Impunerea plafonului pentru tranzacțiile în numerar din 9 mai, „gură de oxigen” pentru bănci. Concluziile analiştilor financiari

Începând cu data de 9 mai, românii nu vor mai putea face tranzacții cash mai mari de 50.000 de lei pe zi (între persoane fizice) și de 10.000 de lei pe zi (între persoanele fizice și juridice), potrivit noii legi publicată în Monitorul Oficial. În acest context, unii analiști consideră că măsura reprezintă „o lovitură puternică” pentru cei care lucrează acum cu sume importante de cash şi oferă o “gură de oxigen” băncilor.

„Ținta autorităților o reprezintă limitarea sumelor mari de cash care circulă în economie și, în general, stimularea plăților prin conturi, ce pot fi urmărite de organele fiscale și impozitate. Este o măsură menită să reducă evaziunea, dar care, pe de altă parte, limitează circulația banilor într-o economie imatură. Nu este exclus ca, în loc să stimuleze activitatea economică, aceasta să influențeze în mod negativ apetitul pentru investiții în zona gri a economiei, una semnificativă. Vorbim în general de afaceri din retail, intermedieri financiare, imobiliare și auto, acolo unde se fac încă plățile la sacoșă și unde, de altfel, evaziunea fiscală înregistrează cote ridicate”, au explicat experții KeysFin.

Noile reglementări vor afecta inclusiv tranzacțiile între persoanele fizice, care nu erau limitate până în prezent. Astfel, încasările și plățile în numerar între persoane fizice, drept urmare a unui contract prin care se transferă dreptul de proprietate (spre exemplu, contract de vânzare, schimb) asupra unor bunuri sau drepturi, prin care se prestează servicii sau se acordă/restituie împrumuturi, nu vor mai putea depăși un plafon de 50.000 de lei/tranzacție.

Specialiștii afirmă că experiența altor țări, care au aplicat această măsură, arată că efectele ar trebuie să fie, pe ansamblu, pozitive.
„În Italia, de exemplu, limitarea plăților în numerar este aplicată încă din 2011, la 1.000 de euro. Și acolo s-a discutat puternic despre pericolul îngrădirii libertății economice, controlului tot mai puternic al statului și al băncilor, însă, pe ansamblu, efectele măsurii au fost pozitive”, spun analiștii.

În Spania, o măsură similară a intrat în vigoare în octombrie 2012, limita maximă fiind de 2.500 de euro, iar efectele s-au simțit imediat într-o economie în care evaziunea era estimată la 245 de miliarde de euro, echivalentul a 23% din Produsul Intern Brut.
„Poate cel mai relevant exemplu îl constituie țările nordice, în special Norvegia, acolo unde doar 5% din tranzacții se mai fac cu bani lichizi, iar până în 2020 vor fi eliminate complet”, au explicat experții Keysfin.

Noua lege va oferi o „gură de oxigen” băncilor, spun aceștia, în condițiile în care va oferi, implicit, sistemului bancar „o nouă pârghie de câștig, pentru că bancherii vor putea comisiona un volum mai mare de tranzacții”.

„O sursă care le va permite să continue procesul de curățare a bilanțurilor de creditele neperformante din anii expansiunii consumului”, au adăugat ei.

Totuși, statul a impus băncilor limitarea comisioanelor interbancare la maxim 0,2% din valoarea fiecărei operațiuni efectuate prin utilizarea cardurilor de debit, respectiv 0,3% din valoarea fiecărei operațiuni efectuate prin utilizarea cardurilor de credit, însă prevederea se va aplica abia de anul viitor, la 12 luni distanță de la intrarea în vigoare a noii legi.

Experții de la KeysFin afirma, totodată, că măsura limitării tranzacțiilor cash va extinde folosirea cardurilor de firmă, metodă prin care companiile și angajații pot face plăti electronice. Majoritatea băncilor deține astfel de instrumente, iar accesul la plățile prin card se va extinde semnificativ, odată cu această măsură.

„Plățile cu cardul vor simplifica activitatea zilnică a afacerii, vor conferi un plus de credibilitate și vor impulsiona reducerea blocajului financiar”, spun economiștii de la KeysFin.

sursa: agerpres