Connect with us
Publicitate

EVENIMENT

FOTO-VIDEO: Zece luptători anticomuniști uciși de securitate, reînhumați la Alba Iulia. Emil Constantinescu prezent la ceremonie


Publicat

Ceremonia religioasă de reînhumare a celor zece luptători anticomuniști din județul Alba, a avut loc joi, în curtea Catedralei Unității Naționale. La eveniment a participat și fostul președinte al României, Emil Constantinescu. Procesiunea a fost fost ținută de un sobor de preoți în frunte cu Înalt Preasfințitul Irienu și reprezentanți ai Arhiepiscopiei Greco-Catolice de Alba Iulia şi Făgăraş şi Arhiepiscopia Romano-Catolică de Alba Iulia.

Joi, 23 august, în curtea Catedralei Unității Naționale au fost reînhumați cei 10 luptători anticomuniști care au căzut ucişi în timpul unor confruntări armate purtate în anul 1949 cu autorităţile statului comunist pe teritoriul localităţilor Bistra, Mesentea şi Cricău. Trupurile victimelor au fost descoperite în perioada anilor 2015-2017, în urma unor acţiuni de teren organizate şi desfăşurate de IICCMER.

Ceremonia a început după ce fostul președinte al României Emil Constantinescu a intrat în curtea catedralei alături de IPS Irineu. După intonarea Imnului Național al României, procesiunea religioasă a fost ținută de un sobor de preoți creștini ortodocși și greco catolici.

La eveniment au fost prezenți și primarul Mircea Hava, președintele Consiliului Județean, Ion Dumitrel, prefectul Județului Dănuț Hălălai și figuri din scena politică a județului.

Evenimentul memoriei rezistenţei anticomuniste a fost programat să coincidă cu lucrările celui de-al XXV-lea Congres al Asociaţiei Foştilor Deţinuţi Politici din România, care se desfăşoară la Alba Iulia în perioada 22-24 august 2018.

Victimele regimului comunist care îşi vor găsi locul de veci la Alba Iulia sunt: Cigmăian Ioan, Decean Petru, Maier Iosif şi Maier Ida Elena (foto dreapta jos), Mitrofan Lucian, Gligor Traian, Mârza Traian, Popa Ştefan, Moldovan Nicolae şi Pascu Cornel.

BIOGRAFIILE VICTIMELOR

CIGMĂIAN IOAN. Născut la 9 septembrie 1908 în satul Gelmar, oraș Geoagiu, jud. Hunedoara. Părinții săi au fost Cigmăian Nicolae și Mocsa Elena, țărani din Gelmar, care au avut împreună trei copii, două fete, Fica și Maria, și pe Ioan. Acesta s-a căsătorit la 3 februarie 1928 cu Rus Marc Sabina din Gelmar, de care a divorțat în 17 octombrie 1947, având împreună un copil, Aurel, decedat. Cei care l-au cunoscut spun că de meserie a fost lăcătuș-mecanic dar se ocupa de comerțul ambulant cu animale și alte produse. După divorț a locuit împreună cu Adămuț Sabina în localitatea Șibot din jud. Alba. Aici a fost arestat pentru propagandă împotriva regimului comunist, fiind închis în arestul Securității din Cugir de unde a reușit să evadeze. Împreună cu alte persoane a plecat în munți și s-a alăturat grupării maiorului Dabija. A murit la 4 martie 1949 în lupta de la Groși (comuna Bistra).

DECEAN PETRU. Născut la 17 august 1926 în comuna Mihalț, jud. Alba. Părinții săi au fost Decean Florian și Mârza Maria, țărani mijlocași. Aceștia au avut împreună trei copii, două fete, Ana și Maria, Petru fiind singurul băiat. Urmează școala primară de patru clase în satul natal, după care, în 1937, intră la Liceul confesional Sf. Vasile din Blaj pe care îl absolvă în 1945. În liceu devine membru în organizația de tineret a Partidului Național Țărănesc. Din toamna lui 1945 urmează cursurile Facultății de Drept din Cluj. Aici, datorită frecventelor participări la manifestațiile studențești cu caracter politic anticomunist, intră în atenția Siguranței, care l-a reținut și interogat în mai multe rânduri. Această situație l-a determinat ca în al doilea an de studii să se transfere la Facultatea de Drept din București, unde devine un membru marcant în cadrul organizației tineretului național-țărănist alături de Corneliu Coposu. A lucrat și ca secretar într-un cabinet de avocatură, iar în anumite împrejurări a fost una dintre gărzile de corp ale lui Iuliu Maniu. Datorită activității politice desfășurate a inceput să fie urmărit, iar pentru a evita arestarea, din a doua jumătate a anului 1947 s-a văzut obligat să nu mai poată frecventa cursurile facultății și să rămână ascuns în capitală, schimbând mereu locuințele. La sfârșitul anului 1948 a decis să treacă la lupta armată împotriva regimului, alăturându-se Organizației Frontul Apărării Naționale. Nu a fost căsătorit. A murit la 4 martie 1949 în lupta de la Groși (comuna Bistra).

MAIER IOSIF și MAIER IDA ELENA. Maier Iosif s-a născut în 19 martie 1905 la Blaj, jud. Alba, părinții săi fiind Maier Emeric și Buni Olivia. De profesie era mecanic, iar după unele surse a lucrat la CFR. Avea stagiul militar satisfăcut și gradul de sergent în rezervă. În 8 iulie 1929 s-a căsătorit cu Topfner Ida Elena din Teiuș, jud. Alba, născută în București la 18 februarie 1908, fiica lui Topfner Mihail și a lui Câmpean Elena. După căsătorie, soții Maier au locuit în Teiuș. Au fost implicați în rezistența anticomunistă, acordând sprijin unor organizații clandestine din zonă care se opuneau regimului. Fiind descoperiți și pentru a nu fi arestați, și-au părăsit domiciliul și sau refugiat în munți, alăturându-se organizației maiorului Dabija. Au murit amândoi la 4 martie 1949 în lupta de la Groși (comuna Bistra).

MITROFAN LUCIAN. Născut în 7 februarie 1929 la Alba Iulia. Părinții săi, Mitrofan Ioan și Boancheș Ioana, erau țărani din satul Hăpria, jud. Alba. Aceștia au avut împreună șapte băieți, Lucian fiind al cincilea născut. A absolvit școala primară de patru clase și mai târziu s-a calificat la locul de muncă ca vulcanizator la un atelier din Alba Iulia. Nu a fost căsătorit. A fost membru activ în organizația de tineret a Partidului Național Țărănesc, motiv pentru care, fiind urmărit de autorități, în februarie 1948 a fost nevoit să plece de acasă și să stea ascuns pe la diverse cunoștințe. În vara anului 1948 a fost arestat și anchetat în două rânduri de Siguranța din Alba Iulia, însă în cele din urmă a plecat în munți și a devenit partizan în cadrul organizației Frontul Apărării Naționale. A murit la 4 martie 1949 în lupta de la Groși (comuna Bistra).

GLIGOR TRAIAN. Născut la 18 aprilie 1923 în comuna Livezile (fostă Cacova), jud. Alba. Părinții săi au fost Gligor Irimie și Muntean Ana, care au avut împreună patru copii, trei băieți și o fată, în prezent toți fiind decedați. În ordinea venirii pe lume, aceștia au fost Virgil, Gheorghina, Gherasim și Traian. Familia era încadrată în categoria țăranilor mijlocași, având în proprietate o anumită suprafață de pământ și mai multe animale. Casa familiei s-a aflat în satul Livezile, vechiul imobil fiind demolat în anul 1980 și înlocuit, pe același amplasament, cu altă construcție. Gligor Traian a urmat cinci clase primare după care a rămas lângă familie, ocupându-se cu agricultura și creșterea animalelor. Se cunoaște că a fost încorporat în armată pentru îndeplinirea stagiului militar, însă nu se știe când a revenit acasă. Cert este că la sfârșitul anului 1948 el era deja plecat în munți, fiind alături de partizanii din gruparea condusă de Ștefan Popa. Nu a fost căsătorit. A murit la 9 martie 1949 în lupta din satul Mesentea, comuna Galda de Jos.

MÂRZA TRAIAN. Născut la 15 decembrie 1925 în satul Galtiu, comuna Sântimbru, jud. Alba. Părinții săi au fost Mârza Ioan și Crișan Eudochia, aceștia având împreună patru copii, doi băieți și două fete, toți fiind decedați. Familia avea o stare materială relativ bună, fiind încadrată în categoria țăranilor mijlocași, iar tatăl fusese primar la Galtiu în timpul guvernărilor liberale din perioada interbelică. A urmat șapte clase primare în localitatea natală după care a rămas lângă părinți, ocupându-se cu agricultura și creșterea animalelor. Mârza Traian a fost încorporat în armată pentru satisfacerea stagiului militar într-o unitate militară din București, unde a dobândit gradul de sergent. Din convingeri politice, în octombrie 1948 a dezertat din armată, s-a întors în localitatea natală și în scurt timp s-a retras în munți, alăturându-se partizanilor din gruparea lui Ștefan Popa. Nu a fost căsătorit. Fratele său, Mârza Aurel (n. 1920-d. 1988), absolvent al Facultății de Medicină din Cluj, a fost arestat în septembrie 1948 pentru activitate contrarevoluționară, executând aproape 14 ani de detenție în mai multe închisori și lagăre de muncă. Mârza Traian murit la 9 martie 1949 în lupta din satul Mesentea, comuna Galda de Jos.

POPA ȘTEFAN. Născut la 10 decembrie 1920 în satul Bucerdea Vinoasă, com. Ighiu, jud. Alba. A fost fiul preotului ortodox Popa Ioan, născut în Măhăceni, şi a lui Victoria Crișan, născută în Decea. Absolvent al Liceului Titu Maiorescu din Aiud și al unei Școli Militare din București. A fost ofițer în Armata Regală la arma vânători de munte și veteran de război. La începutul carierei militare a fost instructor la Școala Militară de Subofițeri de Infanterie din Lipova. În 1942 se afla într-un centru de instrucție situat în zona orașului Cernăuți, iar în 1944 îl regăsim ca sublocotenent în cadrul Batalionului I Pionieri de Munte din Aiud. După terminarea războiului și întoarcerea de pe front s-a înscris la Facultatea de Drept din Cluj. Ca student, și-a manifestat sub diferite forme opoziția față de regimul politic instaurat în țară. Din acest motiv, în primăvara anului 1948, când era student în anul III, era căutat de Siguranță, fiind dat în urmărire pe țară. Pentru a scăpa de arestare, în iulie 1948 s-a refugiat în Munții Apuseni, în zona Vârfului Capra situat în apropiere de comuna Întregalde, aici punând bazele unui grup de rezistență armată anticomunistă care avea rețele de susținere în mai multe localități din zonă. Ultimul domiciliu l-a avut în satul Decea, com. Mirăslău, jud. Alba. Nu a fost căsătorit. La părinți au fost cinci copii, trei băieți (Aurel, Ștefan, Andrei) și două fete (Constanța și Lia Geta), în prezent toți fiind decedați. Ceilalți doi frați, Aurel și Andrei, au fost condamnați politic, executând diferite pedepse privative de libertate în unele închisori și lagăre de muncă. Popa Ștefan a murit la 8 martie 1949 în lupta de la Bogoloaia (comuna Cricău). La 3 aprilie 1949, după ce a fost ucis, a fost condamnat în contumacie de Tribunalul Militar din Cluj la 15 ani de muncă silnică.

MOLDOVAN NICOLAE. Născut la 9 decembrie 1924 în Teiuș, jud. Alba, părinții săi fiind Moldovan Aurel și Ana. Tatăl a fost ceferist și a murit în vara anului 1949. A absolvit Liceul Titu Maiorescu din Aiud după care și-a satisfăcut stagiul militar, fiind trecut în rezervă cu gradul de soldat. A urmat apoi timp de trei ani cursurile Facultății de Drept din Cluj unde s-a manifestat ca opozant anticomunist. Ca să evite arestarea, în august 1948 a dispărut de la domiciliu alăturându-se grupării lui Ștefan Popa. În 1947 s-a căsătorit cu Elisabeta Vale din satul Cetea (n. 1921-d. 1997), absolventă a Facultății de Medicină din Cluj, promoția 1948. Căsătoria civilă s-a desfășurat în condiții de semiclandestinitate, fiind oficiată în satul Benic, astăzi aparținând de comuna Galda de Jos. Nicolae și Elisabeta au avut împreună doi copii, Ana Maria și Nicolae, amândoi fiind decedați. A murit la 8 martie 1949 în lupta de la Bogoloaia (comuna Cricău).

PASCU CORNEL. Născut la 1 aprilie 1923 în satul Benic, com. Galda de Jos, jud. Alba, fiind fiul lui Pascu Simion și Maria. La părinți au fost trei frați: Cornel, Ioan și Petru. Cornel a fost necăsătorit și nu a avut urmași, iar Ioan a fost căsătorit dar nu a avut copii. Al treilea frate, Petru, a fost membru într-o organizație de rezistență anticomunistă, fiind arestat și condamnat în octombrie 1949 la o pedeapsă de 10 ani muncă silnică și confiscarea averii. A murit la penitenciarul din Gherla în aprilie 1953, necunoscându-se locul unde a fost îngropat. Pascu Cornel a absolvit Școala Normală și a fost învățător în satul Ghioncani din comuna Întregalde. A satisfăcut stagiul militar, eliberându-se din armată cu gradul de sergent. Era membru P.N.Ț. din 1939, iar după 23 august 1944 a depus eforturi pentru reorganizarea partidului în zonă. Deoarece la domiciliul său au fost găsite materiale de propagandă ale P.N.Ț., a fost exclus din învățământ și condamnat la trei luni de închisoare, fiind închis la penitenciarul din Alba Iulia. În 1948 a aderat la organizația anticomunistă Frontul Apărării Naționale, condusă de maiorul Nicolae Dabija. A participat la lupta de la Bistra (Groși) din 4 martie 1949, dar a reușit să scape din încercuirea Securității, refugiindu-se împreună cu alte persoane în zona unde se aflau cantonați membrii organizației lui Ștefan Popa. A murit la 8 martie 1949 în lupta de la Bogoloaia (comuna Cricău).

Sursă: iiccr.ro



Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:


ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Alba24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.

Comentează

Lasă un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *


Publicitate

EVENIMENT

DOCUMENTE Schimbări majore la Codul Rutier. Șicanarea și intimidarea în trafic, interzise. Reguli pentru depășirea pe autostradă

Publicat

Șoferii sunt vizați de o serie de modificări importante ale Codului Rutier. Un document se află în dezbatere publică pe siteul Ministerului Afacerilor Interne. 

Punctul de amendă va crește, comportamentul agresiv va fi sancționat, dar sunt multe alte modificări, pe care ministerul le are în vedere.

De asemenea, administratorii drumurilor publice care nu marchează și semnalizează corespunzător tronsoanele de drum vor fi sancționați.

Participanții la dezbaterea de la minister au mai cerut introducerea unor sancțiuni pentru folosirea abuzivă a luminilor de avarie și o serie de reguli pentru conducerea pe autostradă, printre carea introducerea unei distanțe minime de 200 de metri, care să fie respectată de conducătorii auto în cazul revenirii pe prima bandă după efectuarea unei depășiri pe autostradă, deși polițiștii recunosc că ar fi greu de constatat și măsurat această distanță.

Vezi și Modificări în Codul Rutier: Amenzi pentru șoferii care își împrumută mașinile altor persoane. În ce condiții se aplică sancțiuni

De asemenea, șoferii agresivi în trafic vor fi sancționați. Spre exemplu, va fi interzisă coborârea din mașină a unui șofer pentru a-l intimida pe un alt șofer, propunerea într-un asemenea caz fiind de suspedare a permisului pentru 4 luni.

Prevederile propuse pentru a fi introduse îl lege:

Se interzice conducătorilor de vehicule să adopte un comportament agresiv în conducerea acestora pe drumurile publice.

(2) Prin comportament agresiv se înțelege efectuarea, pe drumul public, de către conducătorul de vehicul, a uneia dintre următoarele manevre:

  • deplasarea succesivă de pe o bandă de circulație pe alta sau de pe un rând pe altul, alternând din stânga în dreapta, în scopul depășirii unui șir de vehicule care circulă în același sens;
  • întoarcerea vehiculului prin folosirea frânei de ajutor;
  • pornirea vehiculului de pe loc prin patinarea excesivă, în gol, a roților motoare;
  • circulația cu vehiculul la o distanță foarte redusă față de un alt vehicul, înaintea sau în spatele acestuia, cât și în lateral, de natură a intimida conducătorul acestuia;
  • folosirea repetată a semnalelor sonore și/sau luminoase de natură a obliga nejustificat conducătorul de vehicul care circulă în fața sa să elibereze banda de circulație;
  • conducerea mopedului sau motocicletei având în contact cu drumul numai una dintre roți;
  • mersul cu spatele cu vehiculul în scopul intimidării celorlalți participanți la circulație care circulă în spatele acestuia;
    realizarea intenționată a unui derapaj controlat al vehiculului în vederea întoarcerii sau rotirii acestuia;
  • conducerea intenționată a unui vehicul prin accelerarea repetată a motorului, de natură a stânjeni persoanele aflate în zona drumului public.”

