FOTO-VIDEO: O zi pe Transalpina. Vezi cum se prezintă „Drumul Regelui”, cea mai înaltă șosea din România

Pe cât de spectaculoasă, pe atât de periculoasă. Cam așa am putea descrie în doar câteva cuvinte o plimbare pe cea mai înaltă șosea din România. Transalpina străbate Munții Parâng de la nord la sud, prin judeţele Alba, Sibiu, Vâlcea şi Gorj și ajunge până la altitudinea de 2.154 de metri în Pasul Urdele. Frumusețea traseului este însoţită însă de momente pline de adrenalină, la vederea porțiunilor de drum neterminate și a lipsei parapeților în serpentine periculoase.

Peisajele de poveste pe care le întâlnești în cei aproximativ 140 de kilometri parcurşi pe Transalpina și istoria acestui drum sunt o dovadă a potențialului turistic pe care îl deține România și care din păcate este neexploatat la nivelul său maxim.

Transalpina în 2013

Deși oficial este închis traficului rutier, din cauza lucrărilor de amenajare în desfăşurare, drumul a devenit o atracţie pentru turiștii din toate colțurile țării, dar și pentru străinii care vizitează România. Cu toate că reabilitarea și asfaltarea şoselei a început în anul 2009 și ar fi trebuit să fie finalizate la sfârșitul anului 2011, lucrările au fost oprite, iar pe traseu mai sunt porţiuni cu diferenţe mari de nivel şi curbe periculoase neprotejate de parapeţi.

Lucrările de reabilitare a șoselei au fost sistate întrucât compania care se ocupa de acestea, „Romstrade”, a intrat în insolvenţă, iar administratorul Nelu Iordache a fost arestat, fiind acuzat că „a schimbat, fără respectarea prevederilor legale, destinația fondurilor europene în forma continuată (61 de acte materiale) și că a utilizat cu rea-credință creditul societăţii (trei acte materiale)”, în legătură cu un alt contract pe tronsonul Nădlac-Arad.

Pe cea mai spectaculoasă porțiune de aproximativ 20 de kilometri, între Obârșia Lotrului și Rânca, drum oficial închis și pe care cei care doresc să-l parcurgă o fac pe propria răspundere, parapeții sunt amplasați doar la cel mai înalt punct, la Pasul Urdele (2.154 de metri). Aici, majoritatea turiștilor se opresc pentru a admira frumusețile Munților Parâng, însă pentru a ajunge acolo, şoferii trebuie să-şi pună în aplicare îndemânarea şi mai ales atenţia pe serpentine ameţitoare, fără marcaje.

În plus, pe anumite porțiuni de aproximativ 50 de metri fiecare, drumul nu a fost asfaltat, iar din cauza lipsei de întreținere a carosabilului și părțile care au fost finalizate au început să se degradeze.

Reprezentanţii Consiliului Judeţean Alba au anunțat la începutul lunii iulie că au primit răspuns de la Compania Naţională de Autostrăzi și Drumuri Naționale, privind reluarea lucrărilor de amenajare pe Transalpina. Astfel, CNADNR a comunicat autorităţii judeţene că urmează să fie aprobați indicatorii tehnico-economici actualizați, pentru a fi posibilă efectuarea de plăţi în continuare pentru acest tronson.

Unde te cazezi pe Transalpina?

Pentru cei care doresc să se cazeze cât mai aproape de zona cea mai spectaculoasă a Transalpinei şi vin dinspre Alba Iulia, există destul de puține posibilități. Cei mai curajoși se pot aventura la o noapte cu cortul în aer liber, iar cei care preferă condițiile unei pensiuni, pot opta să se oprească la Cabana Oaşa, în judeţul Alba, la 75 km de Sebeș și 24 km de Obârșa Lotrului, pe malul lacului de acumulare. Tarifele de cazare sunt de 120 de lei pe noapte pentru cameră dublă și 150 de lei pe noapte pentru un apartament.

Fiind situată pe lacul Oașa cei care doresc pot să se plimbe timp de o oră, la prețul de 10 lei, cu hidrobicicletele puse la dispoziție de proprietarii pensiunii.

Istoria celui mai înalt drum al Munților Carpați – „Drumul Regelui”

În jurul subiectului legat de primii constructori ai acestui drum sunt încă discuţii. Potrivit unor surse, acesta a fost construit de legiunile romane în timpul războaielor cu dacii, motiv pentru care pe hărţile de istorie este trecut sub denumirea de coridorul IV strategic roman. Există şi o legendă locală care spune că, la sfârşitul secolului XVIII şi la începutul secolului XIX, fiecare familie de localnici a participat la construirea unei porţiuni din acest drum, în funcţie de posibilităţile sale fizice şi financiare.

Alte surse afirmă că Transalpina a fost construită de germani, din rațiuni militare, în timpul primului război mondial.

În anul 1938, Regele Carol al II-lea a inaugurat Transalpina la Poiana Sibiului, de unde vine și numele de „Drumul Regelui”. În acea vreme, traseul era considerat o mare realizare tehnică, cu rol economic, strategic şi militar, cu atât mai mult cu cât oamenilor le era proaspătă în minte perioada în care li se impusese religia catolică şi când unele familii au plecat pe acest drum pentru a-şi păstra tradiţia.