Începe Săptămâna Patimilor. Zile de post negru cu semnificații aparte pentru credincioși, înainte de Paște. Tradiții și obiceiuri

Săptămâna Patimilor sau Săptămâna Mare începe din Duminica Floriilor. Este ultima şi cea mai aspră săptămână a Postului Sfintelor Paşti. Aceasta amintește de patimile lui Iisus Hristos și se adaugă celor 40 de zile de post.

Săptămâna Patimilor începe din 13 aprilie și se încheie în Sâmbăta Mare, 19 aprilie 2025. În această perioadă se oficiază slujba Deniilor, în fiecare seară, până în Vinerea Mare.

Săptămâna Mare face parte dintr-o perioadă aparte a anului bisericesc, Triodul, ce cuprinde zilele pregătitoare Postului Sfintelor Paşti, Postul Sfintelor Paşti şi Săptămâna Patimilor, potrivit crestinortodox.ro.

Săptămâna Patimilor. Semnificații

În Săptămâna Mare sunt retrăite patimile Mântuitorului, care lasă să se întrevadă bucuria şi lumina Învierii. Încheie perioada de pregătire sufletească şi trupească pentru întâmpinarea cu cuviinţă a celei mai mari sărbători creştine, Învierea Mântuitorului.

Această săptămână are menirea de a pregăti credincioşii pentru sărbătoarea Învierii Domnului. Este vorba atât de o pregătire sufletească, cât şi de o pregătire trupească, postul se înăspreşte, iar cei care nu au putut să-l ţină până atunci, se străduiesc ca, cel puţin în această săptămână, să-l respecte.

Săptămâna Patimilor: tradiții și obiceiuri

Potrivit crestinortodox.ro, în Bihor şi în Maramureş, i se mai spune Săptămâna Neagră. În Maramureş, oamenii poartă haine de doliu, iar casa o îmbracă tot în negru şi în albastru închis.

Mulţi credincioşi încearcă chiar să ţină post negru în unele din aceste zile, având credinţa că Dumnezeu îi fereşte de boli, le dă sănătate şi îi ajută pentru tot restul anului. În Săptămâna Mare e bine ca toţi credincioşii să fie împăcaţi cu toată lumea, să ierte şi să-şi ceară iertare.

Acum se face curăţenie generală în gospodărie. În ziua de luni se scot lucrurile la aerisit, se văruiesc casele, se spală sau se repară mobila, se spală geamurile şi perdelele.

Muncile la câmp sunt permise doar până miercuri. De joi bărbaţii rămân pe lângă casă, ajutându-şi nevestele la treburile casnice. Casele trebuie să strălucească de curăţenie, pentru a întâmpina Învierea Domnului aşa cum se cuvine. Una dintre principalele preocupări înainte de sărbătoarea Sfintelor Paşti este şi primenirea hainelor, notează Agerpres.

Săptămâna Patimilor: Deniile

Deniile sunt deosebite în cultul ortodox, fiind Utrenii, adică slujbe de dimineaţa, săvârşite seara. Luni şi marţi, la Utrenii, se citesc Evangheliile care amintesc de cele din urmă învăţături ale Domnului.

Miercurea Mare aminteşte de păcătoasa desfrânată, care însă, ungându-L pe Hristos cu mir, devine mironosiţă, dar şi de trădarea lui Iuda, care L-a vândut pe Domnul Iisus Hristos pentru treizeci de arginţi. Gestul său a făcut ca ziua de miercuri să fie declarată zi de post, alături de ziua de vineri, când a fost răstignit Iisus.

Slujba Deniilor evidenţiază momentele dramatice legate de patimile şi de Jertfa lui Hristos.

Săptămâna Patimilor: Joia Mare

O zi de mare însemnătate în istoria mântuirii este Sfânta şi Marea Joi, cunoscută şi ca Joia Mare, în care sunt prăznuite patru momente deosebite din Săptămâna Patimilor: spălarea picioarelor ucenicilor de către Hristos, ca pildă de smerenie, Cina cea de Taină, la care s-a instituit Taina Sfintei Împărtăşanii (Euharistia), rugăciunea din grădina Ghetsimani şi prinderea Domnului de către farisei.

În seara acestei zile, este săvârşită Denia celor 12 Evanghelii, la care sunt citite cele 12 pericope evanghelice despre patimile, răstignirea şi moartea pe cruce a Mântuitorului Iisus Hristos. În gospodărie, Joia Mare este dedicată copturilor pascale (pasca şi cozonacii) şi înroşirii ouălor, simbol al Sărbătorii Sfintelor Paşti, în credinţa că ouăle înroşite în această zi nu se strică niciodată.

Săptămâna Patimilor: Marea Vineri

Sfânta şi Marea Vineri este ziua când a fost răstignit pe cruce Fiul lui Dumnezeu şi a fost pus în mormânt, fiind, potrivit tradiţiei, zi de post negru, în care nu se mănâncă şi nu se bea decât apă. În Vinerea Mare se scoate în mijlocul bisericii Sfântul Epitaf (numit şi Sfântul Aer), un obiect bisericesc de cult de formă dreptunghiulară, confecţionat din pânză de in, mătase sau catifea, pe care se află imprimată sau pictată icoana înmormântării Mântuitorului şi care va fi aşezat pe o masă mai înaltă.

În seara acestei zile, se săvârşeşte Denia Prohodului Domnului, slujba de înmormântare a Mântuitorului Iisus Hristos. După această cântare, se înconjoară biserica, cu Sfântul Epitaf, iar la final, Sfântul Epitaf este aşezat pe Sfânta Masă din Sfântul Altar, unde va rămâne până la Vecernia sărbătorii Înălţării Domnului.

Sâmbăta Mare este dedicată ultimelor pregătiri pentru Paşti: sacrificarea mielului şi prepararea mâncărurilor din carne de miel, precum drob, borş de miel, stufat sau friptură. Mielul este simbolul lui Iisus în tradiţia creştină, căci atunci când Iisus a murit pe cruce pentru mântuirea lumii ca un miel nevinovat, a fost numit ”Mielul lui Dumnezeu”, simbolizând sacrificiul său suprem.

Săptămâna Patinilor: timp al haosului și întunericului, urmate de Înviere

Cercetătorii etnologi susţin că, în comunităţile tradiţionale, se considera că Vinerea Mare, odată cu moartea Mântuitorului, deschide un timp al haosului şi întunericului, oamenii rămânând fără protecţie divină. Timpul ritual de 14 zile, parte componentă a Ciclului pascal, se degradează neîncetat în Săptămâna Patimilor.

Aceste trei zile de haos şi întuneric sunt urmate de Învierea Domnului din noaptea de Paşti şi de Săptămâna Luminată, care readuc echilibrul şi armonia. Prin Învierea Sa, Mântuitorul a sfărâmat porţile iadului şi a învins moartea, dăruind, astfel, credincioşilor, bucuria şi nădejdea la viaţa veşnică întru Hristos.