Documentul care prevede modificările propuse de Ministerul Afacerilor Interne, poate fi vizualizat AICI.

Minuta dezbaterii, care cuprinde noi măsuri propuse de polițiști, poate fi vizualizată AICI.

Urmăriți știrile Alba24.ro și pe Google News

Citeste mai mult
Publicitate

EVENIMENT

„AVERTISMENT” în loc de „Amendă” pentru un șofer cu ITP expirat și fără acte: Polițiștii din Alba se alătură protestului Europol

Publicat

Protestele începute de sindicaliștii din Europol (sindicat al poliției din România) au ajuns și în județul Alba. Este vorba despre o formă de protest, în care polițiștii sunt îndemnați să dea avertismente în loc de amenzi. Mai exact, polițiștii protestează în speranța că noul guvern va decide să instituie Legea Salarizării nr. 153/2017, care trebuia să intre în vigoare de la 1 ianuarie, 2022.

Pe pagina de Facebook a sindicatului Europol a fost postat un avertisment dat de polițiștii din Alba, unui șofer care a fost depistat în trafic.

Dacă nu ar fi fost protestul, șoferul ar fi avut parte de o sancțiune mult mai aspră.

Avertismentul a fost dat în data de 6 decembrie, unui șofer care a fost prins în trafic cu ITP-ul expirat, dar și în timp ce conducea fără a avea asupra sa cartea de identitate sau permisul de conducere.

Atunci când un șofer circulă cu ITP expirat, acesta riscă o amendă între 1.305 și 2.900 de lei. Mai mult, îi va fi reținut și certificatul de înmatriculare al mașinii (talonul) și confiscate plăcuțele.

Totodată, în situația în care expiră ITP-ul, înmatricularea este suspendată automat. Așadar, dacă un conducător auto circulă cu ITP-ul expirat riscă și o amendă pentru condusul în timpul suspendării înmatriculării, valoarea total amenzii putând ajunge la 5.800 de lei.

Polițiștii din țară au ales acest mod de protest deoarece nu se aplică noua lege a salarizării.

CITEȘTE ȘI: Avertisment în loc de amendă. Polițiștii continuă forma de protest pentru că nu se aplică noua lege a salarizării. Exemple

De ce protestează polițiștii prin ”Avertisment” în locul amenzilor

”Este primul semnal că ne putem face auziți și că putem determina guvernanții să aplice Legea salarizării 153/2017 de la 01 ianuarie 2022”, arată liderul Sindicatului Europol, Cosmin Andreica.

La momentul inițierii calendarului de proteste, reprezentanții Sindicatului Europol atrăgeau atenția că polițiștilor nu le-au mai fost majorate de 14 ani salariile, iar pensiile nu le-au fost indexate nici măcar cu inflația.

”NU mai acceptăm să îndeplinim sarcini pe care nu le avem în fişa postului. NU mai suntem dispuşi să rămânem fraierii sistemului bugetar, în timp ce pentru alte categorii bugetare, Legea salarizării deja se aplică în integralitate”, precizau aceștia, într-un comunicat.

După 1 decembrie, au fost postate și primele exemple în care polițiști aplică avertismente în loc de amenzi. Acestea sunt din Mureș, Cluj Vâlcea, Călărași, Giurgiu, dar acum au ajuns și în județul Alba.

sursă imagine: Facebook (Sindicatul Europol)

Urmăriți știrile Alba24.ro și pe Google News

 

Citeste mai mult
Publicitate

EVENIMENT

VIDEO Raed Arafat a anunțat relaxări de sărbători: Liber la petreceri de Crăciun și Revelion. Unde nu se mai poartă mască

Publicat

Liber la petreceri pe stradă, liber la petreceri de Crăciun și Revelion și fără mască în restaurante (pentru cei vaccinați, testați negativ, sau trecuți prin boală) – a anunțat secretarul de stat Raed Arafat, cu privire la modificare restricțiilor de sărbători. Însă, la restaurante trebuie ca patronii să folosească doar 50% din spațiul disponibil. 

Cele mai importate modificări ale restricțiilor, anunțate de Raed Arafat

eliminarea interdicțiilor de circulație a persoanelor în cursul nopții.

crește intervalul orar de la 21 la 22 pentru agenții economici

se elimină purtarea măștii în spațiile deschise. Rămâne valabilă în stațiile de autobuz, piețe târguri, unde se formează cozi. Portul măștii rămâne obligatoriu în spații închise, inclusiv în transportul în comun

în mall vor putea intra persoanele și pe bază de test.

la magazinele mai mici de 200 mp nu mai e necesar certificatul verde. Poate fi permis accesul pentru un număr de persoane astfel încât fiecare să aibă un spațiu de 4 mp.
cinema, teatre, activități sportive – permis publicul până la 50% din capacitate cu vaccin, test sau trecut prin boală

de Crăciun și în noaptea de Revelion restaurantele pot rămâne deschise la 50% din capacitate doar pentru vaccinați, trecuți prin boală sau care au test.

Eliminarea obligativității purtării măștii de protecție pentru toate spațiile publice deschise neaglomerate;

– Eliminarea restricțiilor referitoare la programul operatorilor economici de tipul restaurantelor și cafenelelor în perioadele 24.12.2021-25.12.2021 și 31.12.2021 – 01.01.2022;

– Permiterea accesului în cadrul operatorilor care comercializează produse nealimentare, centrelor și parcurilor comerciale, și pentru persoanele care prezintă rezultatul negativ al unui test RT-PCR sau antigen rapid;

– Permiterea cazării în structurile de primire turistice și pentru persoanele care prezintă rezultatul negativ al unui test RT-PCR sau antigen rapid;

– Permiterea accesului tuturor persoanelor în cadrul spațiilor de comercializare a produselor nealimentare, cu suprafața mai mică sau egală de 200 mp, cu asigurarea unei suprafețe de minimum 4 mp/persoană.

Măsurile propuse de Comitetul Național pentru Situații de Urgență trebuie aprobate prin hotărâre de guvern.

Comunicatul CNSU:

Comitetul Național pentru Situații de Urgenă a adoptat în ședința de astăzi, 7 decembrie 2021, Hotărârea numărul 112 prin care se propune prelungirea stării de alertă și a măsurilor necesar a fi aplicate pe durata acesteia pentru prevenirea și combaterea efectelor pandemiei de COVID-19, cu menținerea măsurilor în vigoare, la care se adaugă următoarele excepții:

– eliminarea interdicțiilor de circulație a persoanelor;
– creșterea intervalului orar în care este permisă desfășurarea activităților cu publicul pentru toți operatorii economici, inclusiv pentru competițiile sportive și activitățile cultural artistice între 05,00 -22,00;
– eliminarea obligativității purtării măștii de protecție pentru toate spațiile publice deschise neaglomerate;
– eliminarea restricțiilor referitoare la programul operatorilor economici de tipul restaurantelor și cafenelelor în perioadele 24.12.2021-25.12.2021 și 31.12.2021 – 01.01.2022;
– permiterea accesului în cadrul operatorilor care comercializează produse nealimentare, centrelor și parcurilor comerciale, și pentru persoanele care prezintă rezultatul negativ al unui test RT-PCR sau antigen rapid;
– permiterea cazării în structurile de primire turistice și pentru persoanele care prezintă rezultatul negativ al unui test RT-PCR sau antigen rapid;
– permiterea accesului tuturor persoanelor în cadrul spațiilor de comercializare a produselor nealimentare, cu suprafața mai mică sau egală de 200 mp, cu asigurarea unei suprafețe de minimum 4 mp/persoană.

Urmăriți știrile Alba24.ro și pe Google News

Citeste mai mult
Publicitate

ADMINISTRATIE

Ținutul Secuiesc introduce o ”carte de identitate secuiască”. Element obligatoriu: angajament față de autonomia teritorială

Publicat

Consiliul Naţional Secuiesc (CNS) vrea să introducă o carte de identitate secuiască, ce ar urma să aibă, pe lângă elemente clasice precum numele și domiciliul, și un angajament față de autonomia teritorială a Ținutului.

Comitetul permanent al consiliului a supus luni dezbaterii publice proiectul hotărâre privind introducerea cărții de identitate secuiești, scrie agenția maghiară de presă Hirado citată de PROTV.

Ținutul Secuiesc:  Covasna, Harghita și o parte din județele Mureș, Alba, Bacău, Cluj și Neamț

Ținutul Secuiesc este o regiune istorică a României, situată în sud-estul Transilvaniei, într-o zonă locuită majoritar de secui, pe teritorii care aparțin administrativ în principal de județele Covasna, Harghita, o parte din Mureș, dar și din Alba, Bacău, Cluj și Neamț.

Potrivit wikipedia.org, în accepțiunea istorico-etnografică, regiunea din partea sud-estică a Transilvaniei, locuită în majoritate de secui (subgrup etnic maghiar cu o conștiință istorică aparte, cu specificități etnografice, respectiv de dialect) și, care cuprinde teritoriile fostelor scaune secuiești.

Respectivele teritorii se găsesc actualmente incluse administrativ în județele Alba, Bacău, Cluj, Covasna, Harghita, Mureș și Neamț. Colocvial, sub denumirea de Ținutul Secuiesc se înțelege numai teritoriul format din județele Covasna, Harghita și o parte din județul Mureș.

Scaunele secuiești, existente până în 1876, se întindeau pe mare parte din actualele teritorii ale județelor Covasna și Harghita, precum și în partea de mijloc a actualului județ Mureș.

În afara acestei zone, scaunele secuiești cuprindeau și câteva localități din județele Alba și Cluj (între Turda și Vințu de Sus, care țineau în trecut de Scaunul Secuiesc al Arieșului), trei comune din județul Neamț (Bicaz-Chei, Bicazu Ardelean și Dămuc) și o comună din județul Bacău (Ghimeș-Făget), incluse prin reforma administrativ-teritorială din 1968 în cele două județe moldovene.

Statul român nu recunoaște autonomia Ținutului Secuiesc, deși Camera Deputaților a adoptat tacit o hotărâre în acest sens, în aprilie 2020.

Potrivit proiectului prezentat de Hirado, cartea de identitate secuiască poate fi obţinută de orice persoană de peste 18 ani care are domiciliul în Ţinutul Secuiesc sau locuieşte în afara acestuia, dar se declară secui şi este de acord cu autonomia teritorială a Ţinutului Secuiesc aşa cum se prevede în Statutul de autonomie elaborat de Consiliul Naţional Secuiesc.

Angajamentul față de autonomia Ținutului Secuiesc, obligatoriu pe cartea de identitate

Cartea de identitate secuiască poate fi solicitată prin completarea unui formular, care trebuie să conţină numele şi prenumele solicitantului, data şi locul naşterii, domiciliul permanent şi sexul.

Formularul va conţine în mod obligatoriu, în formă pretipărită, angajamentul solicitantului faţă de autonomia teritorială a Ţinutului Secuiesc.

Documentul secuiesc ar conţine în mod lizibil doar numele şi secvenţa de cifre de identificare generate de sistem, celelalte date personale ar fi afişate într-un cod QR. Baza de date a cardurilor ar fi gestionată de o organizaţie sau instituţie desemnată de comitetul permanent al CNS.

Potrivit proiectului, cartea de identitate secuiască poate fi retrasă celor care se opun în mod public valorilor specificate în cerere. Cardul trebuie retras în mod obligatoriu tuturor persoanelor care renunţă la el şi solicită ştergerea datelor personale din baza de date.

Limba oficială este maghiara 

În preambulul proiectului de rezoluţie, CNS a reamintit: în cursul pregătirii autonomiei teritoriale a Ţinutului Secuiesc, a elaborat până acum Statutul de autonomie al Ţinutului Secuiesc, a trasat graniţele administrative externe şi interne ale Ţinutului Secuiesc şi a creat simbolurile acestuia: steagul, stema şi simbolul prescurtat al ţinutului.

În plus, CNS a declarat că limba regiunii este maghiara, a desemnat sărbătorile oficiale ale Ţinutului Secuiesc (Ziua Libertăţii Secuieşti pe 10 martie şi Ziua Autonomiei Ţinutului Secuiesc în ultima duminică din octombrie) şi a avansat propunerea în urma căreia Marea Adunare a Administraţiilor Locale Secuieşti a declarat “Imnul secuiesc” imnul Ţinutului Secuiesc.

Introducerea cărţii de identitate secuiască a fost iniţiată de Comitetul Permanent al CNS pe motiv că “în orice ţară sau în oricare regiune autonomă a unei ţări, elementul constitutiv cel mai important este populaţia care locuieşte acolo, ai cărei membri acceptă constituţia ţării, respectiv legea fundamentală a regiunii autonome”.

Urmăriți știrile Alba24.ro și pe Google News

sursa: Hyrado.hu, stirileprotv.ro

Citeste mai mult
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate