Connect with us
Publicitate

ACTUALITATE

Indemnizaţia şi concediul de creştere a copilului. MODIFICĂRI importante decise la GUVERN, cu aplicare după 1 iulie


Publicat

mama si copilGuvernul a modificat și completat normele de aplicare a programului de acordare a concediului și indemnizației pentru creșterea copilului, astfel încât noile reglementări introduse recent în lege de către Parlament să fie aplicate unitar și într-o manieră simplificată începând cu 1 iulie 2016. Hotărârea de Guvern adoptată miercuri include reglementări cu privire la drepturile noi ce vor fi stabilite începând cu 1 iulie 2016, urmând ca printr-un Ordin al ministrului Muncii să fie stabilite reglementări pentru drepturile aflate deja în plată. Cele două acte normative vor fi publicate concomitent în Monitorul Oficial, transmite Executivul.

Vezi şi Banii pentru creşterea copilului, mai uşor de obţinut. Guvernul vrea să simplifice procedura pentru acordarea indemnizațiilor

Hotărârea de Guvern vizează, în principal, două aspecte:

Modul de aplicare a drepturilor noi ce vor fi stabilite începând cu 1 iulie 2016:

– modul de stabilire a celor 12 luni de eligibilitate din ultimii 2 ani înainte de nașterea copilului, în vederea acordării dreptului la concediu și indemnizație lunară, respectiv:

din 12 luni consecutive, în cazul în care în această perioadă se realizează fără întrerupere venituri supuse impozitului și/sau se înregistrează una sau mai multe dintre situațiile asimilate prevăzute de ordonanța de urgență (șomaj, concedii medicale, perioade de studii preuniversitare/universitare sau postuniversitare etc.);

din 12 luni succesive, în care sunt îndeplinite condițiile de acordare, în cazul în care în perioada de 2 ani, realizarea veniturilor supuse impozitului și/sau înregistrarea uneia sau mai multora dintre situațiile prevăzute de lege (la art. 2 alin.(5) din ordonanța de urgență) s-au produs cu întreruperi.

modalitatea de a stabilire a veniturilor care se iau în calcul în raport cu perioada de eligibilitate;

reglementarea, în condițiile prevăzute de Legea nr.66/2016, a modului de acordare a stimulentului de inserție și, respectiv de prelungire a perioadei de acordare a acestuia, cu respectarea termenului de cel puțin 60 zile înainte de finalizarea concediului pentru întoarcerea la activitatea profesională;

– includerea indemnizației care se acordă persoanelor care au copii cu handicap în întreținere și care optează pentru program de lucru redus și corelarea cu procedura de acordare a celorlalte drepturi prevăzute de Ordonanța de urgență a Guvernului nr.111/2010, cu modificările și completările ulterioare;

– modificarea anexei privind Cererea și declarația pe propria răspundere pentru solicitarea dreptului.

De asemenea, se reglementează și faptul că persoanele care au născut anterior intrării în vigoare a Legii nr.66/2016 și care nu au îndeplinit condițiile de eligibilitate prevăzute de Ordonanța de urgență a Guvernului nr.111/2010, cu modificările și completările ulterioare, dar îndeplinesc condițiile mai favorabile referitoare la cele 12 luni de eligibilitate din ultimii 2 ani înainte de nașterea copilulu, pot beneficia de drepturile conferite de lege, de la data depunerii cererii.

Simplificarea metodologiei de solicitare a dreptului:

– prezentarea în copie a documentelor justificative fără a mai fi necesară legalizarea acestora, ci doar confruntarea cu originalul documentelor, la depunerea acestora. Astfel, se elimină cheltuiala suplimentară pentru legalizarea documentelor;

– în cazul copiilor născuți în străinătate certificatul sau extrasul de naștere, după caz, se solicita în traducere autorizată nu și prin legalizare în condițiile legii;

– în situațiile în care acest lucru este posibil, primăria va transmite agenției pentru plăți și inspecție socială documentele de solicitare a dreptului și în format electronic (scanate) pentru a se putea prelucra operativ la nivelul agențiilor pentru plăți și inspecție socială;

– se introduce posibilitatea de certificare a cererii de către primar sau persoana desemnată de acesta, prin semnătură electronică, acolo unde acest lucru este posibil, asigurând mai multă rapiditate în analiza administrativă a documentelor depuse, față de reglementarea actuală care prevede doar certificarea prin semnătură și ștampilă;

– se simplifica solicitarea unui nou drept în cazurile de suprapunere a drepturilor pentru copii născuți în perioada de concediu, prin depunerea cererii și prezentarea numai a documentelor suplimentare care atestă noua situație, respectiv certificatul de naștere al următorului copil sau actele care atestă situația juridică a acestuia față de solicitant, precum și, dacă este cazul, actele care atestă realizarea de venituri în cazul în care părintele înainte de nașterea acestuia din urmă copil a realizat activități aducătoare de venituri supuse impozitului;

– specificarea în cuprinsul formularului de cerere a faptului că în cazul în care drepturile de alocaţie de stat pentru copii se solicită în acelaşi timp cu dreptul de indemnizaţie pentru creşterea copilului, respectiv de stimulent de inserţie, solicitarea drepturilor se face prin completarea în același formular a datelor pentru obținerea drepturilor;

– disponibilitatea formularelor necesare acordării drepturilor pe site-urile ministerului, ANPIS, AJPIS, primării;

– sunt incluse prevederi care dau posibilitatea, pentru viitor, de a se solicita documente doveditoare on-line, pe baza semnăturii electronice extinse.

Concomitent cu această Hotărâre, Ministerul Muncii promovează un Ordin al ministrului ce conține precizări privind modalitatea de reluare sau prelungire a drepturilor de concediu sau stimulent de inserție, precum și de recalculare a cuantumului drepturilor aflate în plată, potrivit noilor reglementări adoptate de Parlament. Este vorba despre persoanele care au optat pentru concediul pentru creșterea copilului până la 1 an și se află în plata indemnizației aferente acestuia, sau în stimulentul de inserție ori în concediul fără plată până la împlinirea de către copil a vârstei de 2 ani.

Ordinul de ministru vizează, în principal, următoarele aspecte:

– acordarea din oficiu a majorărilor de cuantumuri prevăzute de lege, pe baza documentelor care au determinat acordarea dreptului inițial;

– prelungirea din oficiu a perioadei de acordare a stimulentului de inserție, pentru persoanele care la data intrării în vigoare a Legii nr.66/2016 se află în plata acestui drept și care nu solicită prelungirea sau, după caz, reluarea drepturilor de indemnizație pentru creșterea copilului;

– prelungirea/reluarea concediului pentru creșterea copilului și a indemnizației pentru persoanele care au optat, în baza reglementărilor anterioare, pentru concediul pentru creșterea copilului până la 1 an, pe bază de cerere și adeverință eliberată de angajator care să ateste perioada pentru care se suspendă raporturile de muncă sau de serviciu;

– reglementarea situației persoanelor aflate în imposibilitatea de prelungire ori reluare a concediului din cauza desființării angajatorului sau a încetării raporturilor de muncă sau de serviciu, prin posibilitatea de a solicita adeverința eliberată de inspectoratele teritoriale de muncă sau de angajatorul cu care a avut încheiate raporturile de muncă sau de serviciu, ori agenția județeană pentru ocuparea forței de muncă, prin care se atestă faptul că persoana nu se află în raport de muncă sau de serviciu cu acel angajator și nici cu un alt angajator;

– pentru a nu se îngreuna procesul de solicitare a reluării/prelungirii dreptului la indemnizație pentru creșterea copilului se reglementează ca posibilități de transmitere a cererii și documentului/documentelor doveditoare:

prin prezentare directă la sediul agenției teritoriale;

prin serviciile poștale  sau de curierat, în plic închis, la adresa agenției teritoriale, cu specificația ” prelungire/reluare drepturi ICC”;

prin transmitere în format electronic, scanat, la adresele de mail comunicate de agențiile teritoriale.

Toate informațiile vor fi afișate pe site-urile ministerului, ANPIS, AJPIS pentru a fi mai ușor identificate modalitățile de transmitere a solicitărilor.

Formularul de cerere este un formular simplu, pe o singură pagină, care cuprinde informațiile necesare identificării beneficiarului în baza de date a AJPIS care plătește dreptul.

Potrivit estimărilor Ministerului Muncii, aplicarea Legii nr. 66/2016 anul acesta va reprezenta un efort bugetar suplimentar de aproximativ 226 milioane lei, în plus față de bugetul alocat în 2016, de 1,830 miliarde de lei.

Conform acelorași estimări, numărul de beneficiari ai indemnizației va crește de la 138.700 în prezent la 140.000, iar aproximativ 78.000 de persoane aflate în prezent în plata indemnizației vor beneficia de indemnizația minimă majorată de la 600 lei la 1.062 lei. De asemenea, circa 5.500 de persoane care primesc în prezent indemnizația maximă vor beneficia de eliminarea plafonului maxim al indemnizației, pentru 52.000 de persoane aflate în plata indemnizației cuantumul indemnizației va rămâne neschimbat, iar aproape 4.000 de persoane vor beneficia și de flexibilizarea condiției de eligibilitate prin luarea în considerare a perioadei de 12 luni din ultimii 2 ani anteriori nașterii copilului. În plus, stimulentul de inserție se va majora pentru 39.000 de persoane aflate în plata acestuia, în condițiile în care perioada de acordare a stimulentului de inserție se va prelungi pentru aproximativ 2.000 persoane.

Totodată, va fi nevoie de un efort bugetar suplimentar de circa 16 milioane lei pentru majorarea indemnizației acordată persoanelor aflate în concediul pentru creșterea copilului cu handicap (între 3 ani și 7 ani), pentru cei aproximativ 4.000 de beneficiari.

Prin Legea nr.66/2016, au fost aduse o serie de modificări programului de acordare a concediului și indemnizației pentru creșterea copiilor, respectiv:

– perioada de eligibilitate stabilită la 12 luni în ultimii 2 ani înainte de nașterea copilului;

– o singură variantă de concediu – până la împlinirea de către copil a vârstei de 2 ani, respectiv 3 ani în cazul copilului cu handicap;

– eliminarea legăturii cuantumului indemnizației/stimulentului de inserție cu indicatorul social de referinţă (ISR), a cărui valoare este 500 de lei;

– limita minimă a indemnizației crește de la 1,2 ISR (600 lei) la 85% din salariul minim brut pe țară garantat în plată, respectiv 1.063 lei (1.250 lei salariul minim);

– eliminarea limitei maxime a indemnizației, aceasta urmând să fie calculată la 85% din veniturile nete realizate;

– stabilirea stimulentului de inserție la 50% din indemnizația minimă, respectiv de la 500 lei la 532 lei (1.063 indemnizația minimă);

– prelungirea acordării stimulentului de inserție cu încă un an, în cazul celor care se întorc la activitatea profesională cu cel puțin 60 zile înainte de împlinirea de către copil a vârstei de 2 (3) ani;

– eliminarea condiției de plată a impozitelor și taxelor locale de menținerea dreptului la indemnizația de creștere a copilului;

– majorarea cuantumului indemnizației acordată persoanei care are în întreținere un copil cu handicap și care solicită acordarea concediului pentru creșterea copilului cu vârsta cuprinsă între 3 ani și 7 ani, de la 450 lei la 1.063 lei;

– introducerea unei noi indemnizații care se acordă persoanelor active pe piața muncii care au copii cu handicap în întreținere și care solicită program de lucru redus. Noua indemnizație se stabilește la 50% din indemnizația minimă, respectiv 532 lei;

– majorarea indirectă cu aproximativ 5% a cuantumurilor sprijinului acordat persoanelor care au întreținere copii cu handicap sau persoanelor cu handicap care au copii în întreținere ca urmare a raportării acestui sprijin la indemnizația minimă.

Părinții aflați în plata indemnizației sau a stimulentului de inserție sau în concediul fără plată (în cazul opțiunii concediului până la împlinirea de către copil a vârstei de 1 an)vor putea beneficia de majorarea cuantumului indemnizației din oficiu, cât și de prelungirea perioadei de concediu, la cerere.

Modificările menționate vor intra în vigoare de la 1 iulie 2016, respectiv începând cu drepturile lunii iulie 2016.

Citește și Indemnizaţia pentru creşterea copilului în 2016. Noutăţi, condiţiile de acordare şi actele necesare



Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:


ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Alba24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.

Comentează

Lasă un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *


Publicitate

ACTUALITATE

Câți români au fost informatori ai fostei Securități, în România comunistă. Marius Oprea: Au fost preluați de noile structuri

Publicat

Peste o jumătate de milion de români au fost informatori ai Securității în perioada comunistă, potrivit cercetătorului Marius Oprea. 

Acesta citează date din arhiva lui Constantin Ticu Dumitrescu, cel care s-a ocupat intens de această problemă și care a creat și o lege care îi poartă numele.

Potrivit lui Oprea, CNSAS nu a avut acces la cartoteca fostei Securități, care conținea evidența informatizată a ”rețelei informative”, care a fost preluată din mers de noul SRI.

Citește și: VIDEO: Cum erau ascultați ambiental cetățenii din Alba Iulia, în comunism. Documente inedite din arhiva fostei Securități

Câți au fost

”Informatorii Securităţii au fost mulţi: în total, peste jumătate de million de oameni (mai precis, există 507.003 ”dosare de reţea” arhivate).

Dintre aceştia, 144.289 erau activi şi furnizau informaţii Securităţii în 1989, dosarele lor fiind ”în lucru” la ofiţeri. Deci, în total 651.302 de informatori despre care ”se ştia”.

Ei n-au rămas de izbelişte: au fost preluaţi de noile ”strucruri de informaţii”, în special de SRI – cum s-a întâmplat şi cu securiştii care-i recrutaseră.

Aşa s-a făcut că numărul doarelor acestora care au ajuns la Consilul Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii a fost mult mai mic” arată cercetătorul Marius Oprea, într-un articol publicat de Mediafax.

Categorii de informatori, potrivit lui Marius Oprea:

Prima categorie, aşa-zisele gazde, erau cei care, cu voie sau de nevoie (adică în urma unui şantaj), îşi puneau locuinţa periodic la dispoziţia unui ofiţer de Securitate.

Acesta din urmă îşi putea întâlni astfel sursele de informaţii în condiţiile de conspirativitate prevăzute de regulament.

A doua categorie o constituiau colaboratorii Securităţii, care erau cam jumatăte din totalul celor înregistraţi în evidenţele reţelelor informative. Ei aveau întâlniri ocazionale cu securiştii, oferindu-le informaţii semnate.

Cei care acceptau compromisul până la capăt, deveneau informatori. În acel moment, declaraţiile anterioare sau orice document care cuprindea datele lor de identitate, excluzând angajamentul si registrul de evidenţă erau distruse, pentru a se asigura protecţia reţelei informative.

După ce, printr-un acord scris, informatorul primea un pseudonim operativ, colaborarea lui cu Securitatea lua un caracter organizat, întâlnirile cu ofiţerul de legătură devenind mai mult sau mai puţin periodice.

Ultima categorie la care registrele reţelei informative a Securităţii fac referinţă o constituie rezidenţii. Ei erau oameni în care Securitatea avea deplină încredere, fiind capabili să-şi dezvolte chiar o mini-reţea informativă proprie şi chiar să treacă la iniţiative, în postura unor ofiţeri de Securitate sub acoperire.

Fiind lunar plătiţi pentru activitatea lor, rezidenţii erau consideraţi un fel de securişti cu jumătate de normă.

De altfel, foarte mulţi dintre ei erau capabili prin poziţie socială şi pregătire de o colaborare la un asemenea nivel cu Securitatea.

O categorie aparte au fost membrii de partid folositi în “munca de Securitate”, numiţi în documentele  operative “persoane de sprijin”.

După 1968, conform ordinelor date de Ceauşescu personal, un comunist nu putea fi racolat de Securitate ca informator, decât cu avizul forurilor de partid locale, cerut expres şi nominal de către şeful inspectoratului Securităţii. Acordul nu era niciodată refuzat.

Evidenţa acestor informatori mai de soi era ţinută de primul secretar al judeţului, de ofiţerii care îi aveau în reţea şi de şeful Inspectoratului, care emitea adresele în vederea aprobării către primul secretar.

Ceea ce se poate reconstitui mai greu, dar totuşi se poate, prin cercetarea dosarelor celor urmăriţi de ei (pentru că delaţiunile nu li se păstrau în mape nominale), este activitatea de turnător a fiecăruia. Cum s-a întâmplat cu Traian Băsescu…

Ofițerii de Securitate aveau obligația de serviciu de a racola minim 40 de informatori.

Sursă: Marius Oprea – Mediafax

Citeste mai mult
Publicitate

EVENIMENT

Românii se vor putea trata în spitale private, de la 1 iulie. Cum va funcționa sistemul bazat pe ”contribuția personală

Publicat

Românii se vor putea trata în spitalele private, o parte din bani fiind suportați de Casa Naţională de Asigurări de Sănătate. Măsura intră în vigoare de la 1 iulie. 

Fiecare asigurat va primi înaintea acordării serviciilor medicale un deviz cu costurile estimative, valabil 5 zile lucrătoare.

În acest interval, beneficiarul  poate căuta şi alte oferte pentru tratamentul necesar, a explicat, vineri seara, la Digi24, șeful Casei Naționale a Asigurărilor de Sănătate, Adrian Gheorghe.

De la 1 iulie, va fi introdusă „contribuția personală” pentru pacienți, care este o chestiune diferită de coplată.

„Contribuția personală” reprezintă, în cazul unei spitalizări, diferența dintre tariful decontat din Fondul național unic al asigurărilor sociale de sănătate pentru rezolvarea cazului și tariful perceput de furnizorul privat pentru rezolvarea aceluiași caz.

Pacientul se va prezenta la spitalul privat, va primi în primă fază ceea ce se cheamă un „deviz estimativ”, care i se va prezenta transparent: cât decontează Casa din Fond pentru intervenția pe care urmează să o suporte pacientul asigurat și cât percepe în plus spitalul privat pentru rezolvarea cazului – detaliat, pe categorii de cheltuieli (resursă umană, medicamente, materiale sanitare etc), conform unui model standard, care se găsește în normele de aplicare ale contractului-cadru, a explicat Adrian Gheorghe.

Acest „deviz” este de fapt o ofertă, care va fi valabilă 5 zile lucrătoare. Pacientul are astfel la dispoziție 5 zile să se gândească dacă să accepte oferta sau să meargă la alte spitale private pentru a obține oferte similare, să le compare și să ia cea mai bună decizie pentru situația în care se află.

Alte detalii pe: Digi24

Foto: Arhivă

Citeste mai mult
Publicitate

EVENIMENT

Primarul comunei Lupșa anunță că DN 75 intră în reparații, după intervenția sa la ministrul Transporturilor și la vicepremier

Publicat

Primarul comunei Lupșa din județul Alba, Radu Penciu, a anunțat că DN75, aflat într-o stare deporabilă, va intra în reparație. 

Acesta a spus că a avut o întâlnire cu ministrul Transporturilor, Cătălin Drulă și cu vicepremierul Dan Barna, colegii săi de partid.

Penciu a postat de altfel o fotografie pe contul său de Facebook, în care apare împreună cu cei doi.

”Vești bune pentru locuitorii din Apuseni! DN 75 va intra în reparație!

Am avut o întâlnire de lucru cu vicepremierul Dan Barna și ministrul Transporturilor, Cătălin Drulă, solicitând sprijin urgent pentru repararea infrastructurii rutiere din Munții Apuseni, Ministrul Cătălin Drulă m-a asigurat că, în această vară, va începe reabilitare Drumului Național 75, principala rută de acces în Munții Apuseni.

Starea deficitară a drumului este o problemă pentru toate localitățile din zonă, având un impact negativ atât asupra turismului, cât și asupra economiei locale.

Am încredere în promisiunile colegilor mei și sper ca în curând să circulăm în condiții normale pe DN 75” a scris primarul, pe contul său de Facebook.

Reparația la drumul respectiv era oricum în planurile Guvernului.

Un sector în lungime de 50 de kilometri din drumul național DN 75, care trece prin orașul Baia de Arieș și comunele Bistra, Lupșa, Sălciua, Poșaga și Ocoliș din Munții Apuseni, va fi asfaltat printr-o investiție de peste 17,8 milioane de lei.

Compania Națională de Administrare a Infrastructurii Rutiere (CNAIR), prin Direcția Regională de Drumuri și Poduri (DRDP) Cluj a lansat în data de 11 mai, în Sistemul Electronic de Achiziții Publice (SEAP) o licitație pentru executarea de covoare asfaltice la cald, cu mixtură asfaltică tip BA16 de 6 cm, cu frezare, pe drumul național DN 74, între km 85+000 și km 135+000.

Detalii despre ”marea asfaltare din Apuseni” puteți citi AICI.

Citeste mai mult
Publicitate

EVENIMENT

RUSALII 2021: Pogorârea Sfântului Duh, sărbătoare importantă pentru români. OPT lucruri pe care NU trebuie sa le faci

Publicat

La 50 de zile după Sărbătoarea Sfintelor Paști, în fiecare an, creștini ortodocși sărbătoresc Rusaliile. În acest an, sărbătoarea este în zilele de 20 și 21 iunie (când este Pogorârea Sfântului Duh).

Rusaliile (din latina vulgară – în napolitană se folosește „Pasca rusata” (Paștele trandafirilor) iar în aromână „Arusaľi” ), cunoscute și drept Pogorârea (coborârea) Sfântului Duh / Sfântului Spirit reprezintă o sărbătoare creștină importantă, prăznuită întotdeauna duminica, la 50 de zile după Paști.

Vezi și Mesaje, Felicitări, Urări și SMS-uri de Rusalii pentru cei dragi. Ce nume se sărbătoresc cu acest prilej

În 2021, Rusaliile se sărbătoresc de către creștinii ortodocși în  20 și 21 iunie. 

De Rusalii este comemorată coborârea Sfântului Duh asupra ucenicilor lui Iisus din Nazaret.

Vezi și Ce se mănâncă de Rusalii. Rețetă de sărmăluțe în foi de viță cu iaurt acrișor sau smântână, pentru o zi sfântă în familie

Potrivit scrierilor Noului Testament (Faptele Apostolilor 2, 1-11) acest eveniment a avut loc în ziua rusaliilor evreiești (Șavuot), la 50 de zile de la învierea lui Iisus din Nazaret.

Se spune că dacă ai conflicte în aceste zile de sărbătoare, vei avea probleme de sănătate.

Ce nu ai voie să faci de Rusalii

Rusalii 2021: sărbătoare importantă pentru credincioși fiind cunoscută și sub numele de Pogorârea Sfântului Duh.

Rusalii provine din latinescul “rosalia”, care semnifică sărbătoarea trandafirilor, dar reprezintă în același timp și fetele împăratului Rusalim, despre care se spune că aveau puteri magice și seduceau oamenii.

De asemenea, se spunea că acestea îi pedepsea pe cei care nu credeau în puterile lor.

Se mai spune că Rusaliile sunt spiritul morților care, după ce sufeletele lor au părăsit mormintele la Joimari și au petrecut Paștile cu cei vii, refuză să se mai întoarcă în locurile lor de sub pământ.

Creștin ortodocșii susțin că de Rusalii există o serie de superstiții, pe lângă obiceiurile tradiționale.

Opt lucruri pe care nu trebuie să le faci sub nicio formă de Rusalii:

  • Nu este bine să mergi la câmp, se spune că ielele te pot prinde și pedepsi
  • Nu se intră în vie, nu se merge în locuri pustii și întunecate, pentru că te poți întâlni cu spiritele rele
  • Nu se lucrează de Rusalii, pentru că cei care lucrează vor fi pedepsiți de Iele, deoarece nu cinstesc și nu prețuiesc ziua cum trebuie
    9 săptămâni de la Rusalii,
  • Nu se vor culege ierburi de leac
  • Nu este bine să te cerți de Rusalii, pentru că vei avea probleme de sanatate
  • Să nu mergi „la scaldă” în ziua de Rusalii, fiindcă este pericol mare de înec!
  • Să nu te urci în arbori sau în locuri înalte şi nici să călătoreşti departe de casa.
  • Dacă în noaptea de Rusalii vei dormi sub cerul liber sau dacă te vei duce la fântână, vei cădea sub puterea Ielelor, deci este indicat să eviți să faci aceste lucruri.

Rusalii-  de ce sărbătoarea este întotdeauna duminica

Până către sfârşitul secolului al IV-lea şi începutul secolului al V-lea, Cincizecimea era o dublă sărbătoare: a Înălţării Domnului şi a Pogorârii Sfântului Duh.

Ulterior, sărbătoarea a fost separată, Cincizecimea rămânând numai ca Pogorâre a Duhului Sfânt.

Sărbătoarea cade întotdeauna duminica, la zece zile după Înălţare şi la 50 de zile după Paşte.

Rusaliile reprezintă, totodată, sărbătoarea întemeierii Bisericii creştine, pentru că, în aceeaşi zi, în urma cuvântării Sfântului Apostol Petru, s-au convertit la creştinism aproximativ 3.000 de oameni, care au alcătuit cea dintâi comunitate creştină din Ierusalim, nucleul Bisericii de mai târziu.

Potrivit mărturiilor apostolilor, Duhul Sfânt, sub chipul unor limbi de foc, i-ar fi umplut de darurile sale pe aceştia.

Pentru început, apostolii au căpătat puterea de a vorbi în limbi străine, necunoscute de ei până atunci.

Spre mirarea multor oameni aflaţi în Ierusalim, cei 12 au început să facă învăţătura Mântuitorului în diferite limbi, deşi aceşti ucenici erau cunoscuţi de mulţi dintre cei prezenţi ca fiind evrei simpli, în niciun caz preocupaţi de învăţarea limbilor străine.

Apoi, apostolii au ieşit în toată lumea, săvârşind minuni, întorcând pe păgâni de la închinarea idolilor şi aducând la credinţă de la oameni simpli la împăraţi.

Citește și De unde vine cuvântul Rusalii şi care e legătura cu RUSALKA şi Rusia. Se sărbătoresc în fiecare an la 50 de zile de la Paşte

Începutul a avut loc chiar în acea zi a Pogorârii Duhului Sfânt, când, în urma predicii apostolului Petru, 3.000 de „suflete” au crezut în Hristos, alcătuind prima comunitate creştină.

Sărbătoarea Pogorârii Duhului Sfânt a fost numită, în româneşte, Rusalii, de la sărbătoarea trandafirilor din lumea romană, consacrată cultului morţilor.

Creştinii au preluat obiceiul roman, făcând din sâmbăta de dinaintea Rusaliilor una din zilele de pomenire generală a morţilor.

În unele zone ale ţării, în sâmbăta Rusaliilor se împart oale împodobite cu flori, cu un colac deasupra, pentru pomenirea morţilor. În duminica Rusaliilor se împart farfurii frumos împodobite, pentru vii.

Rusaliile sau Pogorârea Sfântului Duh

Sărbătoarea pogorârii Duhului Sfânt mai este cunoscută ca Rusalii, de la sărbătoarea trandafirilor din lumea romană, consacrată cultului morţilor.

Creştinii au preluat obiceiul roman, făcând din sâmbăta dinaintea Rusaliilor una dintre zilele de pomenire a morţilor.

În unele zone ale ţării, în sâmbăta Rusaliilor se împart oale împodobite cu flori şi cu un colac deasupra, pentru pomenirea morţilor.

În duminica Rusaliilor, se împart farfurii frumos împodobite pentru cei vii.

Întrucât Tatăl, Fiul şi Sfântul Duh sunt într-o legătură nemijlocită, lunea de după duminica Rusaliilor este consacrată proslăvirii Sfintei Treimi, sărbătoarea Rusaliilor având astfel două zile.

Rusaliile în credința populară

În credinţa populară, Rusaliile reprezintă spiritele morţilor, numite în popor Iele sau zâne rele

Cuvântul Rusalii provine din latinescul „rosalia”, care simbolizează sărbatoarea trandafirilor, dar reprezintă şi fetele împăratului Rusalim, despre care se credea că aveau puteri magice şi seduceau oamenii, pedepsindu-i pe cei care nu le respectau.

În credinţa populară, Rusaliile sunt spiritele morţilor care, după ce au părăsit mormintele la Joimari şi au petrecut Paştile cu cei vii, refuză să se mai întoarcă în locurile lor de sub pământ şi încep să facă rele oamenilor.

Pentru a le îmbuna, oamenii, care evitau să le spună Rusalii, le-au dat diferite nume: iele, zâne sau frumoase.

Există superstiţia că aceste spirite stau pe lângă izvoare şi pot, prin cântecele lor, să ia minţile oamenilor şi să-i îmbolnăvească.

Boala seamană, se spune în popor, cu o transă ce nu poate fi înlăturată decât de puterea dansului căluşarilor.

Tradiţii şi obiceiuri de Rusalii

De Rusalii, se leagă şi alte tradiţii şi obiceiuri, care diferă de la o regiune la alta.

În unele zone, oamenii îşi împdobesc casele şi gospodăriile cu ramuri de tei, nuc, plop sau stejar, pentru a alunga răul şi bolile. 

Ramurile de tei au o simbolistică aparte în această sărbătoare: se crede că teiul fereşte gospodăriile de grindină sau de duhurile rele ale zânelor.

Flăcăii le aduc din păduri, după care se sfinţesc la biserică, iar credincioşii le iau acasă şi le pun la icoane.

Ramurile de tei, soc sau mure sfinţite de Rusalii se folosesc ca leacuri tot restul anului. În tradiţia populară se spune că numai până la Sânziene plantele au puteri vindecătoare.

În ziua de Rusalii, creștinii ortodocși respectă o mulțime de tradiții, iar printre acestea se numără numitul udatul nevestelor, care se practică în Ardeal. Se spune că acestea trebuie stropite cu apă pentru a fi sănătoase tot restul anului.

Tradiții de Rusalii – Împănatul boului și Udatul nevestelor

O altă tradiție de Rusalii poartă numele de Împănatul boului. Mai mulți credincioși defilează pe ulitele satului, iar personajul principal este un bou împodobit cu mai multe ornamente din flori.

Preotul trebuie să-l sfințească când oamenii ajung în fața bisericii, după care îi va cinsti pe aceștia cu băutură.

Boul va fi eliberat, iar o fată va trebui să-l stăpânească, după care să ocolească masa de trei ori. Potrivit tradiției, tânăra se va căsători anul următor.

În Oltenia, cel mai popular obicei este Dansul Călușarilor, care este considerat a fi un joc tămăduitor, aducător de noroc și de sănătate.

În a doua zi de Rusalii, călușarii, grupați în cete de 7-8, vor porni să colinde din casă în casă, pentru a alunga spiritele rele.

În unele regiuni, oamenii își împodobesc gospodăriile cu ramuri de tei, nuc, plop, pentru ca răul și boala să fie alungate.

Se crede că teiul apără gospodăriile de grindină sau de duhurile rele.

În tradiția populară se spune că ramurile de soc, tei sau mure, folosesc ca leacuri pentru tot restul anului.

Tot de Rusalii, în unele regiuni se dansează „Jocul Căluşarilor”. Astfel, se spune în popor că leacul cel mai folosit pentru cei atinşi de Rusalii este jocul căluşarilor.

În unele zone, femeile fac descântece pentru alungarea Ielelor, iar uşile se ung cu usturoi, pentru că se crede că aşa va fi păzită casa de rele şi ghinion tot restul anului.

Spiritele rele se mai alungă prin ritualuri gălăgioase şi pocnituri cu ramuri de tei.

În unele gospodării se prepară unsori care se dau pe ugerele vacilor, pentru a le spori laptele.

Tot de Rusalii, în Ardeal există obiceiul cunoscut ca “udatul nevestelor”, când femeile sunt stropite cu apă pentru a fi sănătoase şi frumoase tot restul anului.

În anumite zone se spune că dacă de Rusalii este timp frumos atunci toată vara va fi frumoasă şi rodnică.

Superstiţii de Rusalii

Legendele spun că Ielele sau Rusaliile sunt fiinţe fantastice, care umblă prin văzduh şi pot lua minţile oamenilor dacă nu respectă ziua.

Rusaliile, cunoscute sub diferite nume – iele, zâne, şoimane, împărătesele-văzduhului, ursoaice – umblă îmbrăcate în alb, iar locurile în care dansează rămân arse şi neroditoare.

Se spune că Rusaliile răpesc uneori un tânăr frumos ca să joace cu el, apoi îl eliberează, dar acesta nu trebuie să spună ce a văzut, pentru că altfel ar putea fi pedepsit.

În unele sate, oamenii cred că în zilele de Rusalii nu este bine să mergi la câmp, pentru că te prind şi te pedepsesc Ielele.

De Rusalii, oamenii nu trebuie să intre în vie sau să meargă în locuri pustii, pentru că s-ar putea întâlni cu spiritele rele.

În unele zone se spune că cine nu respectă sărbătoarea Rusaliilor, va fi pedepsit de Iele, care provoacă boala denumită popular “luat din Rusalii”.

De asemenea, nu este bine să te cerţi cu cineva în ziua de Rusalii, pentru că vei fi “luat din Rusalii”.

Ce este bine să faci de Rusalii

Ca să nu se supere Rusaliile – nişte fiinţe fantastice care, potrivit credinţelor populare precreştine, umblă prin văzduh şi îi pocnesc pe cei ce nu le respectă ziua, credincioşii duc la biserică ramuri verzi de nuc sau de tei, plante despre care se crede că alungă spiritele rele.

Păstrate peste vară, rămurelele apără ogorul şi gospodăria de furtunile şi grindina ce s-ar putea abate asupra lor.

Şi la porţi, şi la intrarea în casă se arborează ramuri verzi de nuc sau de tei, pentru a le păzi de rele.

În unele locuri, femeile stau în răspântii, cu ştergare şi vase mari cu apă, în care pun frunze de nuc şi spală picioarele trecătorilor.

Rusaliile, zile libere în România şi în alte ţări

Lunea Rusaliilor este zi nelucrătoare în România, Austria, Belgia, Cipru, Danemarca, Estonia, Franţa, Germania, Grecia, Islanda, Luxemburg, Ţările de Jos, în unele cantoane din Elveţia, în Madagascar, Norvegia, Portugalia, Senegal, Ungaria şi Togo.

 

Citeste mai mult
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate

Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate