venitul ocnelor de la Turda, fie o parte din veniturile vămii de la Vinţu de Jos”, explică Cristian Popa.

Sarea extrasă din ocnele Transilvaniei era tăiată în blocuri şi îmbarcată pe plute şi corăbii (sarea de luntre) sau era încărcată sub formă de bolovani în căruţe. În cursul Evului Mediu, la Alba Iulia sunt cunoscute mai multe sărării, practic depozite de sare. Un depozit de sare important este şi cel de la Oarda, moşie pe atunci a Episcopiei Catolice Alba Iulia, amintită în documente încă de pe la 1300, cu vămile, navele şi porturile sale. Depozitul îl vom găsi aici până în secolul al XVI-lea, când se mută pe malul drept al Mureşului, în Maros-Portus (Partoş). Pe insula dispărută de la Limba se afla o staţie de oprire a transportului sării.

harta depozit sare alba iulia partos 1761În perioada principatului, la Alba Iulia exista cel mai important depozit de sare al Transilvaniei, amenajat în aval de Partoş. „Foarte multe familii de români deserveau atunci plutăritul atât în Alba Iulia, cât şi în satele limitrofe Mureşului. În timpul dominaţiei habsburgice, cartierul Partoş se transformă într-un veritabil şantier destinat navigaţiei pe Mureş, sarea ce pornea de la Alba Iulia trebuind să aprovizioneze Banatul, precum şi părţi din Ungaria, Croaţia şi Serbia. Pentru transportul sării din Alba Iulia, malul drept al Mureşului a fost amenajat în mod special. La mijlocul veacului al XVIII-lea, pe o lungime de 300 m (!) se desfăşurau doar depozitele de sare, cu nouă clădiri de mari dimensiuni, alături de corpurile destinate vămii. De pildă, în 1780, din Partoş plecau spre Seghedin 300 de plute, fiecare încărcate cu 600 de bolovani de sare, un drum dus-întors putând dura 6 săptămâni. Între anii 1772 şi 1780 numărul corăbiilor pe care Partoşul le avea era cuprins între 262 şi 300. În cartierul învecinat, Maieri, s-a format chiar un nucleu al acestor plutaşi, numit Hăiuş, o inscripţie păstrată până azi în biserica Maieri II pomenindu-l în anul 1726 pe magistratul corăbierilor din Partoş, Andrei David. Însă, apariţia <drumului de fier>, după anul 1868, a pus capăt unei îndeletniciri milenare, schimbând destinul multor <mureşeni>, prefigurând disputele care vor urma ulterior şi prin desfiinţarea cărăuşiei, odată cu extinderea reţelei de cale ferată” transmite Cristian Popa.

Atât împăraţii Antichităţii romane cât şi regii, principii, apoi împăraţii Evului Mediu şi ai epocii moderne au obţinut venituri substanţiale din monopolul asupra sării din Transilvania, chiar mai mari, adeseori, decât cel al metalelor preţioase.

Valeriu Cavruc, un specialist în cercetarea sării, sublinia: „aidoma aurului din perioadele istorice, măsura valorii sării era dată nu numai şi nu atât de proprietăţile reale sau imaginare ale acestui mineral, cât de beneficiile şi bunurile care puteau fi obţinute în schimbul lui”.

„Astăzi omul nu mai apreciază la modul corect sarea, care în lumea contemporană a devenit o marfă ieftină, golită de fascinantele legende şi superstiţii ţesute în jurul ei. O marfă care, în mod paradoxal, astăzi un stat cu extrem de generoase resurse salinifere, precum România, a ajuns să o importe!”, a mai explicat Cristian Ioan Popa.

Foto, sursa: imagini-istorie.apulum.ro



Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:


ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Alba24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.

Comentează

Lasă un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *


Publicitate

EVENIMENT

FOTO: Fuga în Egipt, în plină criză. Episod turistic cu președintele Klaus Iohannis și soția sa, la piramide

Publicat

Președintele Klaus Iohannis, aflat miercuri într-o vizită de stat în Republica Arabă Egipt, la invitația omologului său, președintele Abdel Fattah El-Sisi, a fost surprins pe când vizita piramidele. 

Potrivit unor imagini apărute în presă, președintele a fost surprins de turiștii aflați în zona turistică.

Îmbrăcat în alb și relaxat, atât el cât și soția sa, Klaus Iohannis și-a făcut fotografii înconjurat de gărzile de corp care i-au asigurat distanța.

Potrivit gazetaph.ro, care a publicat pentru prima data fotografii cu acesta în Egipt, președintele a fost recunoscut de românii aflați în vacanță acolo.

În acest context, președintelui i se reproșează episodul turistic, în condițiile în care România se zbate într-o criză sanitară fără precedent, triplată de una energetică și una politică.

Citeste mai mult
Publicitate

EVENIMENT

Duminică, în Cetatea Alba Carolina: Purtata – jocul fetelor și nevestelor de pe Târnave. Condiții pentru participarea publicului

Publicat

Duminică, 31 octombrie, începând cu ora 16:00, pe strada Muzeului din Cetatea Alba Carolina va avea loc evenimentul „Purtata – jocul fetelor și nevestelor de pe Târnave”.

Evenimentul este organizat de Consiliul Județean Alba, Centrul de Cultură „Augustin Bena” Alba, proiectul fiind cofinanțat de Administrația Fondului Cultural Național. 

Programul va cuprinde:

  • lansarea cărții și a filmului etnografic „Purtata – jocul fetelor și nevestelor de pe Târnave”
  • spectacol folcloric: formațiile de dansuri de femei din județul Alba (Crăciunelu de Jos, Sâncel, Biia, Feisa, Cetatea de Baltă, Crăciunelu de Sus, Lupu și Lunca), Veta Biriș, Leontina Fărcaș, Marinela Baba, Roxana Reche, Ina Todoran, Dorina Narița, Floricica Moga, Maria Filimon, Nicolae Plută, Oana Bozga Pintea, Denisa Balu, Nicușor Balu, Daria Maria Costea.

Este permisă participarea publicului până la 30% din capacitatea maximă a spațiului de desfășurare și cu purtarea măștii de protecție, doar pentru următoarele categorii de persoane:

– vaccinate împotriva virusului SARS-CoV-2 și pentru care au trecut 10 zile de la finalizarea schemei complete de vaccinare

– care se află în perioada cuprinsă între a 15-a zi și a 180-a zi ulterioară confirmării infectării cu virusul SARS-CoV-2.

Accesul în perimetrul de desfășurare este permis începând cu ora 15:00.

Citeste mai mult
Publicitate

EVENIMENT

UPDATE FOTO: Accident GRAV de circulație pe DN1, la Sântimbru. O persoană și-a pierdut viața și alte două au fost rănite

Publicat

Două persoane au fost grav rănite și una și-a pierdut viața într-un accident de circulație extrem de grav, produs miercuri dimineață pe DN1, în apropiere de Sântimbru. 

UPDATE ora 10:00 – Potrivit IPJ Alba, la data de 27 octombrie 2021, în jurul orei 06:30, pe Drumul National 1, la km 390, în dreptul localității Sântimbru, un tânăr de 20 de ani, din comuna Ponor, județul Alba, în timp ce conducea un autoturism, în direcția Alba Iulia – Teiuș, a intrat în coliziune frontală cu un autoturism condus, din sens opus, de un bărbat de 45 de ani, din comuna Galda de Jos, județul Alba.

În urma accidentului, conducătorul primului autoturism a decedat, un tânăr de 20 de ani, din comuna Ponor, pasager în autoturismul condus de acesta a fost rănit grav, iar conducătorul celui de-al doilea autoturism a fost rănit ușor.

Cercetările sunt continuate, sub aspectul săvârșirii infracțiunilor de ucidere din culpă și vătămare corporală din culpă.

Stimați conducători auto, pentru prevenirea accidentelor rutiere recomandăm:

  • Conduceți cu prudență, măriți distanţa de siguranţă în mers, adaptați permanent viteza de deplasare la condițiile meteo și de trafic și nu vă angajați în efectuarea de manevre riscante.
  • Evitați acţionarea bruscă a volanului şi a frânei şi utilizaţi cu precădere frâna de motor, pentru evitarea acvaplanării sau derapajelor necontrolate.
  • În condiţiile unui trafic aglomerat, păstraţi-vă calmul, nu uitaţi de politeţea rutieră şi nu blocaţi intersecţiile!
  • Nu vă angajaţi în depăşirea de autovehicule fără a avea o bună vizibilitate şi efectuați fiecare manevră în trafic, numai după o temeinică asigurare.
  • Nu consumaţi alcool şi nu conduceţi dacă simţiţi că sunteţi obosiţi! Nu folosiți telefonul mobil în timp ce conduceţi, iar pentru a comunica folosiți sistemele hands-free.

UPDATE ora 7:25

Victime au fost predate echipajelor medicale pentru a fi transportate la UPU Alba.

Știrea inițială:

Detașamentul de Pompieri Alba Iulia intervine pentru descarcerare si acordarea primului ajutor medical la un accident rutier produs pe DN 1, raza localității Sântimbru.

Traficul este blocat, iar polițiștii sunt la fața locului.

Din primele informații este vorba despre 2 autoturisme implicate în accident din care au rezultat 3 victime.

În urma accidentului o victimă a fost propulsată în afara autoturismului, aflându-se în stop cardio respirator.

Salvatorii de la ISU au încercat să-i aplice manevre de resuscitare.

Celelalte 2 victime erau încarcerate, conștiente, cu multiple traumatisme.

Una dintre acestea a fost deja descarcerata, forțele de intervenţie acționează pentru descarcerarea celei de-a treia victime, au transmis reprezentanții ISU Alba.

La fața locului au fost trimise mai  mult mașini de intervenție și ambulanțe.

Surse ISU Alba, IPJ Alba

Sursă foto: ISU Alba

Citeste mai mult
Publicitate

ADMINISTRATIE

Drumuri din Apuseni, modernizate pentru a face legătura între obiective turistice din Alba, Bihor și Cluj

Publicat

Proiectul prin care județele Alba, Cluj și Bihor au încheiat acord, în vederea promovării obiectivelor turistice, începe să prindă contur.

Datele investiției pentru drumul Padiş – Ic Ponor au fost aprobate, marți, de consilierii județeni.

Modernizarea acestui drum, Padiş – Ic Ponor, face parte dintr-un plan de dezvoltare a Munţilor Apuseni.

Vezi și TRASEE turistice spectaculoase în județul Alba. Unde poți descoperi minunății ale naturii sălbatice

A fost încheiat un acord de parteneriat între Consiliul Judeţean Bihor şi Consiliile Judeţene Alba şi Cluj pentru realizarea unor proiecte de infrastructură rutieră, de punere în valoare a zonei carstice şi de promovare a tradiţiilor şi meşteşugurilor locale, toate sub brandul „Ţara de piatră. Paradisul carstic al României”.

În baza parteneriatului încheiat, CJ Alba va realiza lucrări pe traseul Călineasa – Vf. Clujului – intersecţia DJ 750.

CJ Cluj va moderniza drumul de legătură (continuare a DJ 763) între cele trei judeţe, din cătunul Ic Ponor către comuna Gârda de Sus (intersecţia cu DJ 750), situat pe raza administrativ-teritorială a judeţului Cluj.

În ceea ce privește drumul Padiş – Ic Ponor, proiectul propus presupune modernizarea a 9,75 de kilometri. Carosabilul va avea o lăţime de 5,5 metri, cu două benzi, câte una pe sens.

Drumul este în prezent doar pietruit, şi se află într-o stare degradată, necorespunzătoare pentru circulaţia în condiţii de siguranţă.

Potrivit studiului de fezabilitate, valoarea totală estimată a investiţiei este de 108.299.891,32 lei, cu TVA. Consiliul Judeţean va depune, în primăvara anului viitor, un proiect pentru finanţare a acestei investiţii prin programul POR 2021 – 2027, axa Turism, al cărui ghid de finanţare este în curs de definitivare.

„Acest drum va face legătura între cele două judeţe, Bihor şi Cluj. În etapa următoare vrem să facem o legătură de la acest drum spre localitatea Gârda de Sus din judeţul Alba. Credem că dincolo de dezvoltarea reţelei rutiere, existenţa unui asemenea drum va contribui şi la dezvoltarea turistică a Munţilor Apuseni”, a precizat vicepreşedintele CJ Bihor, Mircea Mălan.

Obiectivele acordului între cele trei județe sunt:

  • amenajarea și modernizarea traseului rutier „Padiș/ Apuseni” situat administrativ în cele trei județe
  • dezvoltarea și promovarea turistică a zonei carstice a Munților Apuseni „Țara de Piatră. Paradisul carstic al României”
  • protejarea turiștilor în zona de interes.
  • protejarea și promovarea patrimoniului etnografic, folcloric și a arhitecturii tradiționale și a biodiversității zonei carstice.

Comunele vizate sunt: în Alba – Gârda de Sus, Arieșeni, Scărișoara; în Bihor – Pietroasa, Budureasa; în Cluj: Beliș, Mărgău, Săcuieu și Mărișel.

sursă: Agerpres

Citeste mai mult
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate