Gruparea Savonea, lovitură de la CEDO: Curtea consideră corectă eșalonarea restanțelor salariale pentru magistrați

Gruparea Savonea a primit o lovitură de la CEDO: Curtea Europeană a Drepturilor Omului consideră corectă eșalonarea restanțelor salariale pentru magistrați. Instituția a declarat inadmisibile plângerile a cinci judecători sau foști judecători români care au contestat plata eșalonată de Guvernul Bolojan, a unor drepturi salariale câștigate în instanță.

În circumstanțele analizate, Curtea a considerat că autoritățile au urmărit un echilibru între drepturile reclamanților și constrângerile bugetare excepționale ale statului.

• Miza dezbaterii constă în plata eșalonată sau integrală a unei sume de aproape un miliard de euro, bani care trebuie plătiți magistraților.

Este o hotărâre care tranșează disputa dintre Guvernul României și Înalta Curte de Casație și Justiție în privința restanțelor salariale ale magistraților, al cărei vector principal, din partea magistraților, e președinta Înaltei Curți de Casație și Justiție, Lia Savonea, scrie G4Media.

Publicitate

Decizia în cauza Pușcașu și alții împotriva României, comunicată pe 22 octombrie 2026, a fost luată în unanimitate.

Reclamanții au susținut că întârzierile și reeșalonările au încălcat drepturile garantate de Convenția europeană.

De ce a acceptat CEDO eșalonarea plăților

Curtea a analizat amploarea obligațiilor financiare rezultate din litigiile salariale, dificultatea estimării lor și situația economică a României.

Potrivit motivării, autoritățile nu au rămas inactive, ci au introdus mecanisme pentru plata progresivă a datoriilor, încercând să asigure în același timp finanțarea serviciilor publice și echilibrul bugetar.

CEDO a apreciat că, în aceste cauze, conduita statului nu poate fi considerată un refuz arbitrar de executare a hotărârilor sau o întârziere nejustificată.

Curtea a reamintit însă principiul potrivit căruia lipsa banilor nu permite statului să ignore o datorie stabilită printr-o hotărâre judecătorească. Soluția pronunțată ține de circumstanțele excepționale examinate, inclusiv de dimensiunea și caracterul imprevizibil al obligațiilor financiare.

Reclamanții nu au demonstrat o povară individuală excesivă

În evaluarea situației celor cinci reclamanți, instanța europeană a ținut cont de plățile parțiale efectuate, de mecanismele de actualizare a creanțelor și, după caz, de dobânzile acordate.

CEDO a remarcat și că sumele restante se adăugau veniturilor lunare ale acestora, considerabil mai mari decât salariul sau pensia medie din România. Niciunul dintre reclamanți nu susținuse că lipsa plății integrale imediate îi afectase nivelul de trai.

În aceste condiții, Curtea a concluzionat că nu a fost demonstrată o povară individuală excesivă și a respins plângerile ca vădit nefondate.

Observații privind un posibil conflict de interese

G4Media a evidențiat și pasajele în care CEDO discută rolul jurisprudenței în reconfigurarea salarizării magistraților.

Potrivit extraselor prezentate de publicație, Curtea a observat că participarea judecătorilor la soluționarea unor litigii privind componente salariale de care puteau beneficia ei înșiși era susceptibilă să genereze un conflict de interese.

Această observație privește riscul interferenței interesului patrimonial personal cu exercitarea imparțială a funcției, fără a reprezenta o constatare individuală de vinovăție.

CEDO a subliniat, totodată, că stabilirea priorităților de cheltuieli și repartizarea resurselor publice revin puterilor executivă și legislativă, care beneficiază de o marjă largă de apreciere în domeniul politicilor economice și bugetare.