FOTO Zig Zag prin Blaj: 13 obiective care merită vizitate în „Mica Romă”. Curiozităţi și lucruri inedite

În luna august, tinerii din echipa ZIG ZAG prin România au călătorit în județul Alba. Curioşi să afle despre toate minunile județului, aceștia au petrecut mai bine de o lună în inima Ardealului, au ascultat poveștile oamenilor, au surprins în imagini tot ce au văzut, iar la final au pus în pagini fiecare experiență. Tinerii au ajuns și la Blaj, numit și „Mica Romă”, „Oraşul educaţiei”, „Panteonul Culturii”, „Fântâna românismului”, „Locul de unde a răsărit Soarele românilor” sau „Mecca românismului”. După toate cele văzute, membrii echipei au prezentat 13 obiective pe care le consideră cele mai interesante și care trebuie „musai” văzute de orice turist.

Potrivit tinerilor, Zig Zag prin Blaj a fost una dintre experienţele cele mai plăcute de care au avut parte în judeţul Alba, atât pentru obiectivele turistice vizitate, informaţiile, poveştile aflate cât și pentru oamenii pe care i-au întâlnit.

Iată așadar cele 13 obiective interesante pe care merită să le vizitezi în „Mica Romă”:

1. Parcul Avram Iancu şi Ştejarul Avram Iancu

În Parcul Avram Iancu din Blaj află celebrul stejar al lui Avram Iancu, cu o vechime de peste 600 de ani.

Stejarul este un exemplar aproape unic din această specie, în țară, dar și cel mai cunoscut monument al naturii din municipiul Blaj.

Impunătorul stejar are 22,45 m înălţime şi o circumferinţă de aproape 10 m. În urmă cu mulţi ani a fost martorul planurilor viitorului oraş, realizate de episcopul Inocenţiu Micu Klein, întemeietorul Blajului.

De asemenea, a fost „martirul” ce a ascultat tratativele generalului Caraffa purtate cu principele Transilvaniei, Mihai Apafi II, prin care au fost stabilite condițiile de trecere a Transilvaniei în stăpânirea împăratului de la Viena, în 1687.

Avram Iancu a stat la umbra stejarului, în ultimii ani de viaţă, când mergea la prietenului său, mitropolitul Alexandru Șterca Suluțiu.

Cât despre Parcul Avram Iancu per ansamblu,cuprinde: o fântână arteziană, bănci şi cişmele cu apă potabilă, o tribună cu bănci pentru părinţi şi nu în ultimul rând 17 aparate de fitness în aer liber şi trei mese de ping-pong. Tot în parc se află şi Centrul Naţional de Informare şi Promovare Turistică Blaj.

2. Castelul Arhiepiscopal: este cea mai veche clădire din Blaj.

În prezent găzduieşte reședința Arhiepiscopului Major al Bisericii Romane Unite cu Roma Greco Catolice, Cardinalul Lucian Mureșan.

3. Biblioteca documentară Timotei Cipariu

Bazele bibliotecii au fost puse în deceniul II al secolului XIX –lea, consolidarea ei având loc în 1836, când alături de George Barițiu , Timotei Cipariu pleacă la București.

Fără îndoială că biblioteca și-a gândit-o, în primul rând, ca instrument de lucru, dar cu trecerea timpului, pasiunea pentru carte l-a determinat să achiziționeze rarități.

Clădirea a găzduit inițial mănăstirea Bunavestire. A urmat Seminarul călugărașilor, tipografia cu anexele sale, turnătoria de litere, legătoria de cărți și atelierul xilografilor.

4. Casa Timotei Cipariu

Poate fi văzută în Piața 1848. Reprezentantul de marcă al culturii românești, Timotei Cipariu a locuit într-o căsuță modestă, ce avea acoperiș în două planuri. Astăzi adăpostește sediul Astra.

Alipită de casa lui Timotei Cipariu se regăsește o clădire monumentală cu etaj ce a adăpostit renumita biblioteca blăjeană. La un moment dat, aceasta cuprindea peste 70.000 de volume și aproape o mie de manuscrise vechi.

5. Catedrala Mitropolitana ”Sfanta Treime”: este primul edificiu construit în stil baroc din mediul românesc. Are cel mai mare iconostas din ţară.

Lăcașul de cult are o lungime de 50,50 , lățime 23,30 m și o înălțime a turlelor de 51m.

În 1837, catedrala greco-catolică a suferit unele transformări, printre care cele două turnuri ce i-au fost adăugate, finalul fiind ceea ce vedem și noi astăzi.

Catedrala Mitropolitană Sfânta Treime este recunoscută și datorită discursului susținut în 2/14 mai 1848 de Simion Barnuțiu, cu o zi înainte de Marea Adunare de pe Câmpia Libertății.

6. Piaţa de la 1848: a fost proiectată de către arhitectul vienez Martinelli. Servea la început ca loc de comerț pentru negustorii de animale și diverse produse. Aici se desfăşurau şi diversele activități publice ale oraşului, evenimente școlare sau bisericeşti.

Piața 1848 este cunoscută ca fiind locul ce încrucișează câteva alei, dar și locul în care au avut loc adunările populare din 3 aprilie și din 2-14 mai 1848.

Astăzi, parcul istoric din Blaj are refăcute aleile după acuarela lui Ion Petcu, din 1880. Străzile pe care le cuprinde parcul sunt : Astra, Petru Pavel Aron, Mitropolit Vancea şi Timotei Cipariu.

Centrul istoric ce are o suprafață de 1,4 hectare adună într-un singur loc monumente reprezentative ale Blajului.

7. Palatul Cultural din Blaj se găsește asemenea tuturor monumentelor istorice de importanță națională din oraş, în Piaţa 1848.

Noul Palat Cultural din Blaj a fost reabilitat conform structurii ruinelor ce datează din 1936. Astăzi este unul dintre cele mai importante edificii culturale ale Blajului și judeţului Alba.

8. Prima școală sistematică superioară din țară cu limba de predare română: a fost întemeiată în 1754. Iniţiativa a venit de la Inocenţiu Micu Klein, dar proiectul a fost finalizat de către episcopul Petru Pavel Aron.

În spatele clădirii se află cea mai mare grădină botanică înfiinţată pe lângă o şcoală secundară( deschisă în 1881).

9. Câmpia Libertăţii: a găzduit evenimente ce au rămas în istorie.

-Marea Adunare Națională din mai 1848 este momentul în care peste 40.000 de români din întreaga regiune transilvăneană s-au adunat în Câmpia Libertății și au strigat : „Noi vrem să ne unim cu țara”.

-Gazda sărbătorii Semicentenarului Astra, zi ce a adunat la un loc 30.000 de români a fost tot Câmpia Libertăţii.

Evenimentul din 1911 a marcat o zi memorabilă, în care Aurel Vlaicu a zburat cu avionul proiectat de el deasupra mulțimii.

-Avionul care a adus vestea reintrării României în război pentru eliberarea Transilvaniei, a aterizat pe Câmpia Libertății.

-Împlinirea celor 125 de ani de la Revoluția din 1848, s-a sărbătorit în Câmpia Libertății, în anul 1973, prin dezvelirea celor 24 de busturi (în prezent 26) de bronz ale personalităților pașoptisti, participante la evenimentul istoric.

-În anul 1977, pe Câmpia Libertății a apărut Ansamblul Monumental „Gloria”, un monument de piatră, înalt de 18 metri.

10.  Lacul Chereteu – Malurile lacului au fost o bună perioadă de timp o reverie pentru renumitul poet român, Mihai Eminescu.

Profesorul Alexandru Lupeanu, unul dintre foştii directorii ai bibliotecii centrale din Blaj îl descrie aşa:

„Urcând Hula Blajului spre Sâncel, în stânga, se ivește curând un ochi sclipitor de apă verzuie, îmbrobodit în geana de trestii și păpuriș bogat. E Chereteul (Kerékto – în maghiara – lac rotund), căruia colinele în jur îi împletesc, trei sferturi din an, o frumoasă cunună de semănături într-aurite de Soare”.

11. Teiul lui Eminescu: se află pe Dealul Hula.

Se spune că la umbra lui s-a oprit Mihai Eminescu, când a ajuns la Blaj. Văzând panorama oraşului a ridicat pălaria în semn de omagiu, exclamând “Te salut din inimă, mică Roma !”

12. Crucea lui Avram Iancu

Străvechea cruce ,ce a fost numită „Crucea lui Avram Iancu” este situată în nord-estul orașului Blaj, la prelungirea străzii Stejarului.

Monumentul stilizat reprezintă evenimentele din 1848. În perioada desfășurării adunării naționale, aici a staționat o legiune de moți, care au supravegheat Câmpia Libertății împreună cu Avram Iancu.

În acea perioadă aici era o cruce construită în cinstea episcopului greco-catolic Ioan Bob (1739-1830) . În timpul foametei din 1815, acesta a șters datoriile țăranilor, pe care îi împrumutase. Crucea înaltă de patru metri a fost ridicată în semn de recunoștință față de episcop ( care a ars hârtiile datornicilor săi din sate).

În timp, vechea cruce ce a fost aruncată în aer în noimbrie 1908, a fost numită “Crucea lui Iancu”. Fragmentele vechii cruci pot fi văzute și astăzi în Muzeul de istorie “Augustin Bunea” din Blaj, de pe strada Vasile Suciu.

Actuala cruce este amplată în același loc a fost refăcută de Ioan Micu Moldovan în anul 1915, după modelul actual.

13. Muzeul de istorie Augustin Bunea

În inventarul Muzeului de Istorie “Augustin Bunea” figurează colecţii de obiecte arheologice din zona Blajului, obiecte legate de istoria tiparului şi a învăţământului. De asemenea găseşti aici şi o secţie de artă contemporană, artă religioasă veche şi populară.

Cele peste 1.500 de obiecte sunt dovezi ale continuității şi unității poporului român în spaţiul carpato-danubiano-pontic.

Tiparnița folosită la tipărirea Noului Testament, lucrarea “Straşnic” considerată cea mai veche carte tipărită vreodată la Blaj, manuale şi matricole şcolare vechi, matriţe de lemn, xilografii , câteva exemplare din primele ediţii ale operelor scrise de reprezentaţii Şcolii Ardelene, dar și din presă se regăsesc în patrimoniul muzeului.

Citește și  FOTO: O lună în județul Alba, surprinsă în imagini și povești de echipa „Zig Zag România”. Rezultatele proiectului, prezentate la Muzeul Principia

Vezi și TOP 17 obiective turistice de văzut în judeţul Alba propuse de echipa Zig Zag prin România. Ce locuri i-au impresionat

Sursa: zigzagprinromania.com, viziteazablajul.ro