FOTO-VIDEO: Sigiliul principelui Sigismund Báthory, exponatul lunii mai la Muzeul Naţional al Unirii din Alba Iulia

Muzeul Național al Unirii Alba Iulia a prezentat joi, de la ora 11.00, mini-expoziția “Exponatul lunii mai”. Cu această ocazie a fost expus sigiliul principelui Sigismund Báthory, care este cea mai veche atestare a utilizării stemei, deopotrivă a celei transilvănene și a celei unite.

Acest sigiliu, datat în anul 1585 și aflat în patrimoniul muzeului, este cea mai veche atestare a utilizării unei steme transilvane deopotrivă cu cele ale celorlalte două țări românești.

Despre promovarea prin intermediul heraldicii a ideii de unire a celor trei state medievale românești se știe încă din anii de sfârșit ai secolului al XIX-lea, de când datează prima publicare a sigilului asumat de principele Transilvaniei în perioada premergătoare sau chiar în contextul perfectării tratatelor de subordonare a Țării Românești și a Moldovei, încheiate în 20 mai respectiv 3 iunie 1595.

Pe baza acestui însemn care combină pentru prima dată stemele celor trei entități statale s-a vorbit, pe bună dreptate, despre o unire diplomatică a românilor anterioară celei realizate prin forța armelor de Mihai Viteazul.

Cea mai interesantă piesă a acestui discurs identitar este vulturul, pentru a cărui prezență au fost indicate până acum trei surse, toate la fel de credibile, dar și la fel de dificil de argumentat. Prima ar fi acvila bicefală habsburgică, de aceeași culoare, neagră, redată în sigiliul din 1595 ca indiciu pentru calitatea de principe al Sfântului Imperiu Romano-German a primului utilizator, Sigismund Bathory. Cea de-a doua este acvila Poloniei, prezentată în armaliile familiei Bathory și înainte și după 1595, ca urmare a deținerii titlului de rege de către un membru al său. A treia sursă ar fi antecedentele locale transilvănene: blazonul unui voievod sau steagul de luptă al comitatului Alba, care ar descinde chiar din însemnul legiunilor romane.

Comparând variantele cunoscute ale sigiliului, folosit de Sigismund Bathory, de soția sa, arhiducesa Maria Christierna de Austria și Andrei Bathory, observăm că doar primii doi asociază blazonul familiei Bathory cu acvila habsburgică, cel dintâi în calitate de principe al Sfântului Imperiu, iar soția sa ca membră a familiei imperiale. Ceilalți membri ai familiei Bathory folosesc însă acvila polonă.

Descinderea acvilei transilvănene din cea polonă se lovește și ea de două impedimente: culoarea albă a vulturului Poloniei și reprezentarea fără partea inferioară a corpului a păsării din stema Transilvaniei. Folosirea anterioară a vulturului ca simbol cu o recunoaștere largă la nivelul viitorului principat suferă de inconsistență în ceea ce privește numărul reprezentărilor asumate ca atare, iar o preluare  a sa din stindardul comitatului Alba pe considerente umaniste, care legau gloriosul trecut roman cu prezentul medieval , este contrazisă de forma și culoarea păsării, redată întreagă, jumătate albă, jumătate albastră, dar și de existența unor simboluri alternative: cele șapte coline, cele șapte turnuri și chiar leii afrontați, care vor simboliza Transilvania în cea de-a doua versiune a stemei unite, preferată de Mihai Viteazul și Moise Szekely.

Neputând identifica sursa exactă a opțiunii alcătuitorului sigiliului din 1595, rămâne constatarea că, deocamdată, documentul păstrat la Muzeul Național al Unirii din Alba Iulia este cea mai veche atestare a utilizării stemei, deopotrivă a celei transilvănene și a celei unite. Autorul moral al celei din urmă este, cu destul de mare probabilitate, un român, Ștefan Josika, cancelarul principelui Sigismund Bathory, căruia literatura istorică mai nouă îi atribuie chiar paternitatea ideii politice a unirii celor trei state medievale. Cel puțin ca ipoteză i se poate atribui și paternitatea asupra formei finale a stemei principatului , dacă aceasta a fost definitivată în contextul alcătuirii stemei unite.

”Stema în sine rămâne importantă pentru că indică o strategie politică de unire, măcar sub forma medievală a celor trei state, cu mult înainte ca Mihai Viteazul să fi gândit el sau cineva să îi fie sugerat acest sigiliu. Este clar că el a preluat o idee și de multe ori o idee este mai importantă decât modul în care o realizezi. Acest sigiliu este important pentru că este prima dată ilustrată stema Transilvaniei. Transilvania nu a avut o stemă ca voievodat, ca parte a regatului Ungariei”, a declarat cercetătoarea Ana Dumitra.

Mini-expoziția va fi deschisă publicului în perioada 6 – 31 mai 2015, timp în care sigiliul va fi expus la muzeul albaiulian.

Evenimentul este organizat de Consiliul Județean Alba, Primăria Municipiului Alba Iulia și Muzeul Național al Unirii Alba Iulia.

Articol în curs de actualizare.