GHIDUL ALEGĂTORULUI la prezidențiale 2019. Secții de vot, program, acte, reguli

Peste 300.000 de locuitori din județul Alba sunt așteptați, duminică, la vot, pentru a alege președintele României. În județ sunt organizate 439 de secții de votare. Votul începe în 10 noiembrie la ora 7.00 și se încheie la ora 21.00. Autoritatea Electorală a anunțat însă că există posibilitatea de prelungire a programului de vot până la cel mai târziu ora 23:59 pentru alegătorii care se află la sediul secției de votare la ora 21:00, precum și pentru cei care se află la rând în afara sediului secției de votare.

Alegerile prezidențiale se desfășoară în 10 noiembrie, însă, dacă niciunul dintre candidați nu întrunește majoritatea de voturi valabil exprimate ale alegătorilor înscriși în listele electorale permanente, se organizează al doilea tur de scrutin, în data de 24 noiembrie 2019.

La nivel național, potrivit AEP, sunt înscrişi în listele electorale permanente (LEP) 18.217.156 de cetățeni, iar numărul total al românilor cu domiciliul în străinătate, care figurează cu drept de vot la scrutinul din 10 noiembrie, este 715.752.

CINE poate vota?

Pot vota cetățenii români care au vârsta de 18 ani, împliniți până în ziua alegerilor inclusiv.

NU AU DREPT DE VOT: debilii sau alienații mintal puși sub interdicție și nici persoanele condamnate prin hotărâre judecătorească definitivă la pierderea drepturilor electorale.

UNDE se poate vota?

Cetățenii pot vota la secţia de votare la care este arondată strada sau localitatea unde îşi au domiciliul ori reşedinţa, iar, în cazul în care se află în altă unitate administrativ-teritorială, pot vota la orice secţie de votare din cadrul acesteia.

Vedeți AICI  secția de vot la care sunteți arondați.

Vezi și Alegeri prezidențiale 2019: HARTA secțiilor de votare din Alba Iulia. Locațiile în care sunt așteptați cetățenii în 10 noiembrie

Potrivit art. 44 din Legea nr. 370/2004, alegătorul votează la una dintre următoarele secții de votare:

– în cazul în care se află în unitatea administrativ-teritorială unde își are domiciliul sau reședința, poate vota numai la secția de votare la care este arondată strada sau localitatea unde își are domiciliul ori reședința, conform legii;

– în cazul în care se află în altă unitate administrativ-teritorială decât cea unde își are domiciliul sau reședința, poate vota la orice secție de votare din cadrul acesteia;

– în cazul în care are mobilitate redusă poate vota la orice secție de votare care îi asigură accesul la vot;

– în cazul în care se află în străinătate, poate vota la orice secție de votare organizată în străinătate.

De asemenea, cetățenii români au posibilitatea de a vota prin corespondență, dacă s-au înregistrat online în acest sens.

Vezi și FOTO Alegeri prezidențiale 2019: Lista candidaților și ordinea de pe buletinele de vot

ACTE necesare

Dreptul de vot se exercită în baza unui act de identitate valabil, emis de statul român, respectiv: cartea de identitate, cartea de identitate provizorie, buletinul de identitate, pașaportul diplomatic, pașaportul diplomatic electronic, pașaportul de serviciu, pașaportul de serviciu electronic, pașaportul simplu, pașaportul simplu electronic, pașaportul simplu temporar, carnetul de serviciu militar (în cazul elevilor din școlile militare).

Pașaportul simplu, pașaportul simplu electronic și pașaportul simplu temporar pot fi folosite pentru exercitarea dreptului de vot numai de cetățenii români aflați în străinătate sau de cetățenii români domiciliați în străinătate.

Pentru alegătorii care se află în străinătate în ziua votării, Ministerul Afacerilor Externe organizează secții de votare pe lângă misiunile diplomatice, oficiile consulare, secțiile consulare și institutele culturale din străinătate. Ministerul Afacerilor Externe poate organiza, cu acordul autorităților străine, secții de votare și în afara secțiilor de votare menționate.

Documentele pe baza cărora se poate vota în străinătate sunt: pașaportul diplomatic, pașaportul diplomatic electronic, pașaportul de serviciu, pașaportul de serviciu electronic, pașaportul simplu, pașaportul simplu temporar, cartea de identitate, cartea de identitate provizorie, buletinul de identitate, pașaportul diplomatic, pașaportul diplomatic electronic, pașaportul de serviciu, pașaportul de serviciu electronic, pașaportul simplu, pașaportul simplu electronic, pașaportul simplu temporar. Nu se poate vota cu titlul de călătorie.

Citește și Alegeri prezidențiale 2019: Detalii despre VOT și lista cu președinții și locțiitorii din secțiile de votare în județul Alba

VOT cu urna mobilă

Pentru alegătorii netransportabili din motive de boală sau invaliditate, din țară, președintele biroului electoral al secției de votare poate aproba, la cererea scrisă a acestora, depusă cel mai târziu în preziua votării, însoțită de copii ale unor acte medicale sau alte acte oficiale din care să rezulte că persoanele respective sunt netransportabile, ca o echipă formată din cel puțin 2 membri ai biroului electoral să se deplaseze cu o urnă specială și cu materialul necesar votării – ștampilă cu mențiunea “VOTAT”, buletine de vot și timbre autocolante necesare pentru a se efectua votarea (art. 45 alin. (1) din Legea 370/2004).

Cererile de votare prin intermediul urnei speciale formulate de persoanele cu drept de vot internate în spitale pot fi depuse, cel mai târziu în preziua votării, la mai multe secții de votare din localitatea în care se află spitalul, stabilite prin decizie a biroului electoral județean sau a biroului electoral al sectorului municipiului București, după caz (art. 45 alin. (5) din L 370/2004).

Procedura de exercitare a dreptului de vot de către persoanele reținute, deținute în baza unui mandat de arestare preventivă sau persoanele care execută o pedeapsă privativă de libertate, dar care nu și-au pierdut drepturile electorale este stabilită prin decizie a Biroului Electoral Central (art. 45 alin. (3) din L 370/2004).

Președintele biroului electoral al secției de votare este obligat să ia măsurile necesare pentru ca alegerile să decurgă în bune condiții. Atribuțiile acestuia se întind și în afara localului de votare, în curtea acestuia, în intrările în curte, în jurul localului de vot, precum și pe străzi și în piețe publice, până la o distanță de 500 m.

În afară de membrii biroului electoral al secției de votare, de operatorii de calculator, de persoanele însărcinate cu menținerea ordinii, de candidații, persoanele acreditate, reprezentanții Autorității Electorale Permanente și membrii birourilor electorale ierarhic superioare și de personalul tehnic desemnat să asigure remedierea deranjamentelor sistemelor informatice și de comunicații utilizate în procesul electoral, nicio altă persoană nu poate staționa în locurile publice din zona de votare sau în localul de vot mai mult decât timpul necesar pentru votare.

Pentru menținerea ordinii, președintele biroului electoral al secției de votare are la dispoziție mijloacele de ordine necesare, asigurate de primar și de prefect, împreună cu reprezentanții Ministerului Afacerilor Interne.

În județul Alba, vor fi urne speciale la Penitenciarul Aiud, unde sunt 458 de persoane private de libertate și la Spitalul Județean de Urgență Alba, unde 200 de pacienți doresc să-și exprime votul.

Candidații la prezidențiale 2019

Cei 14 candidați înscriși în cursa electorală pentru alegerea președintelui României sunt:

Klaus Iohannis – președintele în exercițiu, candidat PNL. Este șeful statului din 2014 și candidează pentru al doilea mandat. A depus la BEC cele mai multe semnături dintre toți candidații: 2,2 milioane de semnături.

Viorica Dăncilă – candidatul PSD. A fost premier al României și a depus dosarul de candidat cu 1,4 milioane de semnături.

Dan Barna – candidatul Alianței USR-PLUS. Dan Barna a depus cele 400.000 de semnături în aceeași zi cu președintele Iohannis.

Mircea Diaconu – candidat independent susținut de ALDE și Pro România

Theodor Paleologu – candidat PMP

Kelemen Hunor – UDMR. Kelemen Hunor a spus că și-ar dori să intre în turul al doilea cu candidatul PMP.

Ramona Ioana Bruynssels – candidat Partidul Puterii Umaniste. Și-a depus candidatura în ultima zi, împreună cu peste 280.000 de semnături.

Cătălin Ivan – Partidul Alternativa pentru Demnitate Naţională. A fost europarlamentar din partea PSD.

Alexandru Cumpănașu – candidat independent.

Viorel Cataramă –  candidatul din partea Dreptei Liberale.

Bogdan Stanoevici – candidat independent. Este actor și fost ministru pentru românii de pretutindeni.

John Ion Banu – candidat Partidul Naţiunea Română. Este stabilit în Statele Unite, are o avere considerabilă.

Ninel Peia – candidat Partidul Neamul Românesc. A fost deputat PSD.

Sebastian-Constantin Popescu – candidat Partidul Noua Românie.

Fiecare candidat poate fi votat o singură data în primul tur al alegerilor prezidențiale 2019, aplicându-se ștampila votat pe căsuța reprezentativă candidatului favorit.

CUM se votează?

În ziua votului, la secția la care sunt arondați, alegătorii trebuie să prezinte actul de identitate operatorului de calculator al secției de votare. După scanarea actului de identitatea și validare, alegătorii vor merge la masa la care sunt membrii biroului electoral. După semnarea sau înscrierea și semnarea pe lista electorală, alegătorii primesc un buletin de vot și o ștampilă.

Înainte de a intra în cabina de vot, asiguraţi-vă că pe spatele buletinului de vot este aplicată ștampila de control a secției de votare. Dacă aceasta lipsește, votul va fi declarat nul.

Pe buletinul de vot, ştampila cu menţiunea „VOTAT” se aplică pe patrulaterul care corespunde partidului sau candidatului independent dorit. După aplicarea ștampilei, buletinul de vot se îndoaie, astfel încât pagina goală care poartă ştampila de control a secției de votare să rămână în afară. Buletinul se introduce apoi în urnă.

Îndoirea greşită a buletinului de vot NU atrage nulitatea votului, dacă secretul votului este asigurat.

Dacă aplicarea ștampilei se face în mod greșit, se poate solicita un nou buletin de vot, doar în cazul în care nu a fost introdus în urnă. Primul buletin va fi anulat.

După restituirea ștampilei, alegătorii își vor primi înapoi actul de identitate, pe care trebuie să fie aplicată ştampila cu menţiunea “VOTAT” sau un timbru autocolant.

Voturi nule

Se consideră vot nul, orice buletin de vot care are:

Mai multe ștampile „Votat” pe buletinul de vot

Aplicarea ștampilei în afara chenarului candidatului ales

Deteriorarea buletinului de vot

Vot corect

Aplicarea ștampilei „Votat” într-un singur chenar, reprezentativ candidatului ales

Plasarea corectă a buletinului de vot în urna colectoare.

Operațiunile privind numărarea voturilor, inclusiv ale celor prin corespondență, sunt înregistrate video și audio și se desfășoară în deplină transparență, în prezența tuturor membrilor birourilor electorale ale secțiilor de votare și a persoanelor acreditate.

INFRACȚIUNI – COD PENAL

Împiedicarea exercitării drepturilor electorale (ART. 385)

(1) Împiedicarea, prin orice mijloace, a liberului exerciţiu al dreptului de a alege sau de a fi ales se pedepseşte cu închisoarea de la 6 luni la 3 ani.

(2) Atacul, prin orice mijloace, asupra localului secţiei de votare se pedepseşte cu închisoarea de la 2 la 7 ani şi interzicerea exercitării unor drepturi.

Coruperea alegătorilor (ART. 386)

(1) Oferirea sau darea de bani, de bunuri ori de alte foloase în scopul determinării alegătorului să voteze sau să nu voteze o anumită listă de candidaţi ori un anumit candidat se pedepseşte cu închisoarea de la 6 luni la 3 ani şi interzicerea exercitării unor drepturi.

(2) Nu intră în categoria bunurilor prevăzute în alin. (1) bunurile cu valoare simbolică, inscripţionate cu însemnele unei formaţiuni politice.

Frauda la vot (ART. 387)

(1) Fapta persoanei care votează:

a) fără a avea acest drept;

b) de două sau mai multe ori;

c) prin introducerea în urnă a mai multor buletine de vot decât are dreptul un alegător se pedepseşte cu închisoare de la 6 luni la 3 ani sau cu amendă şi interzicerea exercitării unor drepturi.

(2) Cu aceeaşi pedeapsă se sancţionează utilizarea unei cărţi de alegător sau a unui act de identitate nul ori fals sau a unui buletin de vot fals.

Frauda la votul electronic (ART. 388)

Tipărirea şi utilizarea de date de acces false, accesarea frauduloasă a sistemului de vot electronic sau falsificarea prin orice mijloace a buletinelor de vot în format electronic se pedepsesc cu închisoarea de la unu la 5 ani.

Violarea confidenţialităţii votului (ART. 389)

(1) Violarea prin orice mijloace a secretului votului se pedepseşte cu amendă.

(2) Dacă fapta a fost comisă de un membru al biroului electoral al secţiei de votare, pedeapsa este închisoare de la 6 luni la 3 ani sau amendă şi interzicerea exercitării unor drepturi.

Nerespectarea regimului urnei de vot (ART. 390)

(1) Deschiderea urnelor, înainte de ora stabilită pentru închiderea votării, se pedepseşte cu închisoare de la unu la 3 ani sau cu amendă şi interzicerea exercitării unor drepturi.

(2) Încredinţarea urnei speciale altor persoane decât membrilor biroului electoral al secţiei de votare ori transportarea acesteia de către alte persoane sau în alte condiţii decât cele prevăzute de lege se pedepseşte cu închisoare de la 3 luni la 2 ani sau cu amendă şi interzicerea exercitării unor drepturi.

Falsificarea documentelor şi evidenţelor electorale (ART. 391)

(1) Falsificarea prin orice mijloace a înscrisurilor de la birourile electorale se pedepseşte cu închisoarea de la unu la 5 ani şi interzicerea exercitării unor drepturi.

(2) Cu aceeaşi pedeapsă se sancţionează şi înscrierea în copia de pe lista electorală permanentă ori de pe lista electorală complementară a unor persoane care nu figurează în această listă.

(3) Introducerea în uz sau folosirea unui program informatic cu vicii care alterează înregistrarea ori însumarea rezultatelor obţinute în secţiile de votare sau determină repartizarea mandatelor în afara prevederilor legii se pedepseşte cu închisoarea de la 2 la 7 ani şi interzicerea exercitării unor drepturi.

(4) Cu aceeaşi pedeapsă se sancţionează introducerea de date, informaţii sau proceduri care duc la alterarea sistemului informaţional naţional necesar stabilirii rezultatelor alegerilor.

Sancţionarea tentativei (ART. 393)

Tentativa la infracţiunile prevăzute în art. 385 şi art. 387-391 se pedepseşte.

CONTRAVENȚII

Legea nr. 370/2004 pentru alegerea Președintelui României, republicată, cu modificările și completările ulterioare, prevede că sunt considerate contravenții, următoarele (dacă nu îndeplinesc condițiile unei infracțiuni):

– nerespectarea dispozițiilor art. 43 alin. (12) privind comercializarea și consumul băuturilor alcoolice (în ziua votării, între orele 7.00 și 21.00 sunt interzise comercializarea și consumul de băuturi alcoolice în spațiul de protecție al secției de votare)

– înscrierea cu bună știință a unui alegător în mai multe liste electorale permanente, înscrierea în listele electorale sau listele electorale suplimentare a unor persoane fictive ori care nu au drept de vot;

– folosirea de către un candidat a semnului electoral înregistrat la Biroul Electoral Central de către un alt candidat;

– tipărirea fără drept de buletine de vot, în vederea utilizării acestora în ziua alegerii;

– refuzul de a permite accesul persoanelor acreditate în localul secției de votare, cu excepția cazurilor în care președintele biroului electoral al secției de votare limitează accesul persoanelor acreditate în localul secției de votare datorită mărimii acestuia;

– refuzul de a primi și înregistra o întâmpinare, contestație sau orice altă cerere, formulată în scris;

– refuzul de a se conforma dispozițiilor președintelui biroului electoral al secției de votare cu privire la asigurarea ordinii în localul de vot și în împrejurimi;

– înmânarea buletinului de vot unui alegător care nu prezintă actul de identitate ori care refuză să semneze în lista electorală sau lista electorale suplimentare în care este înscris pentru primirea buletinului de vot și a ștampilei cu mențiunea «VOTAT»;

– nerespectarea dispozițiilor legale privind prezența altor persoane în cabina de vot;

– neaplicarea pe actul de identitate a ștampilei cu mențiunea “VOTAT” sau a timbrului autocolant, după caz, precum și reținerea actului de identitate, fără motive întemeiate, de către membrii biroului electoral al secției de votare;

– nerespectarea dispozițiilor art. 48 alin. (1) lit. e) privind citirea cu voce tare a opțiunii exprimate pe buletinul de vot; întocmirea de către birourile electorale ale secțiilor de votare a proceselor-verbale, cu încălcarea dispozițiilor prezentei legi;

– continuarea propagandei electorale după încheierea acesteia, precum și sfătuirea în ziua votării a alegătorilor la sediul secțiilor de votare să voteze sau să nu voteze un anumit candidat;

– purtarea pe durata votării de către membrii birourilor electorale ale secțiilor de votare, persoanele însărcinate cu paza, persoanele acreditate sau de către operatorii de sondaj ai institutelor de sondare a opiniei publice sau ai societăților comerciale ori ai organizațiilor neguvernamentale de ecusoane, insigne ori alte însemne de propagandă electorală;

– încălcarea de către membrii birourilor electorale a obligației de a participa la activitatea acestor birouri;

– refuzul președintelui biroului electoral sau al locțiitorului acestuia de a elibera o copie certificată de pe procesul-verbal persoanelor îndreptățite potrivit prevederilor prezentei legi;

– încălcarea condițiilor de acreditare de către persoanele acreditate potrivit art. 47 și operatorii de sondaj ai institutelor de sondare a opiniei publice, ai societăților comerciale ori ai organizațiilor neguvernamentale care au fost acreditate de Biroul Electoral Central prin decizie;

– nerespectarea dispozițiilor art. 10-12 privind delimitarea, numerotarea și stabilirea secțiilor de votare;

– nerespectarea dispozițiilor art. 43 alin. (4) – La plecare, preşedintele biroului electoral al secţiei de votare sigilează intrarea în localul de vot prin aplicarea ştampilei de control pe o bandă de hârtie. Este interzisă părăsirea localului de vot cu ştampila de control, ştampile cu menţiunea „VOTAT”, buletine de vot sau liste electorale.

– nerespectarea dispozițiilor art. 48 alin. (1) lit. c) – După închiderea sălii unde se votează, preşedintele, în prezenţa membrilor biroului electoral, stabileşte numărul alegătorilor înscrişi în lista electorală permanentă; este interzis, sub sancţiunea legii, ca pe aceste documente să existe ştersături, modificări sau completări; rezultatul numărării se va înscrie la pct. a) din procesul-verbal.

Contravențiile se sancționează cu amendă de la 1.000 lei la 10.000 lei, în funcție de categorii.

