Connect with us
Publicitate

EVENIMENT

FOTO: Statu’ la vase în Lunea Paştelui, la Șugag. Tradiții străvechi, pe Valea Frumoasei


Publicat

statu la vase 2019

O veritabilă sărbătoare a iubirii, „Statu’ la vase în Lunea Paştelui” a adus laolaltă în a doua zi de Paște, în cadrul unui obicei străvechi, aproape toată suflarea comunei Șugag, dar și oficialități locale și județene, oameni de cultură, locuitori ai localităților învecinate sau turiști. Perechi de tineri care s-au căsătorit în anul pascal 2018 – 2019 au primit lucruri şi vase necesare pentru întemeierea noii gospodării, dar și sfaturi de viață și urări de bine. 

Evenimentul a început, conform tradiției, în lunea Paștelui, pe 29 aprilie,  de la ora 11.00 în curtea Bisericii Ortodoxe din Şugag, acolo au fost prezente, pentru „Statu’ la vase”, familii tinere care s-au căsătorit în anul pascal 2018-2019.

Părintele spiritual al obiceiului tradițional, nașul simbolic al tinerelor familii, a fost Marius Moga senior, originar din Șugag și cel care s-a implicat activ în reînvierea obiceiului străvechi. Vizitarea Expoziției Etnografică din Șugag, atelierele de pictură tradițională pe sticlă ,,Școala de la Laz”, târgul de meșteșuguri tradiționale din Județul Alba și spectacolul folcloric de la Căminul Cultural au întregit sărbătoarea tradițională din Lunea Paștelui.

Spectacolul folcloric a fost susținut de soliști vocali și instrumentiști îndrăgiți, grupuri vocale și instrumentale tradiționale din Județul Alba: Roxana Reche, Nicolae Plută, Floricica Moga, Dorina Nariţa, ansamblul de dansuri coordonat de coregrafii Alexandra şi Flaviu Mîrza, Gabriel Bucur, Ioana Șolea, Oana Vențel, Alexandru Popescu, Alina Cucui, Leontina Fărcaș, Grupul vocal tradițional „Felician Fărcașiu” din Sebeș și Grupul instrumental tradițional „Fluierașii din Șugag”. Conducerea muzicală a fost asigurată de dirijor Alexandru Pal.

Obiceiul tradițional „Statu’ la vase în Lunea Paştelui” de la Șugag

,,Statu la vase în Lunea Paștelui” de la Șugag este un străvechi obicei tradițional, unic în țară, ce reunește atât sărbătoarea întemeierii unei familii, cât și sărbătorirea Sfintei Învieri a Domnului, obiceiul ale cărui origini se pierd în timp și în istoria acestor locuri.

Tradiția spune că în a doua zi de Paști sătenii trebuie să se adune în curtea bisericii și să ia parte la un mare ospăț închinat vieții de familie. Este un moment cu totul special, celebrându-se însăși starea de bine, de mulțumire, din sânul familiei. Pregătirile pentru ieșirea la ,,Statu la vase în Lunea Paștelui” încep odată cu intrarea în Săptămâna Mare. În această perioadă, întreaga comunitate intră în săptămâna curățeniei caselor, gospodăriilor, trec la purificarea veșmintelor, dar și la purificarea sufletească.

Luni și marți sunt scoase din lada de zestre, curățate, călcate și pregătite, pentru marea sărbătoare, deosebitele costume tradiționale șugăjene cu care mirii și miresele de peste an urmează a se îmbrăca în Lunea Paștelui. În Miercurea Mare, alături de alți membrii din comunitate, alaiul de tineri se îndreaptă către biserică, fiecare dintre ei ducând în dar vase ce urmează a fi donate bisericii. Povestirile localnicilor spun că aceste vase sunt sfințite și dăruite familiilor mai sărace în noaptea de Înviere. Urmează apoi Joia Mare, când conform tradiției nu se lucrează nimic, nici în casă și nici afară, în gospodărie. În Vinerea Mare sau a Vinerea Patimilor, după venirea de la Sfântul Maslu, în fiecare gospodărie se roșesc ouăle. În zona Șugagului nu s-a practicat niciodată încondeiatul ouălor, acestea fiind vopsite cu foi de ceapă. La orele amiezii, comunitatea locală se îndreaptă din nou spre biserică pentru a participa la Prohod, la slujba de Sfințire a ouălor roșii și la pregătirea Paștilor pentru Înviere.

O caracteristică aparte la Șugag este faptul că slujbele religioase din această perioadă au loc în miezul zilei, deoarece Șugagul este ,,un sat de munte, cu case rare și răsfirate pe mari întinderi, numai miezul satului fiind mai încheiat în jurul bisericii” (Lucian Blaga).

În Sâmbăta Mare, până la ora prânzului, gospodinele trezite cu noaptea în cap pregătesc cele necesare mesei tradiționale de Paști: ouă roșii, cozonaci, pâine, preparate din miel. Cuplurile de tineri căsătoriți în anul pascal ce tocmai se încheie pregătesc în plus colacii pentru ,,Statu’ la vase”. Aceștia sunt niște colaci ritualici, în număr de cinci, patru mai mici și unul mai mare. Se fac din același aluat ca și colacii tradiționali, doar că aluatul este unul dulce, de obicei îndulcit cu miere. Colacii au o împletitură specială care permite așezarea în mijlocul lor a unui ou roșu.

Fiind o comună de munte desfășurată pe o suprafață de 240 kmp, la Șugag slujba de Înviere se ține duminică dimineața, sfârșindu-se în jurul orei cinci dimineața, atunci când se iau paștile de către toți membrii comunității chiar la ieșirea din biserică și se ciocnesc ouă roșii. În Duminica paștilor membrii familiilor se reunesc în jurul mesei de Paști, mănâncă și se veselesc împreună până seara târziu. Tinerii se adună într-un loc dinainte stabilit și joacă jocuri diverse în timp ce bătrânii stau la taifas. În ziua de Paști nu se doarme, iar membrii familiei nu trebuie să se certe între ei pentru a fi armonie tot anul.

Lunea Paștelui are la Șugag o însemnătate deosebită pentru tinerii căsătoriți în anul ce s-a scurs de la Paștele trecut și până la prinderea Postului Paștelui prezent. Fiecare dintre aceste tinere cupluri vin la biserică în Lunea Paștelui îmbrăcați în portul tradițional șugăjan. Poalele pliate, iile, cătrințele, șorțurile, cioarecii, cojocelele și clopul sunt scoase din lada de zestre, ce încă mai există în gospodăria fiecărei familii, și sunt îmbrăcate cu mândrie de tinerii căsătoriți. Singurul element deosebit față de costumul tradițional de sărbătoare este acela că tinerele neveste, la acest obicei și numai la acest obicei, înlocuiesc brâul roșu sau brâul tricolor care se poartă de obicei, cu o panglică de culoarea albastru deschis care simbolizează trecerea fetei în rândul tinerelor neveste, dar și infinitul azuriu al cerului, adică viața senină ca cerul, fără nori, a cuplului nou format. Fluierul este nelipsit de la brâul șugăjanului, fiind purtat la brâu și în Lunea Paștelui, fiecare străduindu-se să-l încrusteze cât mai frumos.

În drumul lor spre biserică, tinerii căsătoriți trec de la unul la altul. Tot drumul până la biserică este presărat de râsul tinerilor, de glume, snoave și ghicitori. Pe durata întregului drum, tinerii atrag privirile prin ținuta și veselia lor, fiind întâmpinați de ceilalți membrii ai comunității sau de simpli trecători aflați în tranzit prin Șugag, cu urări de bine și cu urări de longevitate în cuplu.

În timp ce în biserică are loc slujba religioasă din Lunea Paștelui, tradiția cere ca tinerii căsătoriți în anul pascal ce tocmai s-a încheiat să se adune în curtea bisericii unde, la finalul slujbei din biserică, preotul le va da binecuvântarea pentru viața de familie în care tocmai au intrat. Este un moment cu totul deosebit, celebrându-se însăși starea de bine și de mulțumire din sânul familiei.

Pentru ,,Statu la vase în Lunea Paștelui” fiecare tânără familie are rezervată în curtea bisericii o masă pe care o împodobește cât mai frumos cu putință, respectând cu sfințenie ritualul sărbătorii. În ritualul acestei sărbători există două constante, două cifre simbol – cifra doi și cifra patru.

În pregătirea mesei din curtea bisericii, cifra patru este cifra simbol, care din spusele oamenilor ar însemna comuniunea care se creează între tinerii căsătoriți și nașii lor. În mediul rural, nașii au o mare importanță în viața noului cuplu, ei fiind considerați părinții spirituali ai tinerilor căsătoriți. Masa este pregătită de tânăra nevastă, înainte de începerea slujbei din biserică, ținând cont de încărcătura simbolică a cifrei patru: pe masă se pun patru rânduri de fețe de masă țesute în război în iarna ce tocmai s-a încheiat, fiecare nevastă străduindu-se să aibă țesăturile cele mai frumoase. Fețele de masă sunt așezate în trepte pentru a putea fi văzute mai bine și pentru a fi cât mai apreciată măiestria tinerei neveste. Marginea feței de masă este tivită cu dantelă făcută în casă. După ce sunt așezate fețele de masă, în cele patru colțuri ale mesei se pun colacii ritualici de dimensiuni mai mici, iar în mijlocul mesei se pune colacul cel mare. În mijlocul lor, în locul pregătit special din împletitura aluatului, se pune câte un ou roșu. Colacul cel mare este asemănător ,,pupezei” folosite în ritualul de nuntă de pe Valea Sebeșului, această ,,pupăză” fiind colacul adus de nași ca dar de nuntă. După aranjarea mesei, tinerele neveste fac un adevărat festin culinar, specific sărbătorii de Paști, cu cozonaci, ouă roșii, prăjituri, vin, țuică și preparate din carne de miel. Un alt element specific este vaza cu flori. De pe niciuna dintre mese nu lipsește vaza cu flori, motivul florii în cultura populară simbolizând trecerea prin cele mai importante momente ale ciclului vieții, de la naștere și până la moarte. La tinerele familii, simbolistica florii este aceea de simbol al rodirii, al aducerii copiilor pe lume, al reînvierii.

La sfârșitul slujbei religioase din biserică, întreaga comunitate prezentă la slujbă se deplasează în curtea bisericii, acolo unde tinerii vor primi binecuvântarea preoților pentru un trai îndelungat, îmbelșugat și fericit. Cu acest prilej sunt sfințite mesele îmbelșugate, iar slujba se încheie cu îndemnul făcut de preoți pentru nași de ale fi sprijin tinerilor căsătoriți, de a-i îndruma și sfătui la fiecare impas din viața lor, iar tinerelor familii le sunt adresate urări de bunăstare, viață lungă, fericită și prosperă.

După slujba de binecuvântare, rudele și prietenii sosiți în curtea bisericii pentru a participa la acest obicei trec pe rând pe la mesele tuturor familiilor noi și închină câte un pahar în cinstea tinerelor familii. De asemenea, cei sosiți fac daruri tinerilor, în special vase necesare în gospodărie sau la strunga de oi. Alaiul celor care oferă daruri începe, după datină, cu nașul care dăruiește tinerilor un ciubăr, iar la schimb, tânăra familie îi oferă nașului colacul cel mare din mijlocul mesei (,,pupăza”). Ciubărul era pe timpuri confecționat de naș, dar astăzi el este cumpărat și trebuie să fie nou și frumos încrustat, împodobit cu verdeață, simbol al reînvierea naturii, dar și al crudității tinerei familii ce-l primește în dar. Ciubărul are funcția ritualică de a-i uni pe cei doi tineri, la finalul obiceiului acesta fiind folosit pentru transportul cadourilor primite de la membrii comunității și este purtat de tânăra familie până acasă, pe jos.

Din momentul primirii ciubărului ne despărțim de simbolistica cifrei patru și se trece la simbolistica cifrei doi ce semnifică din acest moment ,,botezul” tinerei familii, intrarea ei în lumea satului, posibilitatea ei de a pleca singură pe drumul vieții fără a mai cere ajutor de la ceilalți, decât în momentele de mare cumpănă. Se consideră de acum înainte că cei doi tineri au strâns experiența necesară pentru a-și asuma responsabilitățile vieții în doi și că acest obicei al statului la vase este ultimul ajutor pe care comunitatea în care trăiesc au obligația să li-l mai acorde. Acest prag, de trecere la adevărata viață de cuplu, este sprijinit pentru ultima dată de întreaga comunitate, prin oferirea de cadouri, obiecte necesare în gospodărie, în mod special vase și întotdeauna în număr de două obiecte de același fel: două blide, 2 linguri, 2 furcuțe, 2 ulcele, 2 metri de jolj, 2 oale etc. După ceremonial, toate aceste obiecte sunt puse în ciubărul primit de la naș și sunt transportate de cei doi soți până acasă, simbol al începerii muncii în doi.

Se poate observa că în ceremonialul de pregătire și desfășurare al obiceiului ,,Statu’ la vase în Lunea Paștelui” principalul element de recuzită este vasul. Vasele folosite în cadrul obiceiului sunt confecționate din lemn sau lut. Probabil că importanța acestor obiecte vine de la tradițiile meșteșugărești ale zonei, știut fiind că olarii din Săsciori și sculptorii în lemn din Șugag au fost renumiți din cele mai vechi timpuri. Nu de puține ori vasele confecționate din lutul dealurilor din Săsciori sau obiectele făurite de meșterii populari din Șugag, ca și minunatele icoane de la școala Poienarilor din Laz au fost admirate și apreciate atât de specialiști, cât și de simplii privitori din întreaga lume, multe din ele poposind în colecții particulare.

Sau poate că importanța vaselor, în contextul obiceiului tradițional din zonă, vine din vremuri mai îndepărtate, știut fiind, din izvoarele istorice, că tracii prezenți pe aceste meleaguri, aveau un cult deosebit pentru familie și pentru confecționarea vaselor, fie ele ritualice, fie necesare în gospodărie.

Obiceiul tradițional ,,Statu’ la vase în Lunea Paștelui” a fost întrerupt în anul 1990 din motive necunoscute, dar în urma culegerilor din teren și a informatorilor din zonă, un grup de specialiști de la Centrul de Cultură ,,Augustin Bena” l-au valorificat și l-au readus în actualitatea satului în anul 2008, cu sprijinul Bisericii Ortodoxe și a Primăriei din Șugag. De atunci, obiceiul se practică din nou fără întrerupere.

În toată această perioadă, de la apariția lui și până azi, un obicei la origine păgân a străbătut veacurile, a fost adoptat de biserică și a fost transformat într-un obicei creștin, însă semnificația sa inițială s-a păstrat nealterată: uniunea comunității în jurul noii familii.

Valea Sebeșului, denumită de Mihail Sadoveanu ,,Valea Frumoasei” este situată în Județul Alba, în sudul Transilvaniei, în partea central a Carpaților Meridionali, în porțiunea unde aceștia prezintă cea mai mare lățime (grupa Șureanu-Parâng-Lotrului). Valea Sebeșului este încadrată la vest de Munții Șureanu și culoarul Mureșului, de Munții Lotrului la sud, de Munții Cindrel și de Depresiunea Apoldului în est, iar la nord de Podișul Secașelor. Peisajele cu totul aparte te încântă la tot pasul, iar aerul rece și pădurea verde îți dau senzația că te afli într-un colt de rai. Te convingi de asta imediat după ce îeși din localitatea Petrești și urci spre Munții Sebeșului. Zona e sălbatică, necucerită încă, plină de neprevăzut.

După intrarea pe vale, la circa 30 km de Municipiul Sebeș se află situată comuna Șugag, atestată documentar încă din anul 1575. Comună veche de ciobani, Șugagul își trage numele de la apele tumultoase (șugăgi) ce coboară în vârtejuri de pe versanții munților Cindrel și Șureanu. Șugagul este cunoscut atât prin peisajul minunat, cât și prin formațiile tradiționale de fluierași, prin meșteșugul prelucrării lemnului și prin frumoasele obiceiuri tradiționale.

Sărbătoarea este organizată de Consiliul Județean Alba prin Centrul de Cultură „Augustin Bena”, în parteneriat cu Primăria Comunei Șugag și Biserica Ortodoxă Șugag.

Foto: Facebook



ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Alba24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.

Comentează

Lasă un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *


Publicitate

EVENIMENT

Zone de „eco agrement”, la Aiud. Labirint din gard viu, piste pentru role, skate și biciclete și locuri de joacă pentru copii

Publicat

Două noi zone de agrement vor fi amenajate în curând în municipiul Aiud, pe străzile Avram Iancu și Ecaterina Varga, printr-o investiție de peste 5 milioane de lei.

Proiectul prevede realizarea de alei pietonale, spații de odihnă, piste pentru role, skate și biciclete, locuri de joacă pentru copii și un labirint din gard viu. De asemenea, se va amenaja o scenă ce va beneficia de un ecran de proiecție demontabil.

Primăria Aiud a lansat în Sistemul Electronic de Achiziții Publice o licitație pentru servicii de proiectare faza PT + DTAC + caiet de sarcini, servicii de asistență tehnică din partea proiectantului și execuție lucrări, inclusiv dotări – proiect „Eco Agrement Aiud – zone de agrement Avram Iancu și Ecaterina Varga”.

Valoarea totală a contractului este estimată la 5.082.986,07 lei. 

Amenajare zonă de agrement strada Ecaterina Varga, nr. 12

Potrivit caietului de sarcini s-a propus amenajarea unei zone de agrement și realizarea unei amenajări peisagistice ce urmează să cuprindă:

  • amenajarea spațiilor verzi
  • amenajarea unei piste pentru role
  • sistem de iluminat public
  • mobilier urban (bănci, cosuri de gunoi, toalete ecologice, suporturi biciclete)
  • imprejmuire cu gard viu
  • sistem de irigații

Pe terenul în suprafață de 3.636 mp se află în prezent trei imobile, care vor fi demolate, având în vedere starea avansată de degradare a acestora.

Amenajarea principală va cuprinde o amenajare peisagistică de tip labirint – construit pe amprenta zidurilor fostei construcții. Labirintul se dorește a fi martor al fostei construcții, alături de un panou informativ cu un scurt istoric al clădirii. În zonă va fi realizat un loc de joacă pentru copii cu înălțimea gardului viu de 80 de centimetri – care va permite crearea unui spațiu de explorare pentru cei mici.

Spațiul de odihnă va cuprinde mici zone de relaxare, completate de o structură rimată de arbori, de tip „soldați”, de diverse specii.

Pista pentru role va fi realizată în partea vestică a parcelei și va cuprinde și o platformă de odihnă / vizionare.

Aleile pietonale vor avea lățimea de 1,5 metri. Totalul suprafețelor zonelor verzi va fi de 3.273,23 mp.

Amenajare zona de agrement strada Avram Iancu, nr. 111B

Proiectul prevede amenajarea unui spațiu funcțional pentru diferite categorii de vârstă, sigur și accesibil persoanelor cu dizabilități, având o suprafață totală de 7.103 mp.

Prin tema de proiectare s-a propus amenajarea unei zone de agrement și realizarea unei amenajări peisagistice ce urmează să cuprindă:

  • o scenă + ecran de proiecție (demontabil)
  • o pistă pentru skate și bicicliști
  • un sistem de iluminat public
  • un loc de joacă pentru copii
  • mobilier urban (bănci, cosuri de gunoi, toalete ecologice, suporturi biciclete)
  • amenajarea de spații verzi
  • împrejmuire cu gard viu

Funcțiuni propuse:

– piațetă de acces principal – în zona de nord în relație directă cu circulația principală – strada Avram Iancu

– accesul secundar în parc este propus în zona de vest

– zona amfiteatru + piațetă (scenă în aer liber) este organizată în partea de sud

Prin modul de organizare a sistemului artezian în piață, acesta poate avea și rol scenografic pentru eventuale reprezentanții, creând un fundal dinamic de proiecție

– loc de joacă pentru copii > 10 ani – „jocuri urbane” – zona parc pentru skate și biciclete, perete de escaladă. Adiacent acestei zone este un loc de odihnă și vizionare.

– loc de joacă pentru copii ; 10 ani – „explorare în pădure” – elementele de joc sunt construite preponderent din lemn și funii

– spațiu de odihnă și recreare + peluză – zonă ce are locuri de stat orientate către puncte de perspectivă ce pun în valoare amenajările peisagistice

– amenajarea peisagistică cu ierburi decorative propune rezolvarea sistemului de drenare prin realizarea unei zone ce încurajează drenarea naturală, pe traseul firului de apă existent, conectat cu valea Aiudului.

Totalul suprafețelor verzi din zona de agrement Avram Iancu este de 6.438 mp.

Citeste mai mult
Publicitate

ACTUALITATE

Atenționare COD GALBEN de FURTUNĂ în Alba. Averse, descărcări electrice, vânt și grindină. Localitățile vizate

Publicat

furtuna fulger

Administrația Națională de Meteorologie a emis, vineri după-amiaza, o atenționare Cod galben de furtună pentru județul Alba.

Potrivit meteorologilor, se vor semnala local descărcări electrice, intensificări de scurtă durată ale vântului ce pot atinge 55 – 65 km/h, grindină de mici dimenisiuni și averse ce vor cumula 15-20 l/mp.

Localitățile vizate sunt: Aiud, Blaj, Ocna Mureș, Teiuș, Unirea, Jidvei, Șona, Mihalț, Valea Lungă, Lopadea Nouă, Cetatea de Baltă, Stremț, Sâncel, Lunca Mureșului, Mirăslău, Bucerdea Grânoasă, Fărău, Noșlac, Crăciunelu de Jos, Livezile, Cergău, Hopârta, Rădești, Cenade.

Atenționarea este valabilă până la ora 19.45.

Citeste mai mult
Publicitate

ECONOMIE

Creditele în lei s-ar putea ieftini. BNR a redus la 1,75% pe an dobânda de politică monetară

Publicat

BNR

Consiliul de Administraţie al Băncii Naţionale a României a decis, în şedinţa de vineri, reducerea ratei dobânzii de politică monetară la nivelul de 1,75% pe an, de la 2% pe an, începând cu data de 2 iunie, informează banca centrală.

Totodată, BNR a hotărât reducerea ratei dobânzii pentru facilitatea de depozit la 1,25% pe an, de la 1,50% pe an, şi a ratei dobânzii aferente facilităţii de creditare (Lombard) la 2,25% pe an, de la 2,50% pe an, şi păstrarea nivelurilor ratelor rezervelor minime obligatorii pentru pasivele în lei şi în valută ale instituţiilor de credit.

Acesta este cel mai mic nivel de dobândă de politică monetară avut vreodată de către BNR în România, a declarat Dan Suciu, purtătorul de cuvânt al băncii centrale, citat de Agerpres.

Este a doua reducere de dobândă de politică monetară operată de BNR în acest an, după scăderea de la 2,5% la 2% luată în martie. În paralel, banca centrală a păstrat rezervele minime obligatorii atât pentru lei, cât și pentru valută.

De asemenea, BNR va continua să cumpere titluri de stat pe piața secundară, adică de la băncile care le dețin.

Prin această măsură, BNR injectează practic bani în sistemul bancar, care la rândul lui finanțează apoi statul și oferă credite populației și mediului privat. BNR subliniază că inflația a scăzut de la 3,05% în luna martie la 2,68% în aprilie, în principal datorită reducerii prețului petrolului, dar și datorită eliminării supraaccizei la carburanți, scrie ziarul Libertatea.

”Potrivit datelor preliminare, creșterea economică a decelerat vizibil în trimestrul I 2020 – la 2,7 la sută, de la 4,3 la sută în trimestrul anterior –, chiar dacă în primele două luni ale anului a rămas deosebit de robustă. În același timp, deficitul balanței comerciale și-a accelerat considerabil creșterea, pe fondul unui declin mai ridicat al exporturilor comparativ cu cel al importurilor de bunuri și servicii”, precizează reprezentanții Băncii Naționale a României.

Oficialii băncii centrale mai notează că acordarea de credite a rămas relativ intensă în martie, dar criza pandemică și-a făcut resimțite efectele în aprilie.

”Incertitudinile asociate perspectivei inflației sunt neobișnuit de înalte, dată fiind natura fără precedent a unui asemenea șoc economic pe plan național și la nivel global, implicând închideri bruște ale activității unor companii și sectoare de activitate, dar și modificări ale comportamentului de consum. Surse majore de incertitudine sunt și viteza de redresare a economiei ulterior eliminării graduale a măsurilor restrictive și eficacitatea acțiunilor și programelor de sprijinire a companiilor și populației”, conform BNR.

Surse: agerpres.ro; libertatea.ro; digi24.ro

Citeste mai mult
Publicitate

ACTUALITATE

Primăria Alba Iulia a trimis peste 7.000 de măști de unică folosință, la școlile și liceele din municipiu

Publicat

Primăria Alba Iulia a transferat, vineri, către unitățile de învățământ din municipiu în care se va relua activitatea, 7.400 de măști de unică folosință.

Potrivit reprezentanților administrației locale, rolul acestui transfer de materiale sanitare este de a asigura un stoc operativ suplimentar față de cel asigurat de Ministerul Educației prin Inspectoratul Școlar Județean Alba la nivelul școlilor și liceelor, pentru situații speciale (ruperea măștilor, distrugerea lor, defecte de fabricație ș.a.).

”Vorbim despre copiii orașului, despre copiii noștri. Așa că înainte de a aștepta să vină sprijin de la nivel național (minister, guvern sau oricine altcineva), e obligația noastră locală și, mai mult, morală să îi protejăm cum putem mai bine. De aceea, Primăria Alba Iulia susține fiecare școală din oraș cu măști de protecție din stocul pe care, tot local, am avut grijă să ni-l asigurăm din timp. Examenele, evaluările și, în general, tot procesul educațional trebuie să continue ca și când nu am fi trecut prin nicio pandemie, elevii să se concentreze doar și doar la învățătură, iar noi, „oamenii mari” să le asigurăm tot restul, tot ce ține de logistică și siguranță”, a declarat Voicu Paul, viceprimar cu atribuții de primar.

Măștile pentru elevi, profesori și personal auxiliar suplimentează stocurile existente în cabinetele școlare (cantități asigurate tot de Primăria Alba Iulia).

Reprezentanții administrației locale mai spun că, pentru desfășurarea în bune condiții, respectiv în condiții de siguranță a sănătății publice, a pregătirii în vederea examenelor, primăria a asigurat dozatoare cu senzor pentru dezinfectanți, dezinfectanți pentru mâini cu aviz biocid TP1, termometre non-contact de uz medical, dezinfecția tuturor spațiilor educaționale.

Totodată, Primăria Alba Iulia a pus la dispoziție teste SARS-CoV-2 pentru ca în parteneriat cu Direcția de Sănătate Publică Alba și Inspectoratul Școlar Județean Alba să se asigure testarea gratuită a elevilor, profesorilor și personalului auxiliar care își reiau activitatea zilele acestea.

Citeste mai mult
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate