Ghid practic pentru recalcularea pensiei pe baza veniturilor nevalorificate. Ce să faci dacă ai lucrat înainte de 1 aprilie 2001

Ghid practic pentru recalcularea pensiei pe baza veniturilor nevalorificate: O parte dintre pensionarii care au lucrat înainte de 1 aprilie 2001 pot obține o pensie mai mare dacă dovedesc că, pe lângă salariul înscris în carnetul de muncă, au primit venituri care nu au fost folosite la calculul inițial: plată în acord, prime, premii, ore suplimentare, al treisprezecelea salariu, indemnizații sau alte sporuri.

Nu orice adeverință aduce însă o majorare. Venitul trebuie să fie dovedit în forma cerută de lege, să fi fost plătit din fondul de salarii și să fi intrat, potrivit legislației aplicabile la acel moment, în sfera contribuției de asigurări sociale.

În plus, documentul trebuie să ofere casei de pensii datele necesare pentru refacerea calculului lunar.

Publicitate

Acest ghid explică cine ar trebui să-și verifice dosarul, ce documente trebuie căutate, unde pot fi găsite arhivele și cum se depune cererea de recalculare.

Pe scurt: dacă ai găsit acum o adeverință, nu trebuie să aștepți o nouă campanie națională de recalculare. O poți depune împreună cu o cerere la casa teritorială de pensii.

Pentru documentele depuse începând cu 1 septembrie 2024, eventualele drepturi recalculate se acordă din luna următoare înregistrării cererii, potrivit precizărilor Casei Naționale de Pensii Publice (CNPP).

Cine ar trebui să-și verifice dosarul de pensie

Demersul este relevant în special pentru pensionarii care au lucrat înainte de 1 aprilie 2001 și încasau în mod regulat mai mult decât salariul de încadrare consemnat în carnetul de muncă.

Merită să verifici situația dacă:

• ai fost plătit în acord global, cu bucata, în regie sau pe bază de tarife ori cote procentuale;
• făceai frecvent ore suplimentare;
• primeai prime, premii sau al treisprezecelea salariu;
• aveai sporuri importante care nu apar în documentele folosite la pensionare;
• ai lucrat în industrie, construcții, minerit, energie, transporturi, agricultură, fabrici, cooperative ori
• alte unități în care adaosurile reprezentau o parte consistentă a venitului;
• decizia de pensionare sau buletinul de calcul arată că s-a folosit doar salariul tarifar, deși venitul efectiv era mai mare.

Un indiciu util este diferența dintre salariul trecut în carnetul de muncă și suma încasată în realitate.

Amintirea unei diferențe nu este însă o probă: casa de pensii va avea nevoie de documente verificabile.

Ghid practic pentru recalcularea pensiei: Ce venituri pot fi valorificate

Articolul 155 din Legea nr. 360/2023 privind sistemul public de pensii permite valorificarea sporurilor și veniturilor nepermanente sau a veniturilor lunare brute ori nete, după caz, realizate înainte de 1 aprilie 2001, dacă au fost plătite din fondul de salarii și dacă asupra lor s-a datorat contribuția de asigurări sociale de stat, potrivit legii de la data plății.

CNPP enumeră, între altele:

• formele de retribuire în acord sau cu bucata, în regie ori după timp;
• premiile anuale și premiile pentru realizări deosebite;
• recompensele cu caracter limitat acordate în anumite sectoare;
• al treisprezecelea salariu;
• plata orelor suplimentare;
• indemnizațiile pentru muncă nenormată;
• alte sporuri nepermanente pentru care s-a datorat contribuția de asigurări sociale.

Lista și explicațiile sunt publicate în precizările CNPP privind recalcularea veniturilor nepermanente.

Important: faptul că o sumă apare în statul de plată nu garantează, singur, valorificarea ei. Trebuie verificat regimul juridic aplicabil în perioada în care suma a fost plătită și dacă sunt îndeplinite condițiile din lege.

Ce a însemnat „mica recalculare” și ce poți face acum

Expresia „mica recalculare” a fost folosită public pentru procesul prevăzut de art. 155 din Legea nr. 360/2023.

Casele de pensii au avut obligația să recalculeze din oficiu pensiile pentru care, înainte de 1 septembrie 2024, existau deja la dosar adeverințe valabile privind venituri nepermanente sau venituri lunare nevalorificate.

Termenul de șase luni din lege era destinat caselor de pensii; nu era un termen după care pensionarii își pierdeau dreptul de a aduce documente noi.

CNPP precizează expres că adeverințele pot fi depuse și ulterior, împreună cu o cerere de recalculare.

Regula practică este:

• dacă adeverința valabilă fusese depusă înainte de 1 septembrie 2024, ea intra în recalcularea din oficiu, cu drepturi acordate de la 1 septembrie 2024;
• dacă adeverința a fost sau este depusă începând cu 1 septembrie 2024, recalcularea se face la cerere, iar noile drepturi se acordă din luna următoare înregistrării cererii.

De aceea, amânarea depunerii poate însemna pierderea unor luni în care majorarea ar fi putut fi plătită.

Nu se poate confirma însă existența ori cuantumul unei majorări înainte ca documentele să fie verificate și punctajul să fie refăcut.

Ce trebuie să conțină adeverința

Pentru adeverințele emise după 1 septembrie 2024 se folosește modelul din anexa nr. 6 la Legea nr. 360/2023. Modelul poate fi consultat și în secțiunea Formulare pensii a CNPP.

În esență, documentul trebuie să permită identificarea:

• titularului și a angajatorului;
• perioadei lucrate și a funcției sau meseriei;
• veniturilor realizate pentru fiecare lună;
• salariului de încadrare și a sporurilor, primelor ori adaosurilor;
• caracterului brut sau net al sumelor, după caz;
• temeiului în baza căruia au fost acordate sumele;
• documentelor primare din arhivă pe baza cărora a fost emisă adeverința;
• situației contribuției de asigurări sociale și, în condițiile legii, a plății din fondul de salarii.

Adeverința trebuie întocmită pe baza statelor de plată sau a altor evidențe verificabile. O estimare, o declarație a fostului salariat ori o simplă enumerare generală a sporurilor nu înlocuiește documentele primare.

Atenție la o eroare frecventă

Potrivit CNPP, o adeverință care arată numai sporurile nepermanente, fără salariile sau veniturile lunare realizate, nu conține toate elementele necesare calculului și poate să nu fie valorificată. Cere emitentului să folosească modelul legal și să prezinte situația lună de lună, nu doar totaluri sau procente izolate.

5. Adeverințele vechi pot fi încă utile
Nu arunca o adeverință doar pentru că a fost emisă înainte de intrarea în vigoare a actualei legi.

CNPP arată că:

• pentru documentele emise înainte de 1 septembrie 2024 se verifică modelele și condițiile aplicabile perioadei respective;
• adeverințele eliberate înainte de 18 iunie 2021 pot fi valorificate dacă includ elementele de fond necesare, chiar dacă nu respectă identic forma modelelor ulterioare;
• un document vechi care arată veniturile lunare defalcate și menționează reținerea și plata contribuției poate fi acceptat chiar dacă nu conține exact formularea actuală privind fondul de salarii.

Decizia aparține casei teritoriale de pensii după verificare. Cea mai sigură abordare este să depui documentul ori să ceri în prealabil emitentului o completare, dacă lipsesc date esențiale.

Unde cauți actele dacă fostul angajator nu mai există

Desființarea întreprinderii nu înseamnă automat că statele de plată au fost distruse. Fondul arhivistic poate fi deținut de:

• succesorul juridic al fostului angajator;
• lichidatorul judiciar;
• o instituție sau o societate căreia i-a fost predată arhiva;
• un operator economic autorizat să presteze servicii arhivistice;

Arhivele Naționale ori structura județeană competentă, dacă fondul a ajuns în păstrarea acesteia.

Începe cu denumirea exactă a unității, localitatea, secția, perioada lucrată și eventualele schimbări de nume. Carnetul de muncă, contractele vechi, deciziile și orice antet păstrat pot ajuta la identificarea corectă a angajatorului.

Arhivele Naționale publică atât registrul prestatorilor autorizați și informații despre tarife, cât și datele structurilor teritoriale. Verifică dacă firma care solicită plata figurează ca operator autorizat și dacă deține efectiv fondul arhivistic căutat.

Cum eviți costuri inutile

Firmele private care dețin legal arhive pot percepe tarife pentru cercetare și eliberarea adeverințelor. Înainte să plătești, cere un răspuns scris care să precizeze:

• dacă există state de plată pentru intervalul solicitat;
• ce luni sau ani sunt acoperiți;
• dacă pot fi certificate veniturile lunare, nu doar vechimea;
• dacă documentul va fi întocmit conform anexei nr. 6 la Legea nr. 360/2023;
• tariful total sau formula de calcul;
• ce se întâmplă cu taxa dacă documentele nu sunt găsite.

Prioritizează perioadele în care diferența dintre salariul din carnet și venitul efectiv a fost mare și constantă.

O adeverință pentru mai mulți ani de acord global ori ore suplimentare regulate are, în principiu, mai mult potențial decât una pentru o singură primă modestă.

Aceasta este doar o regulă practică, nu o garanție de majorare.

Cum depui cererea de recalculare

Pregătește, în mod uzual:

• cererea de recalculare;
• adeverința în original;
• actul de identitate și, dacă este cerut, copii ale documentelor relevante;
• orice alte acte solicitate de casa teritorială pentru clarificarea situației.

Depune dosarul la casa teritorială de pensii de care aparții și cere număr de înregistrare. Păstrează o copie integrală a adeverinței și dovada depunerii.

Formularele și datele caselor teritoriale pot fi găsite pe site-ul CNPP.

Înainte de depunere, verifică:

• dacă toate lunile sunt lizibile;
• dacă sumele sunt indicate ca brute sau nete, după caz;
• dacă există semnăturile și elementele de identificare ale emitentului;
• dacă documentele primare folosite la emitere sunt menționate;
• dacă adeverința cuprinde veniturile lunare necesare, nu numai denumirea sporurilor.

Cu cât poate crește pensia

Nu există o majorare fixă și nici un procent standard. Calculul depinde de:

diferența dintre venitul deja valorificat și cel dovedit acum;
numărul lunilor sau anilor acoperiți;
raportarea veniturilor la câștigurile salariale medii relevante pentru perioadele respective;
punctajul total rezultat și regulile legale aplicabile dosarului.

În anul 2026, valoarea punctului de referință este menținută la 81 de lei prin Legea nr. 141/2025. Acest număr nu permite însă calcularea majorării doar prin adunarea sporurilor. Casa teritorială trebuie să refacă punctajele pe baza datelor lunare.

Fără adeverință și fără buletinul complet de calcul, nu se poate confirma dacă pensia va crește și cu cât.

Promisiunile de tipul „primești sigur câteva sute de lei” nu au o bază serioasă în lipsa unei simulări complete.

Ce trebuie să știi dacă adeverința este respinsă

Citește motivarea din decizia casei de pensii. Problema poate fi:

• lipsa veniturilor lunare;
• neprecizarea caracterului brut sau net;
• lipsa informațiilor despre contribuția de asigurări sociale;
• imposibilitatea verificării documentelor primare;
• neîndeplinirea condițiilor legale de fond ori de formă;
• faptul că venitul fusese deja valorificat.

Dacă lipsesc informații, cere emitentului corectarea sau completarea adeverinței. Dacă apreciezi că decizia este nelegală, verifică imediat calea și termenul de contestare înscrise în decizie și solicită, la nevoie, ajutor juridic.

Termenul concret trebuie citit din actul primit și din forma legii aplicabilă la data comunicării; nu presupune că o discuție informală la ghișeu suspendă termenul.

Checklist final: ce să verifici

• Am lucrat înainte de 1 aprilie 2001.
• Aveam venituri în plus față de salariul înscris în carnet.
• Am verificat dacă acele venituri au fost deja folosite la pensie.
• Am identificat angajatorul, succesorul sau deținătorul legal al arhivei.
• Am cerut situația veniturilor lunare, nu doar o adeverință de vechime.
• Adeverința respectă modelul aplicabil și indică documentele primare.
• Am păstrat o copie și am depus cererea cu număr de înregistrare.
• Am verificat decizia primită și motivarea oricărui refuz.

Pentru pensionarii care au lucrat înainte de 1 aprilie 2001, un document găsit ulterior poate schimba calculul pensiei, mai ales când veniturile nevalorificate au fost consistente și primite pe perioade lungi.

Cheia nu este numărul de sporuri enumerate, ci dovada completă și verificabilă a venitului lunar.

Merită să începi cu o verificare simplă: compară documentele din dosarul de pensie cu ceea ce știi că ai încasat, identifică perioadele cu diferențe mari și află cine păstrează statele de plată.

Abia apoi comandă adeverința. Astfel reduci costurile și crești șansa ca documentul obținut să poată fi folosit efectiv.