Constatarea contravențiilor se fac de către:

– ofițerii, agenții și subofițerii din cadrul Poliției Române, Poliției de Frontieră Română și Jandarmeriei Române, precum și polițiștii locali /președintele biroului electoral județean, biroului electoral al sectorului municipiului București sau al biroului electoral pentru secțiile de votare din străinătate / președintele Biroului Electoral Central / președintele biroului electoral, în cazul săvârșirii contravențiilor de către membrii acestuia, ori președintele biroului electoral ierarhic superior, în cazul săvârșirii contravențiilor de către președinții birourilor electorale ierarhic inferioare sau de către locțiitorii acestora / împuterniciții președintelui Autorității Electorale Permanente.

Care este rolul Președintelui României?

Președintele reprezintă statul român și este garantul independenței naționale, al unității și al integrității teritoriale a țării. El veghează la respectarea Constituţiei şi la buna funcţionare a autorităţilor publice. În acest scop, Preşedintele exercită funcţia de mediere între puterile statului, precum şi între stat şi societate.

Care sunt atribuțiile Președintelui României?

Atribuții în raport cu Guvernul

Desemnează un candidat pentru funcţia de prim-ministru şi numeşte Guvernul pe baza votului de încredere acordat de Parlament;

În caz de remaniere guvernamentală sau de vacanţă a postului, Preşedintele revocă şi numeşte, la propunerea primului-ministru, pe unii membri ai Guvernului;

Poate consulta Guvernul cu privire la probleme urgente şi de importanţă deosebită;

Poate lua parte la şedinţele Guvernului în care se dezbat probleme de interes naţional privind politica externă, apărarea ţării, asigurarea ordinii publice şi, la cererea primului-ministru, în alte situaţii;

Prezidează şedinţele Guvernului la care participă.

Atribuții în raport cu Parlamentul

Adresează Parlamentului mesaje cu privire la principalele probleme politice ale naţiunii;

După consultarea preşedinţilor celor două Camere şi a liderilor grupurilor parlamentare, Preşedintele României poate să dizolve Parlamentul, dacă acesta nu a acordat votul de încredere pentru formarea Guvernului în termen de 60 de zile de la prima solicitare şi numai după respingerea a cel puţin două solicitări de învestitură;

După consultarea Parlamentului, poate cere poporului să-şi exprime, prin referendum, voinţa cu privire la problemele de interes naţional;

Promulgă legile adoptate de Parlament.

Atribuții în domeniul politicii externe

Încheie tratate internaţionale în numele României, negociate de Guvern şi le supune spre ratificare Parlamentului;

La propunerea Guvernului, acreditează şi recheamă reprezentanţii diplomatici ai României şi aprobă înfiinţarea, desfiinţarea sau schimbarea rangului misiunilor diplomatice;

Reprezentanţii diplomatici ai altor state sunt acreditaţi pe lângă Preşedintele României.

Atribuții în domeniul apărării

Este comandantul forţelor armate şi îndeplineşte funcţia de preşedinte al Consiliului Suprem de Apărare a Ţării

Poate declara, cu aprobarea prealabilă a Parlamentului, mobilizarea parţială sau totală a forţelor armate. Numai în cazuri excepţionale, hotărârea Preşedintelui se supune ulterior aprobării Parlamentului, în cel mult 5 zile de la adoptare

În caz de agresiune armată îndreptată împotriva ţării, Preşedintele României ia măsuri pentru respingerea agresiunii şi le aduce neîntârziat la cunoştinţă Parlamentului, printr-un mesaj. Dacă Parlamentul nu se află în sesiune, el se convoacă de drept în 24 de ore de la declanşarea agresiunii.

Alte atribuții

Conferă decorații și titluri de onoare;

Acordă gradele de mareșal, de general și de amiral;

Numește în funcții publice, în condițiile prevăzute de lege;

Acordă grațierea individuală.

surse: roaep.ro, mai.gov.ro, stiri.tvr.ro, digi24.